duminică, 8 noiembrie 2015

Localurile britanice

Cel mai bun local din Anglia este The Moon Under Water (Luna de sub ape) și se ascunde pe o stradă
laterală dintr-un orășel vechi industrial nu departe de Manchester. El are o atmosferă nedefinită datorată, în parte clienților, care sunt majoritatea oameni obișnuiți ce nu vin doar pentru bere ci și pentru conversație, și în parte arhitecturii și mobilierului său victorian distinctiv, mahonului negru, oglinzilor de ornament și steclei gravate, șemineurilor din fier turnar și tavanului pătat în galben-brun de nicotină.
În baruri există jocuri (aruncare de săgeți) și mîncare simplă și bună la prețuri care ar falimetna orice restaurant. Există chelnerițe care îi știu pe toți după nume și o încîntătoare grădină unde vara clienții beau la umbra platanilor, în timp ce copiii lor se joacă la o distanță decentă pe topogane și leagăne.
Există cîteva reguli de bază bine definite pentru a avea un local bun. În cartea de temelie a băutorului de bere englez, anualul Ghid al berii bune, autorul Michael Jackson scria: „Într-un local bun, cea mai mare atenție este acordată băuturii și în mod special berii. Sociabilitatea de ambele părți ale barului se află pe al doilea loc. Un local bun încurajează legăturile sociale și nu este dominat de cercuri restrînse. Un local bun are un proprietar atent și receptiv, nu unul grăbit sau arogant. Într-un local bun, indiferent de restul serviciilor oferite, există totdeauna un bar (preferat două) pentru a servi clienții care vor doar să bea și să pălăvrăgească fără să fie distrași sau inhibați de un decor predominant, spectacole gălăgioase sau de dineuri deranjante.”
Majoritatea localurilor au cel puțin 2 baruri: „barul public”, care este unul comun și „barul select”. Pot exista diferențe de de cîțiva pence între prețurile băuturilor, toate localurile sunt obligate prin lege să-și afișeze liste de prețuri. Se spune că barul public este pentru băutori înrăiți, în special bărbați, sau pentru muncitori în salopete murdare. Barul select are fotolii confortabile și aici femeile pot ieși seara.
Cuvîntul „pub” local este o prescurtare a denumirii de „casă publică”, semn că primele localuri erau simple locuințe private unde proprietarii făceau bere și o vindeau la intrare peste tejgheaua din camera de zi. Pentru a anunța că vinde bere, proprietarul agăța un semn pe care nu scria „Bere”,, deoarece țăranul saxon obișnuit nu a ajuns niciodată să știe carte, ci era reprezentată o prăjină cu un butoi din brad în vîrf. 
Anglia nu duce lipsă de localuri, fiecare pretinzînd că este „cel mai vechi pub din țară”, cu toate acestea, există unul care are mai multe atuuri decît celelalte, numit Călătoria spre Ierusalim, și săpat în piatra de temelie a Castelului Nottingham, existînd cu siguranță de pe vremea cruciadelor din secolul al XIII-lea, de unde își are numele. 

Sursa: Localuri: În: Mare Britanie: ghid complet. București, Editura Aquila ’93, 2000, pp. 92-94.
Sursa imaginii: www.manchestereveningnews.co.uk

Unde mănânci în stil național în Chișinău? Iată restaurantele cu specific tradițional

Motivul tradițional a revenit deja la el acasă. Tot mai multă lume poartă ia tradițională, mîncărurile tradiționale parcă sunt și ele mai apreciate, iar designul tradițional e acceptat ca ceva normal pentru noi. În ceea ce privește mîncarea cea de toate zilele, mîncăm ce vrem, ce ne este poftă, ori mai căutăm o rețetă mai deosebită, însă cînd vine vorba de sărbătorile tradiționale românești ori o sărbătoare de familie tot la mîncărurile tradiționale revenim.
Cei care vin în Moldova afirmă că le place mîncarea noastră tradițională.

Sălcioara

Interiorul restaurantului este executat în stil național, care permite tuturor vizitatorilor de a se scufunda în anumite ritualuri istorice și a face cunoștință cu tradițiile strămoșilor noștri.


Pagină web – http://www.salcioara.md/
Adresa – strada A. Puşkin, 39
Telefon: +373 22 211 187



La crîșmă
La Crîşmă – este un restaurant al bucătăriei naţionale. Confortabil, cald, iar cel mai important – foarte casnic. Este de parcă aţi reveni acasă, însă nu acum, ci cu mulţi ani în urmă, la casa părintească. 

