„Am luptat cu cea mai puternică armată a Rusiei”. Mărturia a doi români care au luptat contra trupelor ruse în Transnistria

 „Am văzut cu ochii noştri de ce sunt în stare ruşii. Acolo unde ajung rămâne praf în urmă”, spune Sergiu Tătaru, veteran al războiului din Transnistria, din anul 1992. La 34 de ani de la ultima confruntare între moldoveni şi ruşi, HotNews a vorbit cu doi dintre combatanţii, ambii cu cetățenie română, care au luptat împotriva trupelor ruse.

În 1992, la scurt timp după destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova s-a confruntat cu un conflict armat în regiunea Transnistria. Liderii separatiști de acolo, sprijiniți de Rusia și de Armata a 14-a, staționată în zonă, s-au ridicat împotriva autorităților de la Chișinău.

România a condamnat atunci separatismul transnistrean şi implicarea Rusiei şi a sprijinit autorităţile moldoveneşti în luptă. De asemenea, mai mulți voluntari români au mers pe front de partea forțelor de la Chişinău. Luptele s-au purtat în mai multe localități de pe malul Nistrului şi s-au încheiat în vara anului 1992 printr-un armistițiu, însă trupele ruse au rămas până astăzi în Transnistria.

Interviul integral poate fi citit aici!

Descoperă „The Women Who Ran Away”, un roman captivant despre două femei care pornesc într-o călătorie prin Franța pentru a-și regăsi libertatea, curajul și un nou sens al vieții

Dacă îți plac romanele emoționante despre schimbări de viață, prietenii neașteptate și călătorii care transformă destine, „The Women Who Ran Away” este o lectură perfectă. Povestea urmărește două femei care, aflate în momente diferite ale vieții lor, pornesc într-o călătorie ce le va schimba perspectiva asupra trecutului și a viitorului.

Acest roman contemporan combină umorul, emoția și aventura într-o poveste despre regăsire personală și despre puterea de a merge mai departe atunci când viața ia o turnură neașteptată.

Despre ce este romanul „The Women Who Ran Away” 

La începutul romanului, Deira pleacă singură într-o vacanță pe care o plănuise împreună cu partenerul ei de lungă durată, Gavin. După o despărțire dureroasă și neașteptată, Deira decide să nu renunțe la călătorie. Mai mult decât atât, ia o decizie impulsivă: „împrumută” mașina fostului iubit și pornește într-o aventură prin Franța.

Drumul devine pentru ea o încercare de a-și pune ordine în gânduri și de a înțelege ce urmează în viața ei.

În paralel, Grace pornește și ea într-o călătorie solitară, dar dintr-un motiv complet diferit. Fiecare etapă a drumului ei a fost planificată în detaliu de soțul ei, Ken, înainte de a muri. Deși Ken a fost mereu cel care a luat deciziile în familie, ultimul său plan ascunde mai multe surprize.

Pentru a descoperi ce a lăsat în urmă, Grace trebuie să urmeze itinerariul până la capăt.

Două destine care se întâlnesc pe drum

Destinul le aduce pe Deira și Grace împreună într-un moment neașteptat. Ceea ce începe ca o întâlnire întâmplătoare se transformă rapid într-o prietenie sinceră.

Pe autostrăzile și drumurile pitorești ale Franței, cele două femei împărtășesc povești despre trecutul lor, despre iubire, pierdere și speranță. În timp ce călătoresc împreună, fiecare dintre ele începe să vadă viitorul într-o lumină nouă.

Această călătorie devine mai mult decât un simplu road trip – devine o oportunitate de vindecare și de redescoperire a propriei identități.

Temele principale ale romanului

1. Curajul de a o lua de la capăt

Romanul explorează momentul dificil în care oamenii sunt nevoiți să își reconstruiască viața după o pierdere sau o despărțire.

2. Prietenia neașteptată

Întâlnirea dintre Deira și Grace demonstrează că uneori cele mai importante relații apar exact atunci când ai cea mai mare nevoie de ele.

3. Călătoria ca transformare personală

Peisajele romantice ale Franței devin fundalul perfect pentru o poveste despre schimbare, libertate și regăsire.

De ce merită să citești „The Women Who Ran Away” 

Există mai multe motive pentru care „The Women Who Ran Away”  a devenit un roman apreciat de cititorii de ficțiune contemporană:

• este o poveste realistă și emoționantă despre relații și viață
• are personaje autentice, cu care cititorii se pot identifica
• combină umorul cu momente profunde și sensibile
• oferă o atmosferă caldă, cu peisaje europene romantice

Cartea este perfectă pentru cititorii care iubesc romanele despre prietenie, călătorii și noi începuturi.

