marți, 22 ianuarie 2019

Prăjitură cu mere


Ingrediente pentru tavă cu dimensiunile de 22 cm:
3 mere mari (sau 4 mici)
250 g făină
150 g zahăr
2 ouă mari (sau 3 mici)
100 ml ulei
1 lingura scorțișoara măcinată
Sucul de la o lămâie
120 ml lapte la temperatura camerei
30 g unt
Esență de vanilie
10 g praf de copt

Mod de preparare:
Pentru început se curăță merele de coajă și se taie felii subțiri, se pun într-un bol și se toarnă peste sucul de lămâie, scorțișoară și o lingură de zahăr.
În alt bol se bat spumă ouăle (fără să se separe gălbenușul de albuș) împreună cu zahărul și un praf de sare, când compoziția este spumoasă se adaugă în fir subțire uleiul și se mai mixează pentru încă 2-3 minute.
Urmează laptele, esența de vanilie și faina cernută împreună cu praful de copt, se amestecă toate până se încorporează foarte bine toate ingredientele.
Într-o tava tapetata cu hârtie de copt se toarnă jumătate din compoziție se așează jumătate din feliile de mere,peste mere restul de aluat, iar peste aluat restul de mere frumos așezate.
Se presară merele cu o lingură de zahar si bucățele de unt.
Se introduce tava la cuptorul preâincalzit in prealabil la temperatura de 170° ptr 40-45 de.minute sau cel mai bn se face testul.cu scobitoarea.
Cand este gata se scoate prăjitura, si se așează pe un grătar sa se răcească, cand este rece se pudreaza cu zahăr.

rețeta a fost postată în grupul culinar Gustoșel de pe facebook de Monica Baicus. 

luni, 14 ianuarie 2019

O rețetă inedită: pui umplut cu ciuperci şi nucă

Dacă vrei să încerci ceva nou, recomand să încerci rețeta asta.

Indrediente:
1 pui mare
2 morcovi
500 g ciuperci
3 cepe
100 g nucă măcinată
praf de nucușoară
piper în patru culori măcinat
ulei, sare, boia dulce
1 ceașcă de vin alb
2 căpățâni de usturoi
ulei, sare, boia dulce,
1 ceaşcă de vin alb,
2 căpăţâni de usturoi

Mod de preparare:
1. Condimentează bine puiul pe afară şi pe dinăuntru cu sare, piper, nucşoară şi boia dulce.
2. Separat, taie mărunt ciupercile (păstrează 5-6) şi ceapa, dă morcovul pe răzătoare.
3. Căleşte puţin ceapa şi morcovul într-o lingură de ulei şi un praf de sare, adaugă ciupercile, ţine până scade apa lăsată de ele. Adaugă nuca şi condimente dacă e nevoie.
4.  Umple puiul, leagă copanele cu o bucată de sfoară și așază-l într-un vas ceramic oval, în care pui o cană de apă și 50 ml de ulei. Stropește puiul cu sosul din tavă. Așază de jur împrejur ciupercile puse deoparte și căpățânile de usturoi curățate de primul stra de foi și tăiate în jumătate.
5. Dă la cuptorul încins, la foc iute, pentru 20 de minute. Din când în când, stropeşte puiul cu sosul din tavă. Adaugă vinul şi lasă-1 la foc moderat încă 20-25 de minute.
6. Serveşte aşa cum e, în tava în care s-a copt, cu garnitură de salată verde şi un vin alb demisec asortat.

Sursa rețetei: revista Femeia de azi, nr. 50, p. 26.

duminică, 23 decembrie 2018

Nu sunt bineveniţi! Medellin nu doreşte turiştii interesaţi de viaţa lui Pablo Escobar

„Oricine vine în ţara noastră pentru a susţine crima nu este binevenit”, a spus primarul acestui oraş din Columbia.
Centrul oraşului Medellin, Columbia

Primarul din Medellin, Federico Gutiérrez, a declarat astăzi că turiştii care vizitează Columbia nu sunt bineveniţi să întâlnească vieţile criminalilor, cum ar fi fostul domn al drogurilor, Pablo Escobar.
„Oricine vine în țara noastră pentru a susţine crima nu este binevenit”, a declarat oficialul din oraşul Bucaramanga, situat în estul Columbiei, unde a avut loc al XXIII-lea Congres Naţional al Agenţiilor de Turism şi Turism.
Pentru Gutiérrez, „mafia este cel mai rău lucru care ne-a întâmplat ca o societate pentru că distorsiona valori precum munca onestă și grea care a făcut bani simpli, discreţia a schimbat-o pentru opulenţă şi a luat valoarea vieţii pentru puneţi un preţ și nu putem accepta acest lucru.”
Până în prezent, în 2018, Medellin a primit 470 000 de vizitatori străini şi se așteaptă să închidă anul cu 800 000, ceea ce ar însemna o creștere de 10% faţă de 2017.
Vizitatorii fac fotografii la mormântul lui Pablo Escobar. Localnicii găsesc asta enervant

