Același sens, dar cuvinte diferite. Cum zic spaniolii și latino-americanii la anumite cuvinte din limba spaniolă

Aspecte de vocabular hispano-americane. Cîteva diferențe de vocabular în Spania și America Latină.

Spania                             traducerea în română                    America

la azafata                               stewardesa                                la aeromoza (Mexic)
el aparcamiento                     staționarea                                el parquero
aparcar                                   a staționa                                  parquear
el billete                                biletul                                        el tiquete, el pasaje
la piscina                               piscina                                       la alberca (Mexic)
la doble                                 camera dublă                             la habitación matrimonial
el atasco                                blocarea                                     el embotellamiento
el tráfico                                        circulația                                            el tránsito
el coche                                         mașina                                                el carro
negro                                             furios                                                  furioso
el intermitente                             farul de semnalizare                       el guiño (Argentina)
la gasolina                                    benzina                                               la nafta (Argentina)
el automotor                               (tren) automotorul                           el autoferro
el interventor                               controlorul                                        el cobrador
el bocadillo                                   sandivșul                                            el sandwich, 
                                                                                                                    el bocadito (Cuba)
el dulce de fruta                          prăjitura cu fructe                           el bocadillo (Columbia)

el trozo de pollo                          bucata de pui                                   la presa de pollo
la tienda                                        cortul                                                 la carpa
la gira campestre                         picnicul                                             el piquete
el cochinillo                                  purcelul de lapte                             la lechna (Columbia)
la carne asada                              carnea la grătar                               el churrasco (Argentina, Uruguay)
la acera                                          trotuarul                                          el andén
la banda (de autopista)               banda (de autostradă)                  el carril
el autocar                                      autocarul                                         el camión (Mexic)
el coche de línea                                                                                    la flota (Columbia)
la estación de servicio                 benzinăria                                       la gasolinera
la preferencia                                prioritatea                                      la prelación
el carné                                        permisul                                          el pase
la estancia                                      sejurul                                             la estada, la estadía
la finca                                            moșia                                              la estancia (Argentina), la hacienda
el visado                                        viza                                                   la visa
la oficina de turismo                   biroul de turism                             la corporación de turismo
café solo                                        cafea neagră                                   tinto (Columbia)
la infusión                                      infuzia                                              la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                                la pulpería
el club de noche                           clubul de noapte                           el gril, el cabaret; 
                                                                                                                  la boite (Argentina)
tarde (teatro)                                al doilea matineu                          vespertina
patio                                               fotolii de orchestră                       platea
el director                                      realizatorul, regizorul                   el realizador
el salón  de cine                            sala de cinema                               el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                                 subtitrarea                                      los letreros
el cubilete                                      cornetul de zaruri                          el cacho (Columbia)
jugar limpio                                   a juca cinstit                                   jugar a la buena
jugar sucio                                     a trișa                                              jugar a la mala
el cheque de viaje                        cecul de călătorie                         el cheque de viajero
el director del banco                   directorul băncii                            el gerente del banco
el tipo                                             cursul (de schimb)                        la rata
el cheque sin fondos                   cecul fără acoperire                      el cheque chimbo
el talonario                                   carnetul de cecuri                          la chequera
comprobar                                    a verifica                                          chequear
la infusión                               infuzia                                     la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                      la pulpería
las patatas                              cartofii                                     las papas
los huevos pasados por agua  ouăle fierte                             los huevos tibios
el pavo                                    curcanul                                 el guajalote (Mexic)
el bistec, el filet                      biftec                                     el bife (Arg., Urug., Parag.)
la tortilla                                 omleta                                   la omeleta (Mexic)
los callos                                 tuslamaua                             el mondongo (Columbia)
el boniato                                cartoful dulce                        la batata
la guindilla                              ardeiul dulce                          el ají
los guisantes                           mazărea                                  las arvejas
el melocotón                           piersica                                   el durazno
las alubias                               fasolea                                    los fríjoles
las judías vverdes                   fasolea verde                          las habichuelas
la calabaza                              dovleacul                               la auyama (Columbia)
el club de noche                      club de noapte                        el gril, el cabaret
