Revenirea serialului „Sex and the City” va fi despre COVID

Nu o vom avea Samantha, dar vom avea coronavirus: acest lucru a fost confirmat de Sarah Jessica Parker, care a oferit mai multe detalii despre unde ar putea continua „Sex and the City” în noile sale episoade de pe HBO. 

Faptul că este un serial fictiv nu înseamnă că include unele dintre aspectele cheie ale momentului în care trăim, cum ar fi pandemia COVID-19. I-am văzut deja pe protagoniști cu măștile lor în multe proiecte, cum este cazul „Grey's Anatomy T17”, „This Is Us T5” și, se pare, o vom vedea în întoarcerea „Sex and the City” - Care va fi intitulat, să ne amintim, „And Just Like That” (în  română ar fi „Și așa ...”).

Acest lucru a fost declarat în urmă cu câteva zile de Sarah Jessica Parker într-o declarație la „Vanity Fair” în care a subliniat că pandemia „va face, evident, parte din istorie, deoarece acesta este orașul în care trăiesc [personajele]. Și cum A schimbat acest lucru relațiile odată ce prietenii au dispărut? Am mare încredere că scenariștii vor explora totul.”

În același interviu, actrița care o interpretează pe Carrie Bradshaw a explicat că echipa de scriitori este alcătuită în întregime din femei, multe dintre ele noi completări. El crede că vor putea oferi seriei o nouă „experiență de viață, viziuni politice asupra lumii și viziuni sociale asupra lumii”.

Parker a explicat că așteaptă cu nerăbdare scenariile pentru a vedea unde sunt personajele sale acum, când au 50 de ani: „Cine sunt acum în această lume? S-au adaptat? Ce rol au jucat? Unde au fost? Au căzut scurte ca femeile, ca prietene și cum își găsesc drumul?” 

Scenariștii vor trebui, de asemenea, să abordeze probleme cheie, potrivit Parker, cum ar fi relația lor cu social media; modul în care Miranda și Charlotte se descurcă cu faptul că sunt mame de adolescenți; dacă Carrie continuă să scrie o coloană; modul în care schimbările politice și sociale din țara lor i-au afectat etc.

În ultimele zile, Parker nu a încetat să ofere indicii cu privire la unde poate merge „And Just Like That…”. La începutul lunii ianuarie, el a negat pe TMZ că va găsi un înlocuitor pentru Kim Cattrall, după ce s-a aflat că nu va fi în noua serie pentru a-i da viață lui Samantha: „Nu căutăm să creăm un al patrulea personaj. Avem orașul New York ca al patrulea personaj. Vor fi multe personaje noi și interesante care ne vor entuziasma foarte mult ", a spus el. 

Cea mai mare așteptare

HBO Max a confirmat că va fi un singur sezon de zece episoade și că va fi intitulat „And Just Like That ...”, cu Michael Patrick King ca producător executiv (el a fost deja și producătorul serialului original ca scenarist și regizor al filmelor) alături de Sarah Jessica Parker, Cynthia Nixon și Kristin Davis.

Cele trei actrițe au confirmat știrile pe rețelele lor de socializare, o veste care începuse să fie auzită cu mai multă forță la sfârșitul lunii decembrie și au făcut acest lucru contribuind la ceea ce ar putea fi un prim teaser din „And Just Like That ...”, cu orașul New York ca mare protagonist. 

Articol scris de BEGOÑA ALONSO și publicat pe data de 01/02/2021 pe elle.com

Actrița Sarah Jessica Parker este din nou Carrie Bradshaw, reunind toate tendințele Sex and the City într-un singur look

Am văzut-o pe Sarah Jessica într-o mie de moduri în timpul serialului și odată cu revenirea SATC, ea a revenit la stilul ei ca Carrie Bradshaw în acest look.

JANET MAYER / SPLASHNEWS.COM

Abia așteptăm ca fetele din Sex and the City să se întoarcă și să ne spună cum este viața după cincizeci de ani. Deși Kim Catrall nu s-a alăturat întoarcerii seriei, este mai bine să se întoarcă seria care ne-a făcut să visăm de atâtea ori.

Ne lipsește Carrie, coloanele și reflecțiile ei despre dragoste, precum și aspectele sale unice. Deoarece totul este deja pregătit și mai rămâne puțin pentru a le revedea, trebuie să fie faptul că Sarah Jessica Parker în viața reală a fost inspirată de personajul ei și am văzut-o într-un look în care a adunat toate tendințele pe care le-a putut au purtat.

Sub el, poartă o cămașă cu mâneci evazate și pătrate cu detalii de dantelă, îmbrăcate și într-un model complet diferit de pătrate, dar în nuanțe de albastru, roz și pantofi marca proprie, cu tocuri largi și sclipici. 