Pagină web – http://www.lacrisma.md/ro/
Adresa – strada Hipodromului, 9/1
Telefon –  068707071
Pagina de facebook  https://www.facebook.com/lacrismarestaurant/?fref=ts
Sursă foto: facebook

La taifas
Dacă doriţi să ştiţi ce înseamnă bucătăria moldovenească şi obiceiurile naţionale, restaurantul "La Taifas" vă stă la dispoziţie. „La Taifas” are trei săli. Sala principală este preferată de cei care doresc să se bucure de toate în acelaşi timp: de bucătărie, de atmosfera dintr-o casă bătrînească şi de plăcerea comunicării cu prietenii. Cuptorul de aici, în care se va coace pîinea albă şi pufoasă sub ochii Dvs., întăreşte senzaţia de confort. Cea de-a doua sală este amenajată pentru bancheturi într-un cerc restrîns în care vi s-a pregătit o masă de sărbătoare cu mult antren şi voie bună. Cea de-a treia sală are şi ea farmecul ei: aici puteţi cina cu persoana dragă într-o atmosferă intimă şi romantică. 

Pagină web www.lataifas.restorator.md
Adresa – strada București, 67
Telefon –  (+373 22 ) 22 76 92, 22 76 93, (+373) 791 156 28
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: www.lataifas.restorator.md

Restaurantul Basarabia
Interiorul restaurantului are elemente arhaice specifice secolului XIX al Basarabiei Boiereşti, între pereţii căptuşiţi cu piatră de Cosăuţi și vă vor ajuta să trăiţi senzaţia deplină a vremurilor de
odinioară.  În atmosfera restaurantului – crama „Basarabia” veţi savura adevăratul gust al bucatelor naţionale – mămăligă, sarmale, cighiri, friptură în ulcică, salău gătit, renumite vinuri din Republicii Moldova. Tot aici, veţi putea gusta şi coctailuri clasice. În acest restaurant, este o orchestră care interpretează melodii folclorice pătrunse de bucuria şi tristeţea, dragostea şi suferinţa acestui mândru, talentat şi harnic popor moldovenesc.

Pagină web – http://restaurant-basarabia.md/
Adresa – strada Kiev, 16/1
Telefon –  022 498 079
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/


Butoiaş
Restaurantul Butoiaş își are propria istorie, fiind înălţat cu mult timp în urmă în Chișinău având statutul de simbol al culturii etnice în industria restaurantelor. Dar anume în 2012-2013, acesta a fost deschis vizitatorilor săi într-un nou stil, rămânând fidel tradiţiei culturale naţionale, fiind impregnat de amprentele standardelor europene consacrate.


Pagină web – http://www.butoias-restaurant.md/
Adresa – strada Calea Ieşilor, 71
Telefon –  (022)99-99-73, mobil: +373(67)43-70-09
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/restaurant.butoias.md/?fref=ts
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/

Restaurant Roata vremii

Restaurantul este situat în sectorul Botanica din Chișinău. Numele restaurantului simbolizează faptul că atmosfera sa îi transportă pe vizitatori înapoi în timp. Atmosfera este foarte rustică și mâncarea este tradițională, veche, la pregătirea specialităților se folosesc rețete simple. Restaurantul propune o varietate de deserturi, pregătite din prune, mere și fructe de pădure. Vizitatorii sunt invitați și în muzeu, care demonstrează cum arăta cândva un beci moldovenesc și alte lucruri interesante. În timpul sezonului rece, în mijlocul holului este aprins un șemineu imens.



Adresa – strada Hristo Botev 8
Telefon –  (+373 22) 664 489
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/pages/Roata-Vremii/144121508988266?fref=ts
Sursă foto: facebook

Rețeaua de localuri La plăcinte
Rețeaua de localuri la plăcinte includ bucate tradiționale moldovenești. De asemena și designul interior e creat în stil național. Din considerent că are mai multe locații în orașele Chișinău dar și Bălți, vedeți aici adresele lor.

Contacte:
Oficiul Central:
Chișinău, Strada Decebal, 99/6
Luni-vineri:  9.00 - 17.30
Tel.: 022 26-54-01 022 26-54-00 (FAX),
E-mail: OFFICE@LAPLACINTE.MD
Resurse umane:
Tel. 022 26-54-26; Email: PERSONAL@LAPLACINTE.MD

La crîşmă
Este un local cu muzică populară şi bucătărie tradiţională.
str. Hipodromului 9/1
tel.:0687 07 071
Program: 11:00-23:00
Pagină de facebook - vedeţi aici.

La șezătoare
Este un local cu bucătărie tradițională.

str. Alexei Șciusev 53
tel.: 068677776
Restaurant de bucate tradiţionale moldoveneşti.