tarde (teatro)                           al doilea matineu                    vespertina
el director                               realizatorul, regizorul              el realizador
el salón de cine                       sala de cinema                         el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                           subtitrarea                               los letreros
el cubilete                               cornetul de zaruri                    el cacho (Columbia)
jugar limpio                            a juca cinstit                            jugar a la buena
jugar sucio                              a trișa                                      jugar a la mala
tutearse                                   a se tutui                                  decirse de hala (Columbia)
el regalo de cumpleaños         cadoul de aniversare               la cuelga (Columbia, Venezuela)
la techumbre                           acoperișul                               el enranchado (Ecuador)
una nada                                  un pic                                     un tris
¡pase!                                       intrați                                     ¡siga!
el cheque de viaje                    cecul de călătorie                   el queque de viajero
el director del banco                directorul băncii                    el gerente del banco
el tipo                                       cursul (de schimb)                la rata
el cheque sin fondos                cecul fără acoperire               el cheque chimbo
el talonario                               carnetul de cecuri                  la chequera
el sello                                      timbrul                                  la estampilla
certificar                                   a recomanda                         recomendar
la expendeduría                        debitul                                   el expendio
correo urgente                          curier expres                         entrega inmediata
la conferencia                            convorbirea                          la comunicación
correos                                      poșta                                     el corre
¿digame?                                  alo?                                        ¿alo? - a la orden (Columbia)
la llamada                                 apelul                                     el telefonazo
el bramante                               firul, cablul                           la pita, la cabuya
el sobre                                     plicul                                    la cubierta
la comisaría                              comisariatul                          el juzgado
el documento de identitad        cartea de identitate                la cédula de ciudadanía (Columbia)
el Ministerio del Interior          Ministerul de Interne             el Ministerio de Gobierno (Columbia)
naturalizado                             naturalizat                              nacionalizado  (Columbia)
la taberna                                 cîrciuma, taverna                   el botiquín (Venezuela)
la camarilla                              clanul,                                  la mazorca (Argentina)
los pasotas                                golanii, derbedeii                   los patoteros (Argentina)
los servicios                              toaletele                                 el baño, el inodoro, el                                                                                                                                excusado (Columbia)
el piso                                     apartamentul                           el apartamento, el departamento (Arg.)
alquilar                                    a închiria                                 rentar (Mexic)
el umbral                                 pragul                                     el quicio (Columbia)
el desván                                  podul (casei)                           el zarzo (Columbia)
las chabolas                              cocioabele                             los tugurios, las barriadas, los ranchitos                                                                                                     (Caracas), las poblaciones (Chile),
                                                                                                la villa miseria (Argentina)
las medicinas                           medicamentele                       las drogas
el bocio                                    gușa                                         el coto
el gripe                                     gripa                                       la gripa,
                                                                                                la peste (Columbia)
mutilado                                 mutilat                                     mocho
la esperanza de vida                speranța de viață                   la expectativa de vida
los impedidos                          handicapații                            los minusválidos
la reeducación                         recuperarea                            la rehabilitación     
el dispensario                           dispensarul                            el centro de salud
                                                                                               la dispensaría (Peru, Chile)
la policlínica                          policlinica                                el policlínico
escayolado                             pus în ghips                              enyesado
el recién nacido                     nou-născutul                             el neonato
verde                                     verde (necopt)                            biche
las gambas                            creveții                                      las camarones
el azúcar moreno                   zahărul brun                              la panela (Columbia), la chancaca (Cuba)
el requesón                             brînză de vaci                            la cuajada 
el aguacate                             avocado                                        la palta (Argentina)
la mandioca                           maniocul                                     la yuca
el saco                                    sacul                                             el costal
la carne de vaca                      carnea de vită                             la carne de res
la meseta                                platoul                                          la sabana (Columbia)
el escaparate                           vitrina                                         la vitrina
coger                                       a prinde (un post de radio)         sintonizar
vale                                         de acord, bine                               bueno, conforme
talón                                        cec                                                cheque
date prisa                                grăbește-te                                    apúrate, muévete
¡ya estás con las prisas!          de ce atîta grabă?                         ¡qué tanto afán!
el artesonado                          plafon în casete                            el alfarje
el atril                                      pupitru pentru partituri                el facistol
el encapuchado                       penitentul                                     el carguero