Nu mai rămâne nimic să o revedem pe Carrie

Acum actrița este concentrată pe proiectul ei de pantofi și pe întoarcerea ei pe micul ecran. Nu ți-am putut spune să copiezi look-ul, pentru că stilul Sarah Jessica Parker este inconfundabil și irepetabil șiarată doar bine. Dar trebuie să recunoaștem că suntem încântați să o vedem pe Carrie care ne-a făcut atât de fericiți în orașul ei alături de prietenii ei. Acesta este unul dintre lucrurile care ne entuziasmează cel mai mult în 2021, va fi la înălțimea a ceea ce a fost deja filmat? 

Articol preluat de pe elle.com

Poartă-ţi plugul peste oasele morţilor de Olga Tokarczuk. Recenzie realizată de Sorina Alexandra Istode

Autoarea este una dintre cele mai iubite şi mai faimoase scriitoare poloneze, ajungând fără doar şi poate o prezenţă remarcabilă în literatura contemporană.

Personajul principal al romanului de faţă îl constituie o profesoară de engleză pensionară – relativ ciudată  pentru cei mai mulţi, pasionată de astrologie şi de poezia lui Blake.

Femeia este însăşi vocea care dă viaţă cărţii. 

Într-un cătun de la graniţa Poloniei cu Cehia, unde trăiesc aproape izolaţi de lume un grup de localnici, au loc o serie de crime.

Victimele se dovedesc a fi vânători pasionaţi, iar dacă e să ascultăm spusele fostei profesoare, animalele sălbatice nu sunt deloc străine de aceste crime.

De-a lungul a celor peste 150 de pagini, veți descoperi atât influenţe politiste, cât şi  politice. 

Desigur nu lipsesc nici părţile de comedie.

Recunosc, auzisem de autoare, însă nu reuşisem să o descopăr.

Cei mai mulţi îi consideră stilul greoi, dar pentru mine a fost un plus.

De asemenea, atât titlul cât şi coperta, nu pot trece neobservate.

Cu greu reuşeşte să mă impresioneze o carte. Însă, după „Blestemul” lui Ines Dumitru descoperit la finalul lui 2020, începutul lui 2021, m-a surprins prin această lectură.

Îndrăzneaţă şi plină de originalitate, pregătită parcă să urce în topul preferinţelor mele.

Voi prin ce lecturi aţi fost surprinşi în anul curent? Aştept recomandările voastre în online.

„Sora mea, ucigașa în serie” de Oyinkan Braithwaite. Un roman recenzat de Sorina Alexandra Istode

Cartea de față a fost descoperită în urma unei sesiuni de cumpărături în mall. Și cum nu am putut rezista tentației de a intra aparent „în fugă” prin Cărturești, titlul mi-a atras atenția ireversibil. Ar fi fost imposibil să n-o facă.

Povestea are ca personaje principale, 2 surori: Korede și Ayoola.

Prima menționată, este sora mai mare, genul de persoană pe care să te poți baza, ușor anxioasă, meticuloasă. Iar cea de-a 2-a, sora mai mică, radiază de frumusețe, are un șarm uluitor, însă, se întâmplă și să fie: CRIMINALĂ ÎN SERIE... 

Da, ați citit bine.

Se descotorosește de bărbații din viața ei, motivând actele de violență ca fiind legitimă apărare. 

A se afla deja la a treia crima pasionala, iar K, își iubește prea mult sora, conștientă fiind de faptul că familia este primordială, alegând astfel să îi fie complice.

Curăță de fiecare dată cu atenție locurile crimelor, pentru a nu lăsa urme.

Am apreciat caracterul „dark”, servit cu un comic lipsit de sentimentalism.

Modalitatea de scriere a romanului este una de actualitate, iar coperta inspiră mister.

După trei zile de lectură, pot spune că, este genul de carte care îți rămâne în minte.

Așadar, acum pe final, voi concluziona adăugând doar atât: lectura prezentată astăzi, este o comedie neagră despre cum sângele, e mai gros și mai greu de scos din covor decât apa.

Confesiunile unei muze: Eu și Dumnezeu împărțim aceeași barcă

Autoare: Sorina Alexandra Istode

Cafeaua din cană s-a terminat. Am băut-o rapid. Nu obișnuiesc să fac asta.

De obicei, o savurez în tihnă de frică să nu se termine.

Dar azi, a fost altfel.

Azi, părea că lichidul închis la culoare aflat în fața ochilor mei, își dorea să dispară.

Asa că i-am îndeplinit „dorința”.

*

Port un tricou roșu, lung. Părul mi-e ciufulit, iar lacrimile de pe obrazul drept își fac apariția de parcă le-ar fi împins cineva de la spate.

*

Încă îmi lipsește.

Aș fi pariat pe aproape orice că sunt pregătită să merg mai departe.

Dar, surpriză:  NU SUNT.

Mă doare că n-am apucat să ne întâmplăm altfel. 

Că n-au reușit să ni se intersecteze haosurile pe perioadă nedeterminată.

Deși suferința nu are un  ghid în care să poți găsi informații suplimentare, am învățat s-o fac.

Mi-a devenit rutină.

Știu să sufăr. 

Nu e chiar așa greu.

Mor și revin la viață de mii de ori pe minut.