Romanul „The Women Who Ran Away” este mai mult decât o simplă poveste despre o călătorie. Este un roman despre libertatea de a-ți rescrie viața, despre curajul de a lăsa trecutul în urmă și despre oamenii care apar exact atunci când ai nevoie de ei.

Pentru cititorii care caută o poveste caldă, emoționantă și plină de speranță, acest roman este o alegere ideală.

Site-ul oficial al autoarei - accesați aici.

Top locuri pentru echitație în Moldova – unde poți călări și te bucura de natură

În ultimii ani, echitația a devenit una dintre cele mai interesante activități de agrement din Republica Moldova. Tot mai mulți oameni caută experiențe în natură, departe de agitația orașului, iar plimbările călare sunt o modalitate perfectă de relaxare, aventură și conectare cu animalele.

 

Fie că ești începător sau ai deja experiență în călărie, există mai multe cluburi ecvestre în apropiere de Chișinău și în alte regiuni ale țării unde poți încerca această activitate. Iată topul celor mai interesante locuri pentru echitație în Moldova, unde te poți bucura de natură, aer curat și experiențe memorabile.

 

1. Kazak Club – Echitație și agrement recreativ

 Kazak Club – Echitație și Agrement Recreativ este unul dintre cele mai apreciate locuri pentru echitație din apropierea Chișinăului. Situat într-un cadru natural liniștit, la doar câteva minute de capitală, clubul oferă o experiență autentică pentru toți iubitorii de cai.

Aici poți descoperi farmecul echitației, fie prin plimbări relaxante călare, fie prin lecții dedicate celor care doresc să învețe să călărească. Caii sunt bine îngrijiți, iar instructorii oferă ghidaj pentru ca fiecare vizitator să se simtă în siguranță și să se bucure de experiență.

 

Ce poți face la Kazak Club:

• plimbări călare în natură
• lecții de echitație pentru începători și avansați
• sesiuni foto cu cai
• activități recreative în aer liber
• experiențe perfecte pentru cupluri, familii și turiști

 

Datorită atmosferei relaxante și a peisajului natural, Kazak Club este o alegere excelentă pentru o escapadă de weekend lângă Chișinău sau pentru turiștii care vor să descopere Moldova într-un mod diferit.

 

2. Clubul de echitație Sparta

Sparta Horse Club este un alt loc cunoscut pentru activități ecvestre în apropierea capitalei. Clubul oferă lecții de echitație, antrenamente și activități pentru copii și adulți.

Este o alegere bună pentru cei care doresc să învețe echitația într-un cadru organizat și să își dezvolte abilitățile de călărie.

 

3. Complexul ecvestru At-Prolin

At-Prolin este unul dintre cele mai cunoscute centre ecvestre din sudul Moldovei. Complexul este cunoscut pentru activitățile sportive și pentru creșterea cailor de rasă.

Aici au loc competiții ecvestre, antrenamente și evenimente dedicate pasionaților de echitație.

 

4. Cluburi și ferme ecvestre din zona rurală

Pe lângă cluburile cunoscute, în mai multe regiuni rurale din Moldova există ferme și pensiuni care oferă experiențe de echitație pentru turiști. Acestea sunt ideale pentru cei care doresc să combine:

• turismul rural
• plimbările călare
• degustările de vin
• explorarea tradițiilor locale

 

Regiunile din apropierea unor destinații turistice precum Orheiul Vechi sau Cricova oferă uneori astfel de experiențe.

De ce să încerci echitația în Moldova

Plimbările călare sunt mai mult decât o simplă activitate recreativă. Ele oferă o serie de beneficii:

• reduc stresul și ajută la relaxare
• îmbunătățesc echilibrul și postura
• creează o conexiune specială cu animalele
• oferă ocazia de a explora natura într-un mod diferit

 

În plus, Moldova are peisaje rurale frumoase și liniștite, perfecte pentru astfel de experiențe.

 

Turism activ lângă Chișinău

 Tot mai mulți turiști care vizitează capitala Moldovei caută activități în natură, nu doar obiective turistice urbane. În afară de vizitarea vinăriilor sau a monumentelor istorice, echitația a devenit o opțiune populară pentru cei care vor să trăiască o experiență autentică.

Cluburile ecvestre din apropierea Chișinăului permit vizitatorilor să descopere un alt ritm al vieții – unul mai calm, în mijlocul naturii.