el tiovivo                                caruselul                                       el carrusel
los cohetes                             rachetele, artificiile                       los voladores
el buscapiés                            petarda                                         el buscaniguas (Col.)
lor romeros                             pelerinii                                       los promeseros (Col.)
el jipijapa                               pălăria Panama                             el jipa
el bolso                                  poșeta, sacoșa                               el carriel (Col.), la cartera (Col.)
los hinchas                             galeria, „fanii”                             la fanaticada
los seguidores                        suporterii                                      los parciales
el billete                                biletul                                            la boleta
el césped                                gazonul                                         la grama
el penalty                               penaltyul                                       el pénal
los calcetines                         șosetul                                           las medias
derrotar                                  a învinge                                       blanquear (Columbia)
chutar                                     a șuta                                            disparar
el descanso                             pauza                                            la tregua, el intermedio
el partido                                partida                                          el certamen, el torneo
el guardamenta                       portarul                                         el golero, el guardapalos
las herramientas agrícolas     uneltele agricole                            los implementos agrícolas
el lápiz de rojo                      rujul                                                el creyón de labios
la bombilla                            becul (electr.)                                 el bombillo
la barcaza                              șlepul                                              la patana (Cuba)
la fábrica                               fabrica                                             la planta
los agrios                              citricele                                           los cítricos
el mercado                            marketingul                                     la mercadotecnia
el corozo                               varietatea de palmier și nuca lui       la tagua
las Cortes                  Parlmentul (Camera Deputaților și Senatul)  el congreso
el pronunciamiento                lovitura de stat                                  el cuartelazo, el gorilazo
el caudillo                              liderul, șeful                                      el cabecilla
el consejo de ministros          guvernul, Consiliul de miniștri         el gabinete
la guerilla                               gherila                                               la montonera (Argentina)
el vice-presidente                   vicepreședintele                               el Designado (Columbia)
la finca                                   domeniul                                         la hacienda, el rancho (Mexic), el                                                                                                              hato (Venezuela)
la avería                                pana                                                 la varada
cenar                                     a cina                                               comer
el esparavel                          plasa (de pescuit)                             la atarraya
la grupera                             pernă de șa                                       la gurupera
la caseta                                cabină (pe plajă)                               la cabina
el kayac                                 caiacul                                             el cayuco
la criada                                servitoarea                                       la mucama
la resaca                                mahmureala                                    el guayabo
el compinche                        amicul                                              el cuate (Mexic)
ir a la peluquería                  a merge la coafor                               peluquearse (Columbia)
las conservas                        conservele                                          el rancho (Columbia)
el lirio                                   stînjenelul                                         el cartucho
el chaval                               flăcăul                                               el pelado, el chino (Columbia)
los héroes                              eroii                                                 los próceres
el tesoro                                comoara                                           la guaca
el buscador de tesoros          căutătorul de comori                        el guaquero
el nacimiento                       ieslea de Crăciun                              el pesebre
acostumbrarse                      a se obișnui                                      amañarse
la bolsa                                 sacul                                                 la mochila
el desmonte                          desțelenirea                                       el chapoleo (Columbia)
la pértiga                              prăjina                                              la palanca (Columbia)
el „enchufe”                         ștecăr                                                  la „palanca” (Columbia)
la choza                                coliba                                                 el caney (Caraibe), el bohío (Cuba)
el campo                               cîmpul                                              la milpa (Mexic)
la parcela                              parcela                                              el conuco (Venezuela), la roza (Col.)
el ganada sin cría                  cireada fără viței                                el anado escotero (Columbia)
el huso                                   fusul                                                el malacate (Mexic)
el autobús                              autobuzul                                        la guagua (Cuba)
la obsidiana                           obsidianul                                        el chay (Guatemala)
la goma                                 cauciucul                                          el hule, el caucho
la mazorca                            știuletele                                           el elote (Mexic), el choclo, 
rubio                                     blond                                                catire, catiro
el mono                                 maimuța                                           el mico
la parcela                              parcela, lotul                                    la charga, la sayaña (Peru, Bol., Ec.)
la cecina                               pastrama                                            el charqui
el fantasma                           fantoma                                              el pora (Paraguay)
las alubias                             fasolea                                               los porotos (Argentina)                  
      
