Fii turist în Republica Moldova: De ce merită să vizitezi raionul Hâncești

Etymologia numelui orașului Hîncești (Republica Moldova) este legată de originea antropică și familială a așezării și nu de un termen turcesc, deși unele versiuni populare avansează ipoteze alternative neconfirmate lingvistic.

🔹 Originea numelui

1. De la numele unei familii de răzeși:

Cea mai plauzibilă explicație, susținută de istorici și documente, este că Hîncești provine de la numele unei familii răzășești locale, Hîncu/ Hîncești, care trăia în ținutul Lăpușna. Prefixul sau sufixul „-ești” din toponimia românească indică, de obicei, „locul/locuitorii de la” sau „urmașii/cei care țin de” un anumit strămoș sau neam. Astfel, Hîncești ar însemna „locul/ținutul oamenilor lui Hîncu” sau „urmașii lui Hîncu”.

2. Versiune neconfirmată — originea turcă:

Există o versiune populară potrivit căreia numele ar deriva din turcescul pentru „han pentru soldați”. Totuși, cercetările lingvistice nu susțin această etimologie ca fiind fundamentată și este considerată nefondată de specialiști.

3. Etymologie toponimică românească generală:

Toponimele cu sufixul „-ești” sunt tipice limbii române și marchează adesea o legătură cu un strămoș sau un grup familial (de exemplu Dumitrești, Popești, Mihăilești etc.). În acest context, etimologia lui Hîncești se înscrie în modelul toponimic al altor localități din Moldova și România.

📌 Concluzie

Numele orașului Hîncești provine probabil din numele familiei răzășești Hîncu, cu adăugarea sufixului „-ești” pentru a desemna locul asociat acestui neam. Varianta legată de „han pentru soldați” nu are susținere lingvistică serioasă.

Descoperă raionul Hîncești: Poarta istorică a Basarabiei

Raionul Hîncești se află în partea central-vestică a Republicii Moldova, la circa 40 km sud-vest de capitala Chișinău. Zona și localitățile ce o compun au o istorie milenară, de la așezări preistorice până la epoca modernă, fiind traversate de căi comerciale strategice și martore ale unor evenimente istorice importante.

🧱 Preistorie și Evul Mediu

🔹 Teritoriul actual al raionului a fost locuit încă din Epoca Pietrei, fiind descoperite așezări și cimitire ale culturii geto-dacice (secolele IV–III î.Hr.) în zona Rusca și Anina.

🔹 În evul mediu, acest spațiu făcea parte din Ținutul Lăpușna, o regiune importantă în Principatul Moldovei. În această perioadă, drumurile comerciale dintre Europa și Orient traversau zona, iar târgurile și punctele de popas s-au dezvoltat ca noduri strategice de tranzit.

💼 Hîncești – de la târg la oraș

📜 Prima mențiune documentară a localității Hîncești datează din 17 august 1522, când era atestată ca un târg important pe „drumul moldovenesc”. Numele său provine de la familia răzășească locală Hîncu, remarcându-se în documentele epocii.

🛣️ În acest târg funcționau hanuri și facilități de popas pentru negustorii europeni și orientali, iar localitatea a evoluat treptat într-un centru regional de schimb comercial.

🏛️ Secolul XIX – influențe culturale și diplomatice

🔹 După războiul ruso-turc din 1806–1812, Basarabia, inclusiv Hîncești, a fost anexată de Imperiul Rus, ceea ce a adus schimbări administrative și sociale.

🔹 În această perioadă, Emanoil (Manuc) Bey Mârzaian, diplomat și mare comerciant armean, a cumpărat și extins domeniile din zonă, construind un palat somptuos – actualul Complex Istoric-Arhitectural „Conacul Manuc Bey” – un punct turistic emblematic al regiunii.

🏙️ Secolul XX – transformări administrative

🔹 În perioada sovietică, orașul Hîncești a fost redenumit Kotovskoe / Kotovsk (1944–1990) în onoarea liderului bolșevic Grigori Kotovski, născut aici.

