sâmbătă, 14 mai 2016

Lucruri pe care le-am învățat pînă acum

Anii trec și odată cu ei, ne trecem și noi. Ce am învățat pînă acuma?
1. Nu mai am nevoie de prieteni. Oamenii pot fi falși (nu pretind că eu sunt ideală).
2. Oamenii se uită suspect la tine cînd le propui ceva.
3. Oamenii îți reproșează atunci cînd le propui ceva.
4. Am învățat să am mai multă încredere în mine.
5. Am învățat să îmi rezolv singură problemele ca să nu aud reproșuri că... aș fi prea bogată și nu n-am ce face cu banii. Și nu doar cu banii (de parcă banii ar rezolva toate probleme din lume. Poate și rezolvă, dar nu întotdeauna).
6. Am învățat să zic NU.
7. Am mai mult timp pentru mine.
8. Sunt mai liniștită.
9. Sunt mai calmă.
10. Și alte lucruri.



sâmbătă, 7 mai 2016

Julieta de Anne Fortier

„Fericirea este cea mai mare amenințare la adresa afacerii mele. Visuri, despre asta e vorba.  Frustrări. Fantezii care nu devin niciiodată realitate. Bărbați care nu există. Femei pe care nu le poți avea.”
Despre așa ceva poți citi în romanul lui Anne Fortier, Julieta, carte, care ți-o recomand doar în cazul în care ești împătimit de Romeo și Julieta lui Shakespeare. dar și de cultura italiană. 

Iată un fragment din roman:
Din păcate, nu eram gemene identice. Janice era pe atît de brunetă și de voluptoasă pe cît eram eu de
palidă și de rezervată. Sigur, fuseserăm create pe aceleași linie de asamblare, în mare cam cu aceleași proporții și același rezultat, dar din vreme ce Janice fusese testată și aprobată de mai mulți tehnicieni competenți, de nivel mediu, cu locurile din spate spațioase și zîmbete șterse, eu alunecasem printre crăpături fără să mi se dea nici o atenție. Era ca și cum cineva uitase să apese un buton pe parcurs...”

După moartea mătușii Rose pe o ploaie torențială, Jules primi o cutie de la defunctă în care avea legătură cu părinții ei decedați în Italia, în Siena. A fost încurajată să meargă în Italia și acolo se întîmplă multe evenimente. 

Julie află că cele peste șase secole care o despart de evenimentele din 1340 n-au stins dușmănia dintre două clanuri. Ce se întîmplă pînă la urmă... aflați citind romanul.

„Anne Fortier jonglează cu măiestrie cu întorsăturile de situație și pistele false, iar rezultatul este o poveste de dragoste plină de suspans, un Cod al lui Da Vinci destinat femeii inteligente și moderne”

Publishers Weekly


Sursa imaginii: libris.ro

marți, 3 mai 2016

Echilibrul și singurătatea

De ce singură?
Pentru că e mai bine. Pentru că reușești să faci mai multe pentru tine. Pentru că nu te mai judecă nimeni pentru ceea ce faci. Pentru că nu mai rămîi dezamăgită în oameni, că ai prea multă încredere
în ei. Ajungi într-un moment al vieții tale în care oamenii nu mai sunt o prioritate, și nici o necesitate. La fel și prietenii. Ajungi într-un moment al vieții tale în care nu mai ai nevoie de prieteni. Pentru că te judecă pentru un fapt anume ori o vorbă spusă, la fel și o problemă spusă pentru că simțeai nevoia de un umăr pe care să plîngi. Primești tot felul de reproșuri de  genul ce e aici așa deosebit în asta? Cum vei face asta? De ce e așa și nu așa? Lucrurile care se întîmplă, se întîmplă pentru că așa se întîmplă. În funcție de circumstanțe. Că nu depinde totul numai de mine. Din păcate. Ori ți se reproșează că te ajută să te integrezi în mediu. De parcă eu tare mare nevoie aș avea de ajutor și de integrare. Unde să mă integrez? Că doar nu am nevoie. Dacă suntem colegi de serviciu sau mai știu eu ce - asta nu înseamnă că trebuie să fim prietene la cataramă. Dacă nu sunt de aceeași părere cu tine, asta nu înseamnă că trebuie să te superi pe mine. Ajung în situații în care ești obligat să-i dai dreptate, deși... nu are. Sau nu zice cine știe ce. Am observat că în față o persoană e lăudată, dar pe la spate... ironizată. De ce naiba aș avea nevoie de integritate și prieteni?
După anumite experiențe, am reușit să îmi găsesc un echilibru. M-au ajutat și lecturarea unor cărți de ordin psihologic. Dar și unele romane. pe care am ajuns să le citesc de cîteva ori. Și garantat că le voi mai citi. În singurătatea mea există un echilibru pe care mă bucur că mi se întîmplă și vreau să-l împărtășesc doar cu... mine.
Deși mai sunt momente cînd simți nevoia să vorbești cu cineva. Chiar dacă oricum te judecă pentru acțiunile tale. Și vorbele tale. Sau întoarce cuvîntul tău împotriva ta. Așa, de chestie. Ca să te irite și să te enerveze.