           
Sursa: Aspecte hispano-americane. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003.
Sursa imaginii: www.zumzi.md

Șoselele din America Latină și Spania.

Ceea ce impresionează mai întîi este diversitatea lor. O întreagă lume desparte o șosea în serpentine dintr-o țară andină ca Peru, Ecuator sau Colombia, de banda lungă, care sepierde la orizont, a unei șosele naționale din Argentina sau Mexic. Apoi, impresionează distanțele. Puteți merge zeci de kilometri fără să întîlniți nici un cătun. 

Șoselele de munte oferă peisaje admirabile, prăpăstii abrupte și senzații tari, mai ales cînd plouă. Din loc în loc, sunt cruci sau mici capele, multe dintre ele cu flori, care marchează locul unor accidente mortale. În Mexic și în țările andine, schimbările de climă și, în consecință, și de vegetație, de-a lungul șoselelor, sunt spectaculoase: plecați de la Bogota, dimineața, cu un pulover și fular și trebuie să le dați jos după o jumate de oră, dacă mergeți în vale spre Magdalena. Aceasta este atracția pe care o oferă clima de altitudine la tropice sau la Ecuator.

Traficul rutier spaniol, în special cel de mărfuri, este foarte important (superior celui francez, spre exemplu). Pe șoselele naționale se află numeroase puncte de service, multe din ele avînd și un mic complex hotelier (cafenea, restaurant, camere). Vînzarea de benzină este monopol de stat, deținut din 1927 de CAMPSA. M30 este șoseaua de centură a Madridului. 

SEAT: construiește în Spania mai multe modele de mașini, sub patent FIAT; cel mai popular model al anilor 60 a fost FIAT 600. Industria constructoare de automobile, ca fabricile: SEAT (Madrid, Barcelona), FORD (Valencia), FASA-Renault (Valladolid), Citroën (Galicia), și General Motor (Zaragoza) este astăzi un sector primordial al exporturilor. 

La Mancha este situată în inima podișului din provincia Castilla la Nueva, între Toledo și Andaluzia. Aici se practică monocultura cerealelor  și a viței-de-vie. Cervantes a făcut din La Mancha scena aventurilor lui Don Quijote. Celebră pentru podgoriile sale și pentru terenurile de vînătoare și zonele de pescuit, este astăzi un punct de atracție turistică.  

Șosele din America Latină. În: GARAVITO, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, p. 15, 16.

Sursa imaginii: cienciageografica.carpetapedagogica.com

Arta mexicană barocă: secolele XVI-XX

Inspirată deopotrivă de teme spaniole și băștinașe, arhitectura mexicană barocă denotă o pasiune pentru bogăție. Unele trupe de dans au readus în zilele noastre mișcările din dansurile prehispanice, în timp ce cultura mestizo transpare din dansurile locale - fiind o îmbinare între instrumentele și pașii de dans ale imigranților și sensibilitatea mexicanilor.

Arhitectura
Înainte de cucerirea spaniolă, cele mai vechi orașe, dar și centrele de ceremonii din Mezoamerica se asemănau cu orașele moderne. Templele și palatele încadrau o piață principală numită zócalo, aflată în centrul orașului. Pe de o parte se afla o biserică, iar de cealaltă, cele mai importante clădiri publice, inclusiv sediul adminstrației locale. Clădirile importante erau decorate cu picturi murale elaborate și sculpturi în piatră. Gusturile și tehnicile europene au influențat arhitectura Mexicului începînd din secolul al XVI-lea, cînd cuceritorii spanioli au folosit băștinașii pe post de sclavi la ridicarea palatelor și a bisericilor, construite din piatra templelor ruinate.
În ce privește construcțiile, spaniolii și-au concentrat eforturile în zonele populate, unde forța de muncă era ușor de exploatat. În perioada de început a epocii coloniale, bisericile și mănăstirile au printre primele concepute în stil preponderent european. Multe dintre cele mai frumoase catedrale au fost ridicate pe parcursul mai multor secole și conțin elemente din stilurile baroc, gotic și plateresc, dar și cu influențe mexicane. Pentru ornarea catedralelor au fost folosite arcuri butane, gargui, vitralii și tavane din lemn, sculptate în stil Mudejar.
În prezent, orașele coloniale, cum ar fi San Miguel de Allene, din Guanajuato, sunt considerate moșteniri moșteniri istorice naționale de către UNESCO. Mănăstirile impresionante ca mărime din Querétaro și Oaxaca au fost restaurate, iar unele dintre cele mai frumoase haciendas din Yucatán găzduiesc acum hoteluri de primă clasă.Arhitectura mexicană modernă încorporează elemente de design introduse de constructorii prehispanici, coloniali și mexicani. Primul zgîrie-nori mai important din Ciudad de México, proiectat de către Leonardo Zeevaert, a fost ridicat în anul 1956, în apropiere de Palacio de Bellas Artes, în stil art nouveau. Juxtapunerile de stil nou și vechi pot fi regăsite și în lucrările arhitectului Pedro Ramirez Vásquez, care a proiectat Museo Nacional de Antropología, din Park Chapultepec. O îmbinare asemănătoare elementelor naturale cu cele fabricate este caracteristică și clădirilor elegante proiectate de arhitectul de origine germană Mathias Goeritz. Cel mai influent arhitect din sec. XX a fost Luis Barragán (1902-1988). Art arhitect de succes este Ricardo Legorretaf (născut în 1931). Colaborarea dintre arhitecții Ricardo Legorreta și Luis Barragán a dat țării Hotelul Camino Real din Ciudad de México, cu pereți și nișe vopsite în roz-aprins, galben-auriu și mov-închis. 