„Cu toţii avem o provocare din partea oraşelor care trebuie să-şi găsească propria istorie, am suferit violenţă, nu vom nega această poveste, ci povestea victimelor, nu victimizatorii”, a spus primarul.

El a explicat în cadrul evenimentului organizat de Asociaţia Columbială a Agenţiilor de Turism şi Turism (Anato), „în Medellín, legendele, eroii, sunt victimele, nu cei care au făcut atât de mult daune, aşa că am început o iniţiativă foarte puternică memoria cu o strategie antimafie”.

El a considerat că „este incredibil că atât de mulţi vizitatori vin în oraş pentru a merge la mormântul lui Pablo Escobar sau a clădirii Monaco", unde locuia cu familia sa şi în care prima bombă a explodat în ţară pe 13 ianuarie 1988.

Pentru aceşti turişti, a spus el, „petrecerea sa terminat, pentru că vom lovi clădirea în ianuarie sau februarie al anului şi acolo vom construi un parc în cinstea victimelor violenţei”.

În anul 2017, la editura Litera a apărut cartea Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escoba de Virginia Vallejo.


Sursa: No son bienvenidos Medellín no quiere turistas interesados en la vida de Pablo Escobar [online] [citat 31.12.2018]. Disponibil: www.clarin.com/viajes/medellin-quiere-turistas-interesados-vida-pablo-escobar

Sursa imaginilor: clarin.com şi cărtureşti.ro

joi, 8 noiembrie 2018

Clătite în formă de brad de Crăciun

Vin sărbătorile de iarnă și vrei un desert mai deosebit? Iată rețeta clătitelor în formă de brad

Ingrediente:
2 căni de făină;
1 lingură de sare;
2 linguri de praf de copt;
3 linguri de zahăr;
2 ouă;
3/4 cană de lapte
1/4 cană de unt topit;

Mod de preparare
1. Amestecă făina, sarea, praful de copt și zahărul într-un castron cu un tel
2. Adaugă ouăle și bate-le cu telul.
3. Adaugă lapte și un topit.

Amestecă toate ingredientele.


joi, 1 noiembrie 2018

Ce poți vedea în Chișinău în două ore? Lista obiectivelor turistice ce merită a fi văzute când ajungi în capitala Republicii Moldova

Dacă vrei să vii la Chișinău, știu că mulți moldoveni vă vor spune că în orașul ăsta nu ai ce vedea pentru că... „nu ai ce vedea”.
Pentru cei interesați de a vizita orașul Chișinău  am o veste bună: cele mai multe obiective turistice se află în centrul orașului, așa că, timp de aproximativ două ore, reușiți să vedeți ceea ce trebuie de văzut.

Arcul de Triumf sau Porțile Sfinte
Arcul de Triumf a fost inclus în top 10 cele mai frumoase Arcuri de Triumf din lume.



Monument de arhitectură construit în 1841, pentru a comemora victoria armatelor ruseşti asupra turcilor. În interiorul arcului se află un clopot care a fost turnat din metalul tunurilor turceşti capturate în război. Înălţimea monumentului este de 13 m, iar capitelurile celor patru piloni ai construcţiei au fost sculptate în stil corintic. Pe partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopţii, care însă nu anunţă prin sunet ora exactă.  Arcul de Triumf a fost proiectat de arhitectul din Odesa Luka Zauşchevici, care a luat drept prototip construcția omonimă din Roma.

Mai multe curiozități despre Arcul de Triumf pot fi citite aici.

Catedrala Nașterea Domnului

Este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană pe 8 octombrie 1939. Inițiativa înălțării Catedralei îi aparține mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chișinăului din 1817. Construcția s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844).  Arhitectura este în stil neoclasic târziu,  cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. A fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central.
Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale.