🔹 În 1990, înainte de proclamarea independenței Republicii Moldova, orașul și raionul și-au recăpătat denumirea istorică de Hîncești.

🔹 Raionul Hîncești a fost constituit administrativ pe 11 noiembrie 1940, iar de la reforma administrativă din 2003 funcționează în forma actuală.

🌳 Geografie și identitate regională

Raionul are o suprafață de 1 483,4 km², cu un relief ce combină zone de codru (păduri), terenuri colinare și lunci fertile. Râul Cogâlnic traversează teritoriul, adăugând un farmec natural zonei.

🌿 Patrimoniu și atracții turistice

🏰 Complexul „Manuc Bey”

Manuc Bey - Complexul Istorico-Arhitectural

Construit în secolul XIX de Manuc Bey, acest conac reprezintă o combinație de stiluri arhitecturale și este un magnet pentru iubitorii de istorie și cultură.

 Conacul Manuc Bei – un colț de istorie și eleganță din inima Moldovei ✨

Construit la începutul secolului XIX, acest ansamblu arhitectural te poartă înapoi în timp, printre povești de boieri, grădini romantice și clădiri cu o frumusețe aparte.

Astăzi, conacul nu mai este doar o amintire, ci un loc unde tradiția și cultura renasc.

Un video despre complex - accesați aici.

Descoperă proveniența istorică a personalității Manuc Bey, una dintre figurile remarcabile ale secolului al XIX-lea, recunoscut pentru rolul său diplomatic și pentru contribuțiile aduse dezvoltării culturale și economice ale epocii! VIDEO - aici.

Pagina de Fecebook, Manuc Bey - Complexul Istorico-Arhitectural.

Harta Google de la Vama Leușeni - Conac - aici. 

⛪ Monumente religioase și etnografie

Localități ca Lăpușna și Mingir păstrează biserici vechi și muzee etnografice care ilustrează tradițiile locale militare, sociale și culturale pe parcursul ultimelor secole.

🍇 Viticultură și tradiții agricole

Raionul face parte din zona viticolă Codru, renumită pentru vinurile sale; tradițiile de vinificație continuă din secolul XIX până astăzi.

📌 Concluzie pentru turiști

Raionul Hîncești este o destinație ideală pentru cei interesați de istorie, cultură și tradiții rurale. De la vestigiile preistorice și târgurile medievale, la influența diplomatică a epocii moderne și bogăția patrimoniului cultural, zona oferă un itinerar bogat și variat.

Fie că vizitezi conacul Manuc Bey, explorezi muzeele locale sau te pierzi pe drumurile pitorești ale satelor tradiționale, Hîncești îmbină trecutul cu prezentul într-o experiență autentică în inima Moldovei.

Informație mai amplă - accesați aici.

Obiective istorice și culturale

1. Manuc Bey Castle – Complexul istoric-arhitectural Manuc Bey, palat și ansamblu de clădiri din secolul XIX restaurate, reprezentând o bijuterie arhitecturală importantă în regiune.
2. Museum – Muzeu local (de regulă inclus în ansamblul Manuc Bey), unde poți afla mai multe despre istoria zonei.
3. Kotovski Monument – Monument istoric dedicat lui Grigorii Kotovski, remarcabil pentru iubitorii de istorie locală.
4. Curtea Domnească din Lăpușna – Ruine și vestigii ale curții domnești din satul Lăpușna (aproape de Hâncești), cu semnificație istorică.
5. Moara cu Aburi din satul Mereșeni – Clădire tehnică istorică din începutul secolului XX, atractivă ca exemplu de arhitectură industrială tradițională.
6. Biserica din lemn din satul Cotul-Morii – Biserică tradițională lemnă din zona Hâncești.

🌿 Natură, peisaje și activități în aer liber

7. Rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hâncești” – Zonă naturală protejată de stat cu păduri, flora și fauna specifice, perfectă pentru drumeții și relaxare în natură.

 Rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hânceşti”, este Arie naturală protejată de stat care se întinde pe o suprafaţă de 4499 ha, între satele Lăpuşna şi Mereni, ocolul silvic Logăneşti, raionul Hânceşti. Rezervaţia este ocrotită de stat din anul 1975 atât pentru valoarea științifică cât și pentru frumusețea peisajului.

Aici cresc gorunet cu mici sectoare de stejar pufos și stejar pedunculat. Dintre plantele rare se evidențiază ceapa bulgărească, dedițelul, coronița elegantă, sadina ș.a. Se întâlnesc mulţi reprezentanţi ai florei balcano - mediteraneene: dediţel mare, sadina, bulbocodiu diversicolor, curcubeu corilaceu, cielnuşa, trifoi difuzat. Landşaft tipic de gârneț.

Aria Naturală Protejată de Stat "Pădurea din Hânceşti" amplasată în Ocolului Silvic Logăneşti, a fost încadrată în Etajul fito-climatic FD2 şi în Etajul de silvostepă (Ss).

Rezervaţia peisagistică “Pădurea din Hâncești” este inclusă în:

> Ruta turistică N4. Clic aici pentru detalii despre această rută.

Album foto - aici.

8. Cardonul Pădurarului №5 – Atracție turistică naturală / punct de interes deosebit pentru drumeții și poze în natură.
9. Izvorul Nemțeni – Surse de apă și peisaje agreabile în zona satului Nemțeni.

🎢 Distracție și agrement

10. Rope Slide Hîncești – Tiroliană (zip-line) – cea mai înaltă și lungă din Republica Moldova, pentru o doză de adrenalină și panorame frumoase.

🎨 Alte puncte de interes

11. GAS Mosaic – Atracție culturală/ artistică (precum mozaicuri sau artă în spațiul public).
12. заброшка безопасно – Loc interesant (probabil loc abandonat cu potențial foto/urban exploration), depinzând de interesul personal.

🍷 Recomandări din regiune

Deși nu chiar în orașul Hâncești, în zonă poți găsi și crame de vinuri și tururi locale pentru degustări, cum ar fi cele din cadrul Vinăria Hîncești. Link Google - aici.

Hânceștiul nu este doar o destinație, ci o stare de spirit – locul unde descoperi Moldova adevărată, oamenii calzi și poveștile nespuse din spatele fiecărei porți.

📍 Vino să trăiești experiența raionului Hâncești – aproape de tine, aproape de suflet.

Aici, Castelul Manuc Bey nu este doar un monument, ci o poveste despre eleganță, iubire și destin, așezată între ziduri care au văzut secole trecând. Pădurile Hânceștiului te cuprind cu liniștea lor și te învață să respiri din nou, departe de zgomot și grabă.

Hâncești nu este despre „a bifa” obiective turistice.

Este despre a sta, a privi, a simți.

Despre a-ți aminti cine ești.

Vă așteptăm la Hâncești să descoperiți frumusețea locului!

Istoria clădirii actualului Centru comerical „Gemenii” din centrul Chișinăului

𝐂𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥 „𝐆𝐞𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐦𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐜𝐮 𝐨 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐬 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐬𝐨𝐯𝐢𝐞𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐞𝐢.

Sursa: pagina de Fb, Centrul Comercial Gemenii

📜 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐢𝐢 „𝐆𝐞𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢”

Clădirea a fost construită în anii 1947–1949, în perioada de reconstrucție postbelică a Chișinăului, grav afectat de cel de-Al Doilea Război Mondial. Proiectul a fost realizat de arhitecți sovietici, în stilul neoclasic socialist (realism socialist), caracteristic epocii: fațadă monumentală, coloane masive, simetrie riguroasă și detalii decorative sobre.

Inițial, edificiul a fost conceput ca magazin universal de stat, destinat să deservească populația orașului cu produse de larg consum. A devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute puncte comerciale din Chișinău.