Dacă vrei să încerci o experiență diferită în Republica Moldova, echitația este o alegere excelentă. Fie că ești pasionat de cai sau doar curios să încerci ceva nou, există mai multe locuri unde poți călări și te poți bucura de natură.

 

Dintre acestea, Kazak Club – Echitație și Agrement Recreativ se remarcă prin atmosfera relaxantă, apropierea de Chișinău și experiențele autentice oferite vizitatorilor.

Există, într-adevăr, trei tipologii frecvente de oameni care spun altora „pleacă peste hotare, acolo se fac bani”

Faptul că cineva îți spune să pleci peste hotare, în timp ce el trăiește liniștit în Moldova, nu este neapărat despre tine – de multe ori spune mai mult despre modul lui de a vedea viața.

1. Proiecția propriei mentalități

Unii oameni cred foarte mult în ideea că „banii adevărați se fac doar peste hotare”. Ei proiectează această convingere asupra altora.

Chiar dacă ei nu pleacă, consideră că pentru cineva fără copii sau obligații ar fi „logic” să încerce.

2. Raționamentul pragmatic

În Moldova există un discurs social foarte puternic:

dacă nu ai copii sau familie de întreținut, ar trebui să profiți și să pleci pentru a face bani.

În mintea lor, calculul este simplu:

• tu ai mai multă libertate,
• ai mai puține riscuri personale,
• deci ar trebui să maximizezi venitul.

3. Sfaturi fără cost personal

Este ușor să dai un sfat atunci când nu trebuie să suporți consecințele lui.

A pleca în altă țară înseamnă:

• adaptare culturală,
• singurătate,
• muncă uneori sub nivelul pregătirii,
• ruptură de mediul social.

Cine îți spune asta nu suportă aceste costuri.

4. Comparație socială

Uneori sfatul poate ascunde și o comparație implicită:

„Eu sunt bine aici, dar tu ai putea face mai mult”.

Nu este neapărat răutate, dar poate fi o formă subtilă de a-și confirma propria alegere de viață.

5. Percepția că Moldova oferă puține oportunități

Mulți oameni sunt convinși că în Moldova:

1. veniturile sunt limitate,
2. dezvoltarea profesională este mai lentă.

De aceea reflexul lor este să recomande plecarea.

Un lucru important

Banii nu sunt singurul criteriu de viață. Sunt oameni care:

• câștigă mai puțin, dar au sens profesional și stabilitate în țară;
• câștigă mai mult peste hotare, dar plătesc un preț emoțional mare.

Există într-adevăr trei tipologii frecvente de oameni care spun altora „pleacă peste hotare, acolo se fac bani”. Motivația lor nu este mereu evidentă. Dar ei nu înțeleg că dacă ai creier în cap, poți face bani și în Moldova. Deja, câștigurile în Europa nu mai sunt ceea ce au fost când. Da, poate în Europa este o stabilitate mai mare, dar din surse demne de încredere, deja s-au schimbat lucrurile și acolo. Nu mai e ce a fost odată.

1. „Realistul economic”

Această persoană privește viața în termeni foarte pragmatici.

Pentru el:

• salariile din Moldova sunt mici
• în Europa veniturile sunt mai mari
• deci concluzia logică este: pleacă unde se plătește mai bine

Nu spune asta din răutate, ci dintr-o logică economică simplificată.

Totuși, apare paradoxul:

• el rămâne în Moldova pentru că are confortul vieții deja construite
• locuință, cerc social, stabilitate.

Deci el recomandă altora ceea ce ar fi făcut la începutul vieții, nu neapărat acum.

2. „Strategul comod”

Această persoană vede că tu ai potențial sau energie și îți spune să pleci pentru că:

• el nu vrea să riște
• nu vrea să iasă din zona de confort
• dar consideră că tu ai putea încerca în locul lui.

Uneori este chiar o formă de admirație indirectă:

„Tu ai curaj, eu nu”.

3. „Observatorul social”

Aceasta este o tipologie foarte răspândită în Moldova.

Omul nu analizează profund situația ta. El repetă ceea ce a devenit o normă socială:

• „toți pleacă”
• „aici nu sunt bani”
• „în Europa se trăiește mai bine”

Este un reflex cultural, nu un sfat personalizat. Ce este interesant în cazul tău.

Când cineva îți dă insistent astfel de sfaturi, uneori în spate există o curiozitate reală – oamenii vor să vadă dacă tu vei avea curajul pe care ei nu l-au avut.