Arta
În anul 790, artiștii mayași au decorat zidurile Templului din Bonampark, din sud-estul regiunii Chiapas, cu scene murale înfățișînd bătălii dure sau tablouri armonioase ale familiei regale. În jurul anului 1150 î. Hr., sculptorii olmeci au cioplit în bazalt capete rotunde, de dimensiuni impresionante, iar în ce privește picturile rupeste descoperite în Baja California, acestea au o vechime de 5.000 de ani. Sosirea conchistadorilor spanioli a schimbat semnificativ arta mezoamericană. Biserica catolică a devenit forța dominantă în viața de zi cu zi. Sfinții și Fecioarele au înlocuit zeii și zeițele. Arta religioasă a sec. XVI a înlocuit pictura murală și sculpturile cu forme șerpuite, deși artiștii indieni nu și-au uitat niciodată complet originile. Cei mai buni pictori mexicani au studiat în Sevilla și Florența, iar arta în perioada viceregală mexicană avea tonuri europene. Pe măsură ce au apărut artiștii criollo și mestizo, în sec. XVII, arta mexicană a început să capete o savoare distinctă. Fecioada din Guadalupe cu piele închisă la culoare, care se spune că i-a apărut conveertitului indian Juan Diego, în 1531, a fost doar o invenție pur mexicană, care s-a răspîndit peste tot în țară. Mexicanii s-au inspirat din istoria lor veche, iar pictorii au început să creeze scene în care erau înfățișați războinici spanioli și azteci în luptă.
Prima școală oficială din Mexic, Real Academia de las Bellas Artes, a fost înființată în capitală, în anul 1731. Sculptorii și pictorii europeni au avut însărcinarea să îi instruiască pe artiștii mexicani. Portretele lui José María Estrada (1830-1862) și picturile peisagistice, ce a înfățișat cu pricepere lacurile și vulcanii din Valea Mexicului sau cactusul candelabru din Oaxaca. Cele mai bune opere pot fi admirate la Museo Nacional de Arte din Ciudad de México. Sub dictatura lui Porfirio Díaz, care idolatriza tot ce provenea din Europa, mexicanii școliți în stil european au început să fie tot mai prezenți. În timpul acestei influențe europene, În timpul acestei influențe europene,, artiții mexicani s-au folosit de impresionism, simbolism și art nouveau pentru a încadra temele mexicane. Artiștii tineri se concentrau pe nedreptățile dictaturii și cereau revitalizarea culturii mexicane. Gerardo Murillo (1875-1964), unul dintre cei mai influenți pictori și intelectuali ai vremii, a protestat față de influențele europene din Mexic, schimbîndu-și numele de familie Atl, care în dialectul aztec Nátuatl, înseamnă „apă”. Lucrările lui constau în mare parte din peisaje. O mare parte dintre cei mai renumiți artiști din Mexic au studiat cu Atl, care a fost și lider spiritual. El a propus pentru prima dată ideea, la începutul anilor 1900, de acoperire a clădirilor publice cu picturi murale ale artiștilor plastici mexicani, dar revoluția din 1910 i-a amînat planurile. Acest episod a consilidat pasiunea tinerilor artiști față de țara lor și mai ales dorința de a crea opere de artă pur mexicană. În anul 1921, ministrul educației, José Vasconcelos, i-a cerut lui Atl să realizeze cîteva opere de artă picturi murale (acum distruse) la Escuela Nacional Preparatoria. În anul 1922, Vasconcelos a inițiat mișcarea muralistă, care a dominat scena artelor timp de aproape 50 de ani. Diego Rivera (1886-1957) și José Clemente Orozco (1883-1949), au început să înfățișeze istoria Mexicului pe pereții celor mai importante clădiri din țară, fiind pictate teme precolumbiene, Cucerirea spaniolă și revoluția, în niste storyboarduri masive.Muraliștii, care aveau ca temă principală politica, au devenit imediat cei mai renumiți artiști din Mexic. Artiștii mexicani ai secolului XX-lea erau devotați conceptului de mexicanidad, adică celebrarea originilor, a mediului natural înconjurător și a moștenirii culturale. 
Picturile lui Diego

Frida Kahlo și Diego Rivera

Rivera înfățișează mexicanii în toată splendoarea și demnitatea lor. Soția lui Rivera, Kahlo (1907-1954), cunoscută pentru autoportrele ei, obișnuia să se îmbrace în costume naționale splendide. Antonio M. Ruíz (1895-1964), un pictor mai puțin cunoscut, se concentra pe scenele din viața de zi cu zi, adesea pline cu umor. Lumea din afară a început să aprecieze arta mexicană, odată cu apariția lucrărilor muraliști. 