Strada pietonală din Chișinău
Este singura stradă pietonală din Chișinău și poartă numele compozitorului Eugen Doga, autorul imnului capitalei Republicii Moldova. Pe această stradă pietonală pe 14 octombrie 2017, de hramul orașului Chișinău a apărut un monument al îndrăgostiților. Lucrarea aparține lui Pavel Obreja și înfățișează doi îndrăgostiți: el își așteaptă iubita sub un felinar cu un buchet de flori; ea, grăbită să ajungă la el, desculţă, cu pantofii în mână. Lucrarea a stârnit mare zarvă, fiind condamnată de anumite organizații feministe că ar fi o lucrare sexistă. Autorul monumentului îndrăgostiților de pe strada pietonală este de părere că: „Îmi pare rău că unii confundă iubirea cu sexismul”.

Piața Marii Adunări Naționale
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău (PMAN) este situată în centrul capitalei Republicii Moldova. Este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe.
În anii 1989-1991, Piața Marii Adunări Națională a fost plină până la refuz de locuitorii țării care își revendicau dreptul la limbă și independența țării.
Piața Marii Adunări Naționale Bulevardul Ștefan cel Mare 

Paralel cu bulevardul Ștefan cel Mare este strada 31 august 1989. Denumirea evocă unul din remarcabilele evenimente din spaţiul românesc de la est de Prut: la 31 august 1989 au fost consfinţite prin lege statalitatea limbii române pe teritoriul Republicii Moldova şi revenirea ei la grafia latină.

Istoria clădirii Bibliotecii Hasdeu, cândva hotel de elită a Chișinăului
Dacă pe vremuri avea deschise 46 de camere, astăzi hotelul de lux „Suisse” are la dispoziție doar cinci apartamente, locul unde se afla bucătărie e fondul de carte a bibliotecii, iar în sală - deja sală de lectură, sală de calculatoare și sală de limbă engleză. Fostul hotel „Suisse” a găzduit personalități celebre, din cea mai înaltă clasă, precum regele Serbiei Milan I, ministrul Instrucțiunii Publice din Rusia, ctitorul de școală și ministrul învățământului în Rusia țaristă, basarabeanul Leon Casso, scriitorii Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stere, istoricul Nicolae Iorga, pe Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și prozatorul francez Henri Barbusse. Tot aici, Maria Cebotari era invitată să cânte și, de multe ori, artista prefera să cineze acolo. Din 1950 și până în prezent, clădirea găzduiește Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, „Suisse Guest House” și câteva apartamente private.
În anul 2011, sub egida Bibliotecii Hasdeu, s-a editat antologia Chișinăul în literatură cu ocazia a 575 de ani de la prima atestare a orașului Chișinău. Volumul a apărut la Editura „Grafema Libris”, în anul 2011. Are 575 de pagini şi a apărut în 575 de exemplare, exact la 575 ani marcaţi de Chişinău de la prima atestare documentară. Culegerea cuprinde o selecţie de texte literare a 130 de scriitori: români, ruşi, evrei, ucraineni, bulgari, găgăuzi (85 în limba română şi 45 în alte limbi), dedicate Chişinăului în ultimele două secole. Culegerea este prefaţată cu un cuvânt omagial adus de ex-primarul general Dorin Chirtoacă şi două studii introductive: O contribuţie deosebită la zestrea culturală a Chişinăului, semnat de Lidia Kulikovski, ex-directorul general al BM „B.P. Hasdeu” şi Scriitorul şi oraşul: două vase comunicante, semnat de publicistul Vlad Pohilă. Materialele din culegere sînt aranjate în următoarele compartimente: Poezie; Proză. Eseu; Versuri cîntate; Chişinăul în alte limbi şi Utilizatorii BM despre Chişinău. Capitolul Utilizatorii BM despre Chişinău, include eseuri dedicate Chişinăului, selectate din textele prezentate la Concursul de microeseuri Chişinăul în 575 de cuvinte, anunţat la începutul anului 2011 de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Autorii textelor din antologie sunt plasaţi în ordine alfabetică, iar la sfârşitul textului urmează bibliografia documentului din care a fost preluat. Volumul este însoţit de două indexuri: Indexul de nume, ce include nume de autori (poeţi, prozatori, eseişti, compozitori), precum şi nume de alte personalităţi notorii menţionate în lucrare şi Indexul de titluri, care include lista textelor publicate.