De ce există Arcul de Triumf în multe orașe precum Chișinău, București sau Paris? Ce simbolizează ele?

Arcurile de triumf apar în multe orașe europene pentru că ele provin dintr-o tradiție foarte veche de putere și victorie, moștenită din Imperiul Roman. Ideea a fost preluată de statele moderne pentru a transmite un mesaj politic și simbolic.

2006, 23 martie. Uzuale: clădiri, monumente.

Marcă poștală: Arcul de Triumf din Chișinău:

Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. O culoare. Dantelura 14 ½:14. Format 27,50×23,00 mm. În coală 91 (13×7) mărci. Tipărite la F.E.P. „Tipografia Centrală” Chişinău. 

Machetă: Vitalie Pogolşa. Tiraj 500 000.

Originea: Imperiul Roman

Primul model de arc de triumf apare în Roma, unde împărații ridicau astfel de monumente pentru a celebra victorii militare sau realizări importante ale statului.

Câteva exemple celebre din Antichitate sunt:

• Arcul lui Titus

• Arcul lui Constantin

Generalul victorios intra în oraș trecând pe sub arc în timpul unei ceremonii numite triumphus.

De ce au fost construite în orașele moderne

În secolele XVIII–XIX, multe capitale europene au început să copieze modelul roman pentru a transmite idei precum:

• victorie militară

• glorie națională

• putere politică

• identitate națională

De aceea apar arcuri de triumf în diferite capitale.

Exemple cunoscute

Arc de Triomphe
A fost construit la ordinul lui Napoleon Bonaparte pentru a celebra victoriile armatei franceze.

Arcul de Triumf din București
Simbolizează victoria României în Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918.

Arcul de Triumf din Chișinău
A fost construit în 1840 pentru a comemora victoria Imperiului Rus în războiul ruso-turc din 1828–1829.

Ce simbolizează, în esență

Indiferent de oraș, arcurile de triumf transmit aceleași idei:

1. victorie și glorie militară

2. memoria unui moment istoric important

3. puterea statului sau a imperiului

4. intrarea simbolică în capitală

În multe orașe ele sunt amplasate în puncte centrale, pentru că marchează simbolic „inima” orașului.

✅ Interesant pentru turism:
Pentru vizitatori, arcurile de triumf devin repere urbane și locuri iconice de fotografii, exact cum este Arcul de Triumf din Chișinău pentru turiștii care descoperă Moldova.

Mai multe detalii despre Arcul de Triumf din Chișinău, accesați aici.

3 martie 1918 – Zemstva din Bălți a cerut Unirea cu România

La 3 martie 1918, într-un moment de profundă transformare a Europei de Est, Zemstva (Consiliul județean) din Bălți a adoptat în unanimitate o moțiune istorică: cererea Unirii Basarabiei cu Regatul României.

Acest vot precede cu doar câteva săptămâni decizia istorică din 27 martie 1918 a Sfatul Țării și demonstrează un fapt esențial: idealul Unirii nu a fost impus de sus, ci exprimat democratic din teritoriu.

După proclamarea Republicii Democratice Moldovenești la 2 decembrie 1917, spațiul dintre Prut și Nistru, anezat de imperiul Țarist la 1812, se afla într-un context de insecuritate generat de prăbușirea Imperiului Rus.

În acest cadru, administrațiile locale au început să își exprime poziția privind viitorul regiunii.

Zemstva din județul Bălți, născută din alegerile regionale din decembrie 1917, a discutat și a votat solemn o moțiune prin care cerea unirea Basarabiei cu România.

Documentul este clar, argumentat și ancorat în principii democratice.

Zemstva din Bălți a cerut Unirea cu România

Hotărârea Zemstvei din județul Bălți din 3 martie 1918 invocă:

• dreptul popoarelor la autodeterminare
• continuitatea istorică a Moldovei între Prut și Nistru
• caracterul forțat al anexării din 1812
• siguranța și dezvoltarea în cadrul statului român

În textul hotărârii votate la 3 martie 1918 se afirmă explicit că Basarabia a fost „smulsă fără consimțământul ei” în 1812 și că, timp de veacuri, a fost un trup cu Moldova de peste Prut.

Articolul integral poate fi citit aici.

Imagini de arhivă a Prefecturii judeţului Bălţi vedeți aici.

On March 3, 1918 – The Zemstva of Bălți demanded Union with Romania

On March 3, 1918, at a time of profound transformation in Eastern Europe, the Zemstva (County Council) of Bălți unanimously adopted a historic motion: the request for the Union of Bessarabia with the Kingdom of Romania.