Sursa: Arta. În: Onstott, Jane. Mexic. București, Adevărul, 2010,  pp. 38-44.
Sursa imaginii: www.wikipedia.org

Mîncarea și băutura mexicană

Timp de 5 000 de ani, porumbul a fost considerat drept cea mai importantă sursă de hrană din Mexic, această plantă avînd o semnificație religioasă pentru mayași și ale populații băștinașe. Mezoamericanii au adus lumea dovlecelul, fasolea, ardeii iuți, curcanul, avocado, roșiile, cartofii dulci și ciocolata. Spaniolii au adăugat grîul (și pîinea), zahărul, orezul, dar și vaca de lapte sau capra.

Odată cu vacile de lapte și caprele a venit și brînza, în prezent existînd mai multe varietăți (cojita, panela). Oarecum sărată, queso fresco este un sortiment de brînză proaspătă, folosită la multe preparate, ce este servită pe lîngă deserturi, pentru a le diminua din gustul dulce. Din Oaxaca provine quesillo, niște roți de brînză moale, cu gust specific. Este folosită pentru a prepara queso fundido, brînză topită delicioasă, servită cu tortilla din făină și adesea umplute cu ciuperci, cîrnați chorizo sau feliuțe de ardei iute ori dulce. Deși tortilla din făină sunt servite de obicei cu anumite feluri de mîncare, de bază rămîn tot tradiționalele tortilla din porumb. Conchistadorul Hemán Cortés le-a denumit „turte de porumb”. În prezent, „fabricile” de cartier produc tortilla proaspete pe tot parcursul zilei, deși multe restaurante și femei de la țară le prepară singure. Chiflele de pîine sunt servite atît acasă, cît și la restaurante, dar, pentru mulți mexicani, o masă tradițională fără tortilla este de neconceput. Pentru o familie săracă, o masă poate consta doar din tortilla cu sare. 

Masa (făina de porumb) este folosită pentru a face tamales: turte groase, dreptunghiulare, înfășurate în foi de porumb sau în frunze de banane și apoi fierte. Îndulcite puțin, tamales sunt servite la cină, ca un preparat ușor sau o cacao fierbinte; pe post de desert, pot fi înconjurate cu bucățele de ananas; tamales pot avea în interior bucățele de carne cu sos de chili. Există o mare varietate de gustări, făcute pe bază de tortilla sau masa. Denumite „aperitiv”, aceste antojitos sunt cele mai cunoscute preparate. Printre aceste se numără enchilada (tortilla cu sos de chili), dar și tacos umplute sau taquitos, chalupas, gorditas și memelas. Specializate în tacos, taquería variază de la restaurante elegante pînă la magazine cu servire rapidă. Un tacos moale constă în torilla caldă, umplută cu carne la grătar și condimente. Tacos sunt serviți alături de carne de vită sau de pui, fiind servite cu guacamole (sos de avocado) sau cu un sos proaspăt, picant. 

Ardeiul iute este nemaipomenit în combinație cu tortilla. Aroma ardeilor se schimbă foarte mult, în funcție de procesul de uscare. De exemplu, jalapeño, un sortiment de ardei, foarte iute atunci cînd este uscat, produce acel distinctiv chile chipotle, cu gust afumat. 

Restaurantele care au ca scop mulțumirea turiștilor, oferă adesea, în mod inexplicabil doar sucuri ămbuteliate sau la cutie, în loc să folosească fructele specifice, cum ar fi mango, papaya, guava sau pepene roșu. Alte băuturi sunt atole (o băutură groasă, nu foarte dulce, făcută din orez sau porumb măcinat și îndulcit cu zahăr, servită caldă sau la temperatura camerei) și horchata (băutură răcoritoare, făcută de obicei din apă de orez filtrată, zahăr, scorțișoară, în care se adaugî cîteodată fructe proaspete și fulgi de migdale. 

Sursa: Mîncare și băutură. Din: Onstott, Mexic. București, Biblioteca Adevărul, 2010, pp. 34-37.

Sursa imaginii: www.timpul.md

Mexicul azi (II)

Eseistul și poetul Octavia Paz, cîștigător ar Premiului Nobel, în lucrarea sa The Labyrinth of Solitude (Labirintul solitudinii), afirmă despre compatrioții săi că sunt reticenți și singuratici. Cei mai mulți turiști, însă, spun despre mexicani în calitate de gazde, că sunt simpatici.