🏛️ 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐚𝐦𝐩𝐥𝐚𝐬𝐚𝐫𝐞

Stil: neoclasic sovietic / realism socialist

Elemente distinctive: coloane, arcade, proporții monumentale

Amplasare: intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Armenească, o zonă centrală și strategică

🛍️ 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧 𝐬𝐨𝐯𝐢𝐞𝐭𝐢𝐜 𝐥𝐚 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧

După destrămarea URSS, clădirea a trecut prin procese de modernizare și adaptare la economia de piață. A păstrat însă funcția comercială, devenind Centrul Comercial „Gemenii”, un reper cunoscut pentru mai multe generații de chișinăuieni.

⭐ 𝐈𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆

„Gemenii” nu este doar un spațiu comercial, ci și:

- un martor al istoriei urbane a Chișinăului

- un exemplu de arhitectură postbelică sovietică

- un simbol al continuității: de la magazinul de stat la comerțul modern

Astăzi, clădirea rămâne un punct de referință în centrul orașului, îmbinând memoria istorică cu viața urbană contemporană.

O fotografie de epocă, făcută publică pe pagina „Retro Chișinău”, postat și de Ziarul Național, arată că, în anul 1889, în acest loc era o altă clădire cochetă cu două etaje, față de patru câte sunt acum.

Fotografia din 1889, care surprinde intersecția actualelor artere Pușkin și Ștefan cel Mare, se regăsește în NYPL The New York Public Library, iar culorile au fost adăugate de către Lică Sainciuc.

Vă recomandăm să vedeți câteva capodopere arhitectuarle ale lui Valentin Voițehovskii - arhitect renumit, care a contribuit la reconstrucția Chișinăului postbelic și la edificarea altor orașe din republică, scrie Secția „Memoria Chișinăului”, BM B.P. Hasdeu.

Lucrările lui pot fi admirate și astăzi în capitală.

Valentin Voițehovski (1909-1977), absolvent al gimnaziului din Soroca (1927). Timp de doi ani a fost învățător de clasele primare în satul Cureșnița (1929), absolvent al Școlii de Arhitectură din București. A activat împreună cu renumiții arhitecți români din perioada interbelică Octav Doicescu și Richard Bordenache. Realizează cu succes împreună cu Octav Doicescu Pavilionul Expozițional al Regatului României la New York (1939) și un număr de edificii din București. Pe teritoriul Basarabiei interbelice realizează proiectele mai multor case de locuit din satul Japca, Baptisteriului Bisericii "Constantin și Elena" din Bălți, Școala medie de cultură generală din Soroca și Bălți...

Este autorul și coautorul mai multor edificii de menire culturală și socială realizare în Chișinău și alte orașe ale țării între anii 50-60 al sec.XX. A înființat Catedra de Arhitectură la Institutul Politehnic, actualmente Departamentul de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice a Moldovei.

Două imagini de arhivă puteți vedea aici și aici.

Alte informații despre istoria Centrului Comercial „Gemenii” puteți citi aici și aici.

German Traces in the Republic of Moldova: 1814-2014

From May 12 to June 6, 2014, the exhibition „German Traces in the Republic of Moldova 1814-2014. Tradition and Modernization” took place at the National Museum of Art of Moldova in Chisinau, recalling the time when 200 years ago the Bessarabian Germans began their settlement in Bessarabia. The exhibition combines the past and the present in a special way. The process of settlement on this territory is presented through various exhibits.  

The works presented were provided by the National Museum of Art of Moldova, the Museum of History of Moldova, the National Museum of Ethnography and Natural History, the National Archive and other sources. Among the exhibited objects we find old books, documents, objects used in everyday life and in the household, clothes. We are also presented with objects from the taxidermy technique made by Franz Ostermann, an important German presence on the Chisinau scene at that time, being the first custodian of the Zemstva Museum (1889 – 1905). Franz Ostermann made an important contribution to the development of Bessarabian museography.