Oglinda îmi schimonosește chipul, pereții mă strâng, iar în lume plouă.

De parcă Dumnezeu s-ar afla în aceeași barcă cu mine.

Prin ploaie, Dumnezeu îmi spală o parte din vină. Sau cel puțin încearcă s-o facă.

Și astfel, pot spera la un alt mâine.

Un mâine în care voi fi mai îndemânatică referitor la exercițiile de echilibru, pe care le-am cam dat uitării.

Romanul Oameni Anxiosi de Fedirick Backman - recenzie realizată de Istode Sorina Alexandra

Un spărgător de bănci înarmat, fuge de la locul faptei și ajunge într-un apartament scos la vânzare, unde are loc o vizionare. Pentru că îl căuta poliția, se baricadează înăuntru luându-i ostatici și pe potențialii cumpărători: un cuplu de lesbiene, o multimilionară cu tendințe suicidare, un sabotor de vizionări deghizat în iepure. Lucrurile o iau complet razna, atunci când spărgătorul și ostaticii încep să își facă dezvăluiri reciproce cu privire la anxietățile fiecăruia, dar și la dramele existențiale cu care ei se confruntă. Această scriere poate fi considerată o superbă declarație pentru viață și un poem trist despre moarte. Cititorii il pot considera un test al emoțiilor. M-a amuzat, m-a contrariat, m-a destins. Deși nu se afla în topul preferințelor, e o lectură empatică, dramatică, plină de secvențe amuzante.

Apreciez scenariul imaginat de autor. Incită, revoltă. E genul de carte care merită păstrată în bibliotecă.

4 cărţi de citit. Recomandările de lectură

 Astăzi, v-am pregătit un nou articol marca Istode Sorina Alexandra, cunoscută şi ca „Muza”.

Va aborda din nou un subiect drag sufletului ei, şi anume – cărţile. Am spus „din nou”, tocmai pentru că a mai publicat un articol de acest gen, aici. Însă, în cele ce urmează, vă va aduce în atenţie patru cărţi prezente în topul preferinţelor ei, despre care nu şi-a spus opinia în mod public.

O va face astăzi, chiar pe blog.

**

Hei, hei. Îi mulţumesc Danielei pentru introducere, iar acum, haideți în universul meu literar.

*

„Blestem”  de Ines Dumitru 

Este cartea pe care am descoperit-o la finalul lui 2020.

Cartea mai sus menţionată îl are în prim plan pe Viorel, un gropar care ajută morţii să îşi înţeleagă vieţile.

Coperta este una pe gustul meu, de asemenea şi subiectul, dar şi abordarea aleasă se încadrează fix la preferinţe.

Aşadar, dacă sunteţi pregătiţi să descoperiţi întreaga poveste scrisă sub semnul atipicului, nu staţi pe gânduri.

Personal, mă declar îndrăgostită de această „capodoperă”.

Este fix genul de carte pe care aş citi-o oricând, însă, cel mai important – genul de carte cu care m-aş mândri ca autor.

„Camere de hotel” de Anda Docea 

Sursa: www.hergbenet.ro

Este una dintre cele mai calde și mai sensibile cărți lecturate vreodată.

Recunosc că am citit-o de 2 ori si m-a inspirat teribil.

E atât de intimă, încât îți vine să o citești în gând, de frică să nu perturbi autorul.

Ai senzația chiar, că te afli în camere de hotel, în care aproape că te cuprinde sentimentul de vină dacă îndrăznești să bați la ușă și să intri.

Nu de alta, dar,

Ai putea găsi emoțiile dezgolite.

Cât curaj să scrii despre iubiri din trecut și iubiri din viitor. Despre experiențe care ar trebui să ne întărească, ori despre călătorii. Fie ele efectuate la impuls sau necesare.

Nu vă imaginați câtă liniște mi-a oferit în dar această carte.

De ce fierbe copilul în mămăligă? de Aglaja Veteranyi

Sursa imaginii: lecturile-ernei

Mi-a atras atenția încă din prima secundă. 

O carte ce se află pe muchia dintre autobiografie și fictiv.

Narațiunea se petrece la persoana I, iar în plan principal se află o familie de circari.

În această carte adevărul se împletește cu fabulația poetică.

De asemenea, nu lipsește prospețimea, angoasa, concretul.

Din punctul meu de vedere, chiar o scriere atipică, extrem de inspirată. 

 

„Cimitirul” de Adrian Teleșpan

sursa imaginii: elefant.md

Green, personajul lui Teleșpan, devine administrator de cimitir, după ce se mută în Londra.

Pe măsură ce interacționează cu diverși clienți,   acesta își expune punctele de vedere raportate la diverse teme precum: sex, religie, bani.

În timp, constată că adevărul stă în ochii proprii, nu în ai celorlalți.

E o carte plină de sarcasm și umor, care reușește cu ușurință să destindă cititorul.

Ați citit vreuna din aceaste cărți? Dacă da, vă invit să vă exprimați fără grijă opiniile în comentarii.