Ca relief, Mexicul pornește în mod radial de pe platoul Valea Mexicului (Valea Anáhuac), centru fizic și politic, unde locuiște mai mult de o cincime din populația totală a țării. Construit  pe rămășițele fostei capitale aztece Tenochtitlán, 1521, Ciudad de México este înconjurat de cele mai fertile terenuri din țară. Deși cel puțin jumătate din suprafața sa este aridă ori semiaridă, în Mexic se cultivă porumb, grîu, soia, orez, fasole, cafea, cacao, fructe și legume. 

Sierra Madre, lanț muntos în Mexic

Mexicul este dominat de munți. Mergînd spre sud, de la granița cu Statele Unite, pe aproximativ 1.200 km, există două grupe ale lanțului muntos Sierra Madre (Munții-Mamă): grupa orientală și és, Peninsula Baja California este formată deopotrivă din deșert și munți, cu opt lanțuri muntoase importante, o mulțime de insule și o linie de coastă unită, de aproape 4.800 km. Una din cele mai lungi și mai izolate peninsule din lume, a fost legată de la un capăt la altul de drumuri abia în snul 1970.

grupa occidentală. Între ele, platoul mexican cuprinde o serie de munți mai mici și văi înalte. În Nord se află deșerturile Chihuahua și Sonora. Înconjurată de Oceanul Pacific și de Marea Cort

Mineralele sunt o sursă imprtantă de venit. Mexicul se află pe primul loc în lume în ceea ce privește minereurile de argint; cuprul, plumbul, zincul și sarea fiind resurse importante. În Mexic se află arbori de mahon, nuci, lemn de trandafir, dar și alți copaci cu lemn de esență tare, cum ar fi pinul (pentru hîrtie și pastă de lemn).

Amatorii de drumeții montane sunt atrași de unul din cele mai înalte vîrfuri muntoase de pe continent - Pico de Orizaba, Iztaccíhuatl și La Malinche, care se grupează în jurul paralelei 19.

Aproape 30% din mexicani sunt băștinași, iar două treimi sunt metiși. Mai mult de șapte milioane de mexicani vorbesc limbi sau dialecte indigene, în special mayașă, mixtecă, náhuatl, otomí, purépecha și zapotec. 

Înființat ca o consecință a Revoluției, Partidul Revoluționar Instituțional (RPI - Partido Revolucionario Institucional) a fost partidul oficial de guvernămînt începînd cu 1929. În sondajele din 2000 au arătat că oamenii din majoritatea zonelor rurale cred în acest partid și guvernul înseamnă același lucru. Partidul a cîștigat toate alegerile prezidnețiale și s-a aflat de cele mai multe ori la guvernare în periaoda 1929-1994. Evenimentele din anii ’90 au continuat să mobilizeze publicul publicul cu privire la schimbarea politică. Președintele Luis Donaldo Colosio a fost asasinat în 1994, iar Carlos Salinas de Gortari, avînd un mandat de 6 ani (1988-1994) a lăsat în urmă un haos economic, inclusiv deprecierea monedei peso și împrumuturi neperformante. 

În ciuda dificultăților politice, Mexicul a început să fie un jucător important în economia mondială. În anul 2008 a ocupat locul 2 în topul celor mai dinamice economiii din America Latină, după Brazilia, cu un produs intern brut mai mare de 17.000 $ pe cap de locuitor.

Mexicul este o țară catolică și se celebrează zilele sfinților și alte sărbători religioase. Mexicanii 

apelează la focuri de artificii ori de cîte ori este posibil. Arareori de culcă devreme în noapte în care se celebrează vreo sărbătoare sau chiar în noaptea de dinainte. Locuitorii din zona de coastă a Mexicului sunt recunoscuți pentru petrecerile exuberante și pentru faptul că iubesc muzica și dansul. Cel mai renumit carnavaluri din țară (prin care se sărbătorește intrarea în Postul Paștelui) se desfășoară în Veracruz, cu baluri mascate, parade fastuoase cu petreceri și costume care țin toată noaptea. Un festival ar fi Festivalul Fecioarei din Guadalupe desfășurat în Ciudad de México.

Sursa: Mexicul azi. În: ONSTOTT, Jane. Mexic. București, Biblioteca Adevărul, 2010, pp. 14-19. (Colecția National Geografic Traveler).
Sursa imaginilor: en.wikipedia.org și www.formula-as.ro

Mexic: planificarea călătorie (I)

Deși toată lumea pare să știe cîte ceva din această călătorie, Mexicul este mult mai greu de înțeles din cauza diversității sale. Invadatorii spanioli, imigranții europeni și populația indigenă, cu o mare varietate de tradiții etnice , au creat, de-a lungul secolelor, un caracter național complex și un lexicon cultural. Din această diversitate au apărut arta și muzica populară, pictura și poezia.