Restaurantul dispune de 3 săli separate pentru evenimente:
– până la 35 persoane
– până  la 25 persoane
– până la 15 persoane
– sala VIPhttps://www.google.com/maps/place/La+%C8%98ez%C4%83toare/@47.0182128,28.8301259,15z/data=!4m5!3m4!1s0x0:0x352da0ce4f68974b!8m2!3d47.0182128!4d28.8301259

sâmbătă, 7 noiembrie 2015

Cum se prepară cartofii țărănești

Ingrediente:
1 kg cartofi, 2-3 cepe, 1 ceșcuță ulei, sare.

Mod de preparare:
Cartofii se fierb pe jumătate în apa sărată să nu crape, apoi se lasă să se răcească. Ceapa se taie mărunt și se călește în destul de mult ulei. După ce s-au răcit cartofii, se curăță, se aie felii rotunde și se pun de se prăjesc lîngă ceapă. Cînd s-au rumenit un pic  se potrivesc de sare și se lasă deoparte, să mai sugă din zeama grasă.


Sursa rețetei: Cartofi țărănești. În: Timpul, 2015, 6 noiem., p. 22.

miercuri, 4 noiembrie 2015

Pui cu dovleac

Ingrediente:
4 pulpe pui, 2 cepe, 1/4 dovleac, mare, 200 ml vin, 2 linguri ulei, pătrunjel, sare, piper, 25 ml smîntînă.

Mod de preparare:
carnea de pui, cepele tăiate în 4 și dovleacul tăiat felii se presară cu sare și piper. Se stropesc cu ulei, se transferă într-un vas de cuptor. Se toarnă vinul, se acoperă cu folii de aluminiu și se lasă la cuptor pentru 40 minute maxim, după care punem pătrunjelul.  

Sursă: Pui cu dovleac. În: Moldova Suverană, 2015, 3 noiem., p. 4.

Tartă aperitiv cu dovleac

Ingrediente pentru aluat:
250 g făină, 125 ml apă, 170 g unt, sare.

Ingrediente pentru umplutură:
250 g dovreac curățat de coajă, un praz, 250 g brînză de capră (feta), o lingură ulei, puțin cimbru.

Mod de preparare:
Prazul se taie rondele, păstrînd puțin și din partea verde și se pune la călit în ulei. Dovleacul se taie felii cît se poate de subțiri și se pun și ele în tigaie lîngă praz. Se lasă 10 minute. Aluatul obținut prin amestecarea pînă la omogenizarea tuturor ingredientelor. Se așează în tava mare a aragazului tapetată cu hîrtie de copt. Se pune prazul și feliile de dovleac. Se fărîmițează brînza și se așează deasupra, pe cît posibil, o tartă rotundă. Se lasă la cuptor 30 minute.

Sursa: Tartă aperitiv cu dovleac. În: Moldova Suverană, 2015, 4 noiem., p. 4.

luni, 2 noiembrie 2015

Supă de ceapă, smântână şi caşcaval

Ingrediente:
3 cepe,
5 cartofi,
10 ml ulei,
10 ml smîntînă,
sare, piper,
un fir de ceapă verde,
4 felii cașcaval.

Mod de preparare:
Se curăță ceapa și cartofii, se spală și se taie cuburi. În oala de fiert se pun legumele, se adaugă uleiul, sare și piper. Se toarnă apa cît să treacă de legume și se lasă la fiert, completînd cu apă dacă scade prea tare. După ce a fiert, se mixează smîntîna, se potrivește gustul de sare și piper și se duce la masă cu cașcaval deasupra și ceapă verde tăiată mărunt.

Sursa rețetei: Moldova Suverană, 2015, 27 oct., p. 4.

duminică, 1 noiembrie 2015

Despre Madrid, capitala Spaniei

Madridul este un oraș mul mai lunecos, care cere timp pentru a fi cunoscut, avînd atît de multe puncte de interes pentru Spania care îl seduc pe vizitator, aceasta poate fi considerat cea mai subapreciată capitală din Europa. În ultimii ani, democrația a adus un nou dinamism în capitala care a fost creată în 1591 din capriciul unui rege, iar anul 1992, reprezentînd o piatră de hotar, i-a adus și alte puncte de atracție.