200 years ago, the immigration of German colonists began in Bessarabia, to whom Tsar Alexander I guaranteed land and freedom. Most German immigrants settled in the so-called “mother colonies” and other communes in the south of the country (in Bugeac). Also in the north and south-west of Bessarabia, respectively on the current territory of the Republic of Moldova, flourishing German communities appeared, especially in the second half of the 19th century (such as Mariewka, today Marianca de Sus). The colonists were engaged in agriculture and crafts. They lived in peaceful neighborhood and productive exchange with other ethnic communities such as Moldovans, Ukrainians, Russians, Bulgarians and Jews.

In Chisinau, the capital of Bessarabia, the German-born mayor Carol Schmidt (mayor from 1877 to 1903) contributed to the development and planning of the city to transform it into a modern metropolis. He actively supported the construction of new buildings collaborating with renowned architects, ordered the installation of the sewage system and the paving of the streets, initiated the construction of the horse-drawn tram and built cultural and social institutions such as schools and hospitals.

In 1918 Bessarabia passed under the sovereignty of the Romanian state. After the colonists had been subject to compulsory military service in the Russian Army since 1874, they now served in the Romanian Army. The Romanian government introduced agrarian reform and nationalized parish schools.

In 1940 the German colonists were forced to leave their homeland; under the Hitler-Stalin Pact, in the autumn of 1940 they were resettled from Bessarabia.

Today, intensive and friendly relations once again exist between the Federal Republic of Germany and the Republic of Moldova, both in private and at the political, economic, scientific and cultural levels.

The Bessarabian Germans (in German Bessarabiendeutschke) were an ethnic community of German origin who lived predominantly in southern Bessarabia (more precisely in Bugeac). They settled in Bessarabia at the beginning of the 19th century, especially between 1814 and 1842, when the region was part of the Russian (or Tsarist) Empire, known as the Bessarabian Gubernia. Most of them came from southwestern Germany, Prussia, as well as Switzerland and Alsace. Some of them moved to Dobrogea between 1841–1856, becoming a community known as Dobrogean Germans.

According to the 1930 Romanian census, Germans represented 3% of the population of Bessarabia (which at that time had 2.8 million inhabitants). In the autumn of 1940, after the occupation of Bessarabia by the Union of Soviet Socialist Republics (U.S.S.R.), the 93 thousand Bessarabian Germans were transferred, in accordance with the Ribbentrop-Molotov Pact, to the territory of present-day Poland, from where they were resettled in 1945, to the present-day state of Baden-Württemberg, southwest Germany. Along with them, the Bukovinian Germans were also resettled, but to occupied Poland (or to the General Government).

In the 1989 Soviet census of the Moldavian Soviet Socialist Republic (MSSR), Germans numbered 7.3 thousand people (c. 0.2% of the republic's population), but they were descendants of the Pontic Germans (Transnistrians; i.e. Pontic from "Pontus euxin", the ancient Greek name for the Black Sea)[1] and the Volga Germans (who were "scattered" by Stalin throughout the former Soviet Union).

In Germany there is a Society of Bessarabian Germans (German: Die Landsmannschaft der Bessarabiendeutschen), headquartered in Stuttgart, Baden-Württemberg.

Horst Köhler reported in an interview that the Germans initially founded 25 settlements on the territory of Bessarabia, their number later expanded (in particular, German colonists settled in the south of Bessarabia, in unpopulated places). After the division of Europe in 1939, the Germans living in the east were forced to either adopt Soviet citizenship or return to their historical homeland. The evacuation of the Germans began in 1939 and continued in 1940, they were resettled according to a rigorous plan, under the slogan „Heim ins Reich” (i.e. „Home to the Reich”). Over 93,000 Bessarabian Germans took refuge in Poland and West Prussia, later arriving in Germany. After the registration procedure, the Bessarabian Germans ceased to be Romanian citizens and came under the protection of the Third Reich. Later, through individual procedures, each received German citizenship.