Monumentul lui Ștefan cel Mare
Deja nu mai e cazul să spun cine este voievodul Ștefan cel Mare, mai ales că în 21 octombrie 2006, la TVR 1 Ştefan cel Mare a fost ales cel mai mare român al tuturor timpurilor
În anul 1923, sculptorului Alexandru Plămădeală i s-a propus să elaboreze proiectul monumentului lui Ştefan cel Mare. Plămădeala a prezentat trei variante ale monumentului. Cândva, la ieşirea din parc se afla monumentul lui Alexandru al II-ea, care a fost demontat în anul 1918.
Cu Alexandru I, ce stătea exact vizavi de Arcul de Triumf, la început s-au purtat mai puţin dur: pur şi simplu l-au învelit cu o rogojină de paie. Dar după insistenţa unui activist al “Sfatului Ţării” Pan Halipa, din monumentul lui Alexandru I a rămas numai capul, care astăzi se păstrează undeva în depozitele Muzeului de Artă de Stat al Moldovei. Oraşul a fost curăţit de monumente. Astfel Plămădeală avea posibilitatea să-l instaleze unde-i poftea inima. Şi el a hotărît: la colţul străzilor Aleksandrovskaia şi Seminarskaia. Însăşi configuraţia locului după proiectul sculptorului simboliza Moldova. Cărările parcului, ce se uneau aici, parcă erau o ilustrare a ideii lui Gh. Ureche, conform căreia Moldova se află pe calea tuturor necazurilor; patru straturi de flori, ce jucau rolul medalioanelor decorative, repetau desenul covoarelor tradiţionale moldoveneşti – modelul raiului în miniatură. Pe postament era prezentată stema Moldovei, dar frunzele acantului – din cultura bizantică.
Ştefan cel Mare al lui Plămădeală a apărut în faţa publicului în toată frumuseţea sa la 29 aprilie 1928. Din cauza evenimentelor politice, când spațiu pruto-nistrean era ba la România, ba la Uniunea Sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare a ajuns și la Craiova. Monumentul a fost văzut întâmplător și deja s-a inistat să fie adus la Chișinău.

În context, recomand să vizitați și Reședința R. Moldova, locul unde e mare forfotă când vin la Chișinău diplomați străini, inclusiv noii ambasadori acreditaţi la Chișinău.

O scurtă istorie a monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a rolului acestuia în Mișcarea de Eliberare Națională din anii 90 poate fi citită aici.
În anii 2000 cuplurile care să căsătoreau, neapărat veneau în fața monumentului Ștefan cel Mare și Parcul Central să facă poze.

În spatele monumentului lui Ștefan cel Mare este Parcul Central al mun. Chișinău. Se consideră că ar fi fost plantat în 1818. Planul parcului a fost întocmit de Ozmidov (1816–1817), arhitectul și inginerul cadastral al Basarabiei în acei ani. Lucrările principale au început a se efectua în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost plantați arbori și arbuști, înclusiv 1000 salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică si-a căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreație, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul în parc era cu plată. Până în 1863 parcul era înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de unul din lemn, apoi de un zid de piatră, la hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard din fontă, proiectat de Alexander Bernardazzi.
Aleea Clasicilor din Parcul Central din Chișinău

În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Pușkin, iar în 1928 — cel al lui Ștefan cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii române, cărora în anii 1990 li s-au alăturat busturi ale unor mari literați români din secolul al XX-lea. În parc se numără 50 specii de arbori, câțiva dintre ei — duzi și salcâmi — atingând vârsta de 130–160 ani.

Dacă vă plac muzeele, recomand Muzeul Național de Arte al Moldovei, de pe 31 august 1989.
De asemenea, în zonă este Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. Dacă sunteți interesați să vedeți cum arată.
Dacă ești interesat să fac o excursie la Parlamentul Republicii Moldova trebuie să completezi un formular. Programul și durata vizitei la Parlamentul R. Moldova poate fi văzut aici.

Dacă eşti flămând și vrei să mănânci ceva tradițional specific zonei din spațiul pruto-nistrean, recomand cu încredere localul La plăcinte: mâncare și muzică bună. :D Se află la intersecția străzilor Bănulescu-Bodoni și bl. Ștefan cel Mare (paralel cu Catedrala). Harta poate fi văzută aici.


De asemenea, lângă primăria mun. Chişinău este o piaţă de suveniruri (plus relicve sovietice).

Dacă vă încadrați în timp, pe durata șederii voastre în Chișinău, recomand atenției dvs și alte locuri de văzut în Chișinău, obiective turistice aflate în zona centrală a orașului, dar și biserica Măzărache care este una dintre vechile lăcaşuri de cult din republică şi din Chişinău, dar și locul de întemeiere a orașului Chișinău.

Un reportaj video despre Chișinăul în cărți puteți vedea aici. Cărțile scrise despre Chișinău pot fi văzute aici.