Dar tu? Cum îţi echilibrezi viaţa?

miercuri, 20 aprilie 2016

Plăcinte cu ciuperci

Ingrediente:
2 pachete aluat foitaj decongelat,
1 kg ciuperci
200 g cașcaval ras
2 linguri ulei
250 g smîntînă
un gălbenuș
sare
piper

Mod de preparare:
Se curăță ciupercile, se taie mărunt și se călesc în ulei timp de 10 minute. Se trag de pe foc, se adaugă smîntîna, cașcavalul, sare și piper. Se amestecă bine. O parte a aluatului se pune în tava de copt tapetată cu hîrtie. Se pune umplutura de ciuperci deasupra. Se acoperă cu a doua parte a aluatului, se întorc marginile în sus și se unge cu gălbenuș. Plăcinta se coace aproximativ 30 de minute la cuptor.


Sursa: Plăcinte cu ciuperci. În: Moldova Suverană, 2016, 20 apr., p. 4.

joi, 14 aprilie 2016

Varză la cuptor

Ingrediente:
o varză
2 cepe
1 ardei
4 linguri de ulei
150 ml suc de roșii
sare
piper
mărar

Mod de preparare:
Ceapa se toacă mărunt și se pune la călit împreună cu ardeiul în puțin ulei încins. Între timp, varza se taie fideluță și se pune peste ceapă. Se mai amestecă din cînd în cînd să nu se lipească după care se adaugă sarea, piperul și sucul de roșii. Varza se bagă la cuptor circa 30-40 minute.
La sfîrșit se presară mărarul.

Sursa: Varză la cuptor. În: Moldoveanca, 2016, apr., p. 20.

Tartă cu ciuperci

Ingrediente pentru blat:
250 g făină
125 g de unt
1 ou
sare, piper și semințe de floarea soarelui necoapte

Ingrediente pentru umplutură:
700 g de ciuperci
1-2 căței de usturoi
2-3 linguri de ulei și puțin unt
2 ouă
100 g smîntînă
100 g de cașcaval
2 linguri de pesmet din pîine prăjită

Mod de preparare:
Pasul 1:
Untul moale se amestecă cu făina și sarea, pînă ajungem să obținem un aluat nisipos. Adăugăm semințele de floarea soarelui și oul și amestecăm pînă iese un aluat omogen.
Pasul 2:
Întindem aluatul în tava decopt, unsă cu puțin unt, și dăm tava la rece pentru 30 de minute. Ridicăm aluatul astfel încît să treacă de marginea tăvii, ca să-i putem întoarce umplutura.
Pasul 3:
Curățăm ciupercile și le tăiem în bucăți mari. Punem în tigaie untul și uleiul, adăugăm ciupercile și le călim cîteva minute la foc. Adăugăm  usturoiul tocat mărunt și le călim pînă se înmoaie ciupercile, timp de 10 minute.
Pasul 4:
Luăm ciupercile de pe foc și punem peste ele pesmetul. Amestecăm totul după ce adăugăm puțin sare și piper.
Pasul 5:
Batem ouăle ca pentru omletă și adăugăm smîntîna. Amestecăm pînă totul se omogenizează.
Pasul 6:
Punem ciupercile peste aluat și deasupra lor amestecul de ouă cu smîntînă.
Pasul 7:
Punem deasupra  brînza rasă, îndoim marginile de aluat peste tarta cu ciuperci, ungem marginea cu puțin ulei și dăm tarta cu ciuperci la copt timp de 35-45 de minute.

Sursa: Tartă cu ciuperci. În: Ziarul de Gardă, 2016, 14 apr., p. 19.

Ruladă cu mere de post

Ingrediente
500 g făină
un cub drojdie
4 mere potrivite
1 lingură de griș
scorțișoară
200 ml apă
sare

Mod de preparare:
Drojdia se freacă cu puțin zahăr, o lingură de făină, 50 ml de apă caldă și se lasă la crescut. Făina cernută se amestecă cu sarea și drojdia crescută. Se frămîntă cu restul de apă călduță pînă se obține un aluat ca de pîne și se lasă la dospit.
Între timp, merele se spală, se curăță, se dau prin răzătoare și se călesc împreună cu zahărul și scorțișoara. Se lasă merele la răcit. După ce aluatul s-a dospit, întindem o foaie peste care presărăm grișul apoi merele și rulăm foaia. Se pune rulada în tava unsă cu ulei și tapetată, se unge cu cu miere ți se mai lasă 5-10 minute la crescut/ Se pune la cuptorul încins în prealabil, se lasă aproximativ 15-20 minute la foc mediu.

Sursa: Ruladă cu mere de post. În: Moldoveanca, 2016, apr., p. 20.