Evoluția orașului
Madridul secolului XVI era o comunitate liniștită de fermieri aflată la mică distanță de Sierra de Guadarrama. zona înaltă cu aerul său curat, uscat și cu bogatele păduri din împrejmurimi a atras maurii, care au întemeiat un fort numit Magerit, pe o ridicătură deasupra Río Manzanares-ului. Acesta a fost cucerit de creștini în 1083, dar cele două religii au coexistat în relativă înțelegere, departe de politica altor orașe castiliene.
Cînd Felipe al II-lea a proclamat Madridul capitală, creștinii refractari au speculat că aceasta s-a datoriat faptului că orașul era convenabil palatului său regal de la El Escorial. Cu toate acestea, casele nobile și mănăstirile au fost grupate pentru a se afla în apropierea noilor cercuri de influență. Odată cu creșterea orașului, defrișarea pădurilor pentru construcții a dus la eroziune, secetă și creșterea temperaturii. 
Bourbonii au fost îngroziți de starea capitalei din secolul XVIII. Străzile erau mizere și înțesate de crime, cazările jalnice, bisericile nu dădeau nici un semn al tezaurului artistic înmagazinat. Bourbonii au început să îndrepte această stare de fapt.
La începutul secolului, impunătoarele clădiri de bănci din Calle de Alcalá arătau puterea financiară crescîndă a capitalei. Bulevarde largi și fîntînile monumentale au dat Madridului o înfățișare maiestuoasă, deși nu au reșuit să scape de reputația de oraș al vacilor. Romancierul basc Pío Baroja „un sat supradezvoltat din La Mancha”.


Deasupra lumii

Aflat la 600 metri deasupra nivelului mării, Madridul este capitala europeană așezată la cea mai mare înălțime. Inima acestei regiuni este Puerta del Sol (1), o piață ovală înconjurată de clădiri de culoare crem, din secolul XVIII. Aceasta reprezintă kilometrul 0 al Spaniei și centrul celor mai multe linii de metrou și autobuz; statuia de bronz, reprezentînd un urs și aflată în centru, este locul cel mai potrivit pentru întîlniri. În noapteade Anul Nou, la miezul nopții, madrileños se adună aici pentru a mînca cei 12 struguri tradiționali, stropiți din belșug cu must fermentat; vin tocmai la timp pentru a auzi ceasul bătrîn noul an. 


Tezaurul artistic al Madridului

Pasel del Prado, a devenit lăcașul „Triunghiului de aur” al colecțiilor de artă, dar Museo del Prado” rămîne o categorie aparte. Cel care a pus la cale planul pentru a face disponibile pulbicului lucrările de artă a fost Joseph Bonaparte, iar Ferdinand al VII-lea a finalizat acest proiect. 
Colecția de artă din Museo Thyssen-Bornemisza a ajuns în Spania în 1993, în urma unei competiții cu alte țări. Cea mai importantă piesă a colecției de artă a baronului Hans Heinrich Thyssen-Bornemisza, fiind cea mai importantă lucrare în posesia unui particular, după cea a reginei Elisabeta a Marii Britanii, a fost cumpărată de statul spaniol pentru 44100 milioane de pesatas. 


Duminica în parc

Inițial, El Parque del Buen Retiro a fost conceput ca un parc în care nobilimea spaniolă să se poată retrage din străzile Madridului secolului XVII. În spatele porților de fier forjat, petrecerile în aer liber atingeau dimensiuni lascive în timpul domniei lui Felipe al IV-lea. Fîntînile, statuile și Palacio de Cristal conferă Parcului Retiro aerul unei grădini regale. 
Jardín Botánico a fsot întemeiat în 1774 de Carlos al III-lea și reprezintă un refugiu relaxant. Dincolo de zidul sudic al grădinii se află Cuesta de Mouano, un tîrg de carte în aer liber deschis tot anul. Duminica dimineața este momentul propice pentru răsfoirea bestseller-urilor și a edițiilor rare. 

Vechiul Madrid
La sud de Puerta del Sol, se află unul din cartierele cele mai vechi și mai pline de culoare ale Madridului, o încurcătură de străzi înguste și pietruite, străjuite de case cu balcoane din fier forjat. Madridul, la fel ca alte orașe mari, își are partea sa de infracționalitate a străzii, mare parte a acesteia avînd avînd legătură cu drogurile. 
Puerta del Sol
Plaza Mayor din Madrid sau piața principală, la vest de Puerta del Sol, este o frumusețe din secolului XVII, superb restaurată, chiar dacă nu mai este centrul orașului, ca pe vremuri, cînd aici aveau loc autos de fe, luptele cu taurii și încoronările. La vest de Plaza Mayor se află Mercado de San Miguel împrejmuit de o construcție dantelată de fier forjat de la începutul secolului. 
Pe Calle Mayor este Plaza de la Villa, o piață frumoasă pentru trecători, ce este o ilustrație a arhitecturii Madridului din secolele XV-XVII. Principala atracție o constituie CAsa de la Villa în stil baroc sau Primăria. Demn de amintit este Torre de los Lujanes, cu arcadele în formă de potcoave și cu portalul gotic, unul din puținele exemple de arhitectură seculară din secolul XV din capitală/



Sursa: Madrid. În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquiler ’93, 2012, pp. 126-140.
Sursa imaginii: en.wikipedia.org