Ciuflea din Chișinău, singura mănăstire din capitala Republicii Moldova
Dar nu și din țară. Cred că vă sunt cunoscute mănăstirile Noul Neamț, Căpriana, Rudi etc., nu?
În epoca sovietică, mănăstirile și bisericile din spațiul pruto-nistrean au fost închise, ori transformate în depozite. În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor '80 ai sec. al XX-lea) biserica Ciuflea a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.

PS: dacă sunteți interesat de o excursie la fabrica de bomboane Bucuria sau fabrica de cosmetice Viorica Cosmetics, spuneți-mi. Ca să programez excursia. Iar dacă doriți să cumpărați produse cosmetice de la Viorica Cosmetics, primiți și o reducere. Am card de reducere. :)


Sursa pozelor: adevărul.ro, wikipedia.org, laplacinte.md etc.


vineri, 26 octombrie 2018

De ce mă întrebi ce fac? Pentru că e o întrebare normală din moment ce te sun

Dacă tot suni un coleg ori prieten, după salut vine inevitabila întrebare Ce faci? 

Și dacă tot întrebi, cel întrebat nu ar trebui să se simtă obligat să răspundă cu lux de amănunte ce face. Pînă la urmă nu e obligatoriu, dar nici nu interesează atît de mult. Cred, cel puțin.

În discuțiile telefonice cu cineva... la un moment dat primesc replica de ce îmi răspunzi la întrebarea Ce faci? cu bine, merci? Eu doar îți răspund ce fac când mă suni? (De parcă eu sunam special să văd ce face). Evident că răspunsul a fost unul pe potrivă, zicându-i că întrebarea e una firească și e ceva normal să întrebi așa ceva. Respectiv dacă întreb așa ceva, nu e obligatoriu să răspunzi cu lux de amănunte ce faci.

Voi cum răspundeți la întrebarea ce faci?

Diecția 5 și Nicoleta Nucă au o melodie la temă: Salut! Ce faci?

Sursa pozei: literpac



luni, 3 septembrie 2018

De ce rușii din Moldova nu știu limba română. Ori pretind că nu o știu

De când mă știu eu, moldovenii se plâng pe minoritățile naționale că vezi tu, rușii nu știu limba română. Trăiesc aici o viață, dar nu știu româna, pe când ambasadorii diferitor state în Repulica Moldova ne cunosc și vorbesc limba noastră cea română.

Serios? Sunteți siguri că rușii nu știu limba română? De câte ori ați vorbit cu ei în limba română, totuși? De câte ori ați mers la principiu să continuați să vorbiți în română, deși ei tot o dau cu rusa? Credeți-mă, înțeleg și vorbesc foarte bine limba noastră. Chiar dacă vorbesc cu accent. Chiar dacă vorbesc cu greșeli. Chiar dacă nu știu româna la perfecție. Continuați să vorbiți în română și o să vedeți că o să vă înțeleagă perfect. Continuați să vorbiți în română și o să vedeți cum o să înceapă să vorbească cu voi în română. Ei vorbesc în rusă pentru că... voi așa i-ați învățat: să le vorbiți în rusă.
Nu o dată am mers la principiu și am vorbit în română. Culmea e că înțelegeau ce vorbesc și încă tot ei,  rușii, vorbeau deja în română. În încercarea de a vorbi rusă, nu odată mi s-a zis: - vorbește în română, eu înțeleg.

Ca în final să vă revoltați că nu știu limba țării. Vă revoltați că li se fac prea mult favoruri. Vă revoltați că prea multe drepturi au în țara noastră. Vă revoltați că la angajare vi se cere cunoașterea limbii ruse. Vezi tu... legea presupune să vorbeși în limba clientului. De parcă rușilor li se cere cunoașterea limbii române și fix și în română o să vă răspundă. Poți fi respins la un interviu de angajare pentru că nu știi limba unei minorități naționale. De ce ar trebui să o știu? Dacă m-aș revolta că sunt discriminată după așa un criteriu... oare ar schimba ceva? Dacă toți ne-am revolta, oare s-ar schimba ceva? Cu siguranță că da.

Continuăm să sărbătorim Ziua Limbii Române pe 31 august. Continuăm să ne reoltăm pe minoritățile noastre naționale că nu știu „limba oficială a statului”. Păi iată de ce nu o știu. Și degeaba mai avem așa o sărbătoare.

Dar să te umilești în propria ta țară în fața lor... Oare mai este vre-un stat în lumea asta unde să se umilească în fața minorităților naționale?