Mexicul este un adevărat magnet pentru turiști. Foarte mulți se opresc în Ciudad de México, pentru ca apoi să aleagă între o stațiune de vacanță sau să exploteze interiorul colonial al țării. Pentru o vacanță la mare poți alege Cancún sau Los Cabos sau orașe precum Puerto Vallarta, Ixtapa sau Huatulco. Mexicul are un sistem excelent de transport în comun și o rețea de autostrăzi cu taxă, care fac legătură între principalele orașe. Au apărut și o serie de companii aeriene mai mici, care îi servesc pe cei care nu fac escală în Ciudad de México, transportul cu avionul devenind mai ieftin și convenabil.

Cele mai multe zboruri sunt, totuși în Ciudad de México, care este, de fapt, supraaglomerată și supraîncărcată și are multe locuri de oferit. Trebuie să îți planifici cel puțin trei zile aici și încă vreo patru zile pentru împrejmuirile ei. Restaurante, biserici coloniale, muzee și ruinele capitalei aztece de la Tenochtilán ne oferă posibilitatea de a ne distra și să ne îmbogățim cunoștințele referitoare la această țară.

Situat între piscurile muntoase a masivului Sierra, Capitala Mexicului este înconjurată de orașele Puebla, Cholula Tlaxcala și Tepotzotlán fondat de spanioli, dar și de situride la civilizațiile preaztece. Locuri ce merită a fi văzute sunt și situl arheologic de la Teotihuacán (la nordul capitalei) și ruinele toltece de la Tula (la 98 km spre NE), piramida Tepanaoa din Cholula (130 km de oraș). La fel și Xalapa, capitală străjuită de munți, dar și Golful Mexic, a statului Veracruz, este la patru ore distanță, în partea de est a Capitalei de México, (prin Puebla) sau Șoseaua 136. Cele mai multe locuri pot fi vizitate în excursiile cu ghid turistic.

Dacă îți planifici cîteva zile pe plajă, atunci Cancún și Riviera Maya de pe coasta caraibă a Peninsulei

Yucatán, sunt cele mai populare destinații turistice. În Cancún vei găsi stațiunile mari, cu restaurante variate, dar și scumpe și discoteci extravagante. La 68 km spre sud, se află orașul Playa del Carmen. Deși este un oraș mic este oarecum sofisticat. Aici se află hotelul luxos Maroma Resort & Spa și minimalistul Cabañas Paamul, cu magazine pentru pasionații de scufundări) este destinat pentru cei ce caută locuri mai izolate, în special diguri de pe plajele coastei arabe. O altă destinație turistică este parcul în aer liber Xcaret, care este în regiune, avînd ca temă civilizația mayașă, el este așezat într-un gol la sud de Playa del Carmen. Mai este recomandat și situl arheologic precolumbian de la Tulum, la 130 km de sud de Cancún și Chichén Itzá, la 179 km spre vest ( 2 ore distanță cu avionul de la Ciudad de Mexico la Cancún. Zboruri directe disponibile și în Átatele Unite, Canada și cîteodată din Europa.

Sejururile la Pacific pot fi făcute în orice stațiune, începînd cu Mazatlán și pînă la Huatulco (o oră de zbor cu avionul din Ciudad de Mexico). Sunt și alte orașe: Puerto Vallarta (zbor direct din SUA, în sezonul turistic și din Canada), Mazatlán (cu un restaurant mai recent deschis), Huatulco (cu două golfulețe minunate), Ixtapa, chintesența satului mexican, situat pe plaja Zihuantanejo, dar și Puerto Vallarta, cu poziționare într-un golf extrem de pitoresc, încadrat de munți. Baja California atrage locuitorii deșertului care adoră apa, avînd ca principală atracție turistică Los Cabos, la capătul peninsulei, cu posibilități de pescuit, shopping, golf, viață de noapte pe măsură. Sunt zboruri directe din Ciudad de Méxic și din principalele orașe din SUA.

Autobuzele sunt o opțiune foarte bună de a călători în Mexic. Autobuzele de la clasa I din țară au băi, scaune rabatabile și aer condiționat. Autobuzele de la clasa business au scaune mai mari și loc în care să îți întinzi picioarele. Unele companii acceptă plata cu cardul și rezervări în avans.

Sursa: Onstott, Jane. Mexic. Bucureși, Biblioteca Adevărul, 2010. pp. 8-10.
Sursa imaginilor: www.capital.cl, www.browsetravel.ro și www.ofertelitoralturcia.ro