This vote preceded by only a few weeks the historic decision of March 27, 1918, of the Sfatul Țării and demonstrates an essential fact: the ideal of the Union was not imposed from above, but democratically expressed from the territory.

After the proclamation of the Moldavian Democratic Republic on December 2, 1917, the space between the Prut and the Dniester, annexed by the Tsarist empire in 1812, was in a context of insecurity generated by the collapse of the Russian Empire.

In this framework, local administrations began to express their position on the future of the region.

The Zemstva of Balti County, born from the regional elections of December 1917, discussed and solemnly voted on a motion demanding the union of Bessarabia with Romania.

The document is clear, well-argued and anchored in democratic principles. The Zemstva of Balti County demanded the Union with Romania

The decision of the Zemstva of Balti County of March 3, 1918 invokes:

• the right of peoples to self-determination
• the historical continuity of Moldova between the Prut and the Dniester
• the forced nature of the annexation of 1812
• security and development within the Romanian state

The text of the decision voted on March 3, 1918 explicitly states that Bessarabia was “ripped off without its consent” in 1812 and that, for centuries, it was one body with Moldova across the Prut.

The Zemstva decision called for the unity of all the assemblies of Bessarabia – from Hotin to Ismail – and for the sending of a delegation to Iași to pay homage to King Ferdinand I of Romania.

The Zemstva decision of Bălți is a democratic act, not a geopolitical myth

The Zemstva decision of Bălți directly contradicts the narrative according to which Bessarabia organically belonged to the Russian space.

The document clearly indicates that:

• the Romanian identity was publicly affirmed
• the union was requested by vote
• the decision was based on a legal and political foundation

It was not an annexation, but a democratic option expressed by local representatives.

In a period when historical propaganda tries to reactivate imperial myths, such documents remain essential for understanding historical truth.

The Balti Zemstva Decision is a Democratic Act, Not a Geopolitical Myth

The Balti Zemstva Decision directly contradicts the narrative according to which Bessarabia organically belonged to the Russian space.

The document clearly indicates that:

• the Romanian identity was publicly affirmed
• the union was requested by vote
• the decision was based on a legal and political foundation

It was not an annexation, but a democratic option expressed by local representatives.

In a period when historical propaganda tries to reactivate imperial myths, such documents remain essential for understanding historical truth.

The decision of the Zemstva of Balti County of March 3, 1918

„The general assembly of the Zemstva of Balti District, born from the regional elections that took place in December 1917 and convened on March 1, 1918, for voting on budgets and other measures necessary for the smooth running of the administration and economic life in this region, finishing its work, before closing the session discussed and voted unanimously on the following motion submitted to the assembly's desk by the members of the Zemstva:

• „Based on the principles proclaimed by the great revolution of the peoples of the former great empire of all the Russians, which first of all, together with the freedom and equality of all individuals before the laws, proclaimed the freedom of nationalities to dispose of their present and future fate and settlements for themselves, the Moldavian people, settled for 20 centuries ago by our Romanian ancestors between the Dniester and Prut, proclaimed on December 2, 1917, Bessarabia an independent and self-sufficient Moldavian Republic;
• Considering that the life and economic prosperity of a people is in relation to the living force and the abilities that God has endowed them, that in unity there is strength and that where there are two, strength increases;
• Considering that for 14 centuries, Bessarabia has always been one body with Moldavia on the right bank of the Prut and that its fate has always been linked to that of the Danubian Principalities, with which it has tasted the same sufferings and the same joys;
• Considering that in 1812, following the bloody turmoil of all European peoples, Bessarabia was torn away without its consent from its ethnographic trunk of its nation of origin, and
• Considering the splendid example that the young Kingdom of Romania has given in the short time since it was recognized as an independent State, attracting today the admiration and love of all the peoples of the world and even the respect of the common enemy;
• We solemnly proclaim today before God and the whole world, that we demand the union of Bessarabia with the Kingdom of Romania, under whose constitutional regime and under the protection of its laws of democratic monarchy we see the security of our national existence and economic and cultural prosperity.
• We appeal to all the assemblies throughout Bessarabia from Hotin to Ismail to unite by their vote to our motion and to ask the Council of the Country in Chisinau to send a delegation with representatives from all the regional and property assemblies to Iași to lay at the feet of the Throne of Romania our homage of devotion and faith to King Ferdinand I, King of all Romanians!”

The sourse: news.ungheni.org.