Carol Schmidt, mayor of Chișinău between 1877–1903, considered one of the most deserving mayors of the city, was a Bessarabian German by father and a Polish by mother.

The parents of the former German President Horst Köhler (the 9th German Federal President to be precise) were Bessarabian Germans originally from Rîșcani, who in 1940 moved to the current territory of Poland, following the Hitler-Stalin Pact of 1939. Horst Köhler was born in 1943. Köhler resigned from office in an unexpected and relatively controversial manner in May 2010. Dominic Fritz, the current mayor of Timișoara, was his presidential advisor during his term.

Horst Köhler, German president (2004–2010) born to German Bessarabian parents.

The source of information: fest.md și wikipedia.org.

For more images about the departure of Germans from Moldova, click here.

Moneda „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari” a fost transmisă Familiei Regale a României

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere pe data de 10 martie 2023 cu Excelența Sa, ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

Oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluția situației din regiune, relațiile bilaterale moldo-române, sprijinul României în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, precum și despre continuarea reformelor din sectorul financiar- bancar din Republica Moldova.

În cadrul întrevederii, guvernatorul BNM a ținut să transmită Familiei Regale Române moneda comemorativă din argint  „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”, însoțită de o scrisoare adresată Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române.

„Îmi exprim profunda apreciere față de eforturile României de a susține Republica Moldova în toate aspirațiile sale, mai ales pe drumul său european. Un rol aparte îl are Familia Regală, care rămâne un simbol al unității neamului românesc și un promotor important al Republicii Moldova în Europa şi în lume. Apreciez eforturile Casei Regale orientate spre impulsionarea creării de punţi economice, sociale și culturale între cele două maluri ale Prutului”, a subliniat Octavian Armașu.

Guvernatorul a menționat că prin moneda comemorativă consacrată împlinirii  a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari a fost consemnat un eveniment de importanță distinctă în istoria României ce a avut loc  la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia - ultimul act simbolic al unirii tuturor românilor.

Moneda comemorativă a fost pusă în circulație pe 23 decembrie 2022 ca mijloc de plată și în scop numismatic, în 300 de exemplare. Aceasta completează seria „Evenimente istorice” a Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a vedea tot albumul foto, accesați site-ul Băncii Naționale a Republicii Moldova.

Banca Națională a Moldovei lansează moneda comemorativă „Mihai Eminescu”, care completează seria Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”

Banca Națională a Moldovei lansează în circuitul numismatic moneda comemorativă „Mihai Eminescu”, care completează seria Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău.

Această emisiune monetară este dedicată uneia dintre cele mai emblematice figuri ale literaturii române - poetul, prozatorul și jurnalistul Mihai Eminescu - și aduce un omagiu contribuției sale remarcabile la patrimoniul cultural românesc.

Emisiunea comemorativă este realizată în contextul Anului Mihai Eminescu, prilejuit de aniversarea a 175-a de la nașterea poetului, și coincide cu deschiderea celei de a XIV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, cu tema „Efigia lui Eminescu în artă”, organizat sub egida Academiei de Științe a Moldovei.

„Am lansat această monedă în preajma Zilei Limbii Române - 31 august -, si aducem astfel un omagiu marelui poet Mihai Eminescu, vocea profunzimii și a frumuseții limbii române. Prin opera sa, Eminescu a dat glas peste timp valorilor universale: libertatea, demnitatea și dragostea de țară sunt la fel de actuale astăzi și reprezintă repere pentru viitor,” subliniază guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Moneda comemorativă este emisă în două versiuni: argint, cu o valoare nominală de 50 lei și un tiraj de 1.000 unități, și aur - valoare nominală de 100 lei și un tiraj de 500 unități.

Fiecare exemplar este ambalat în capsule de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate ce poartă semnătura guvernatorului BNM. Certificatul include un cod QR, care permite accesul direct la informațiile despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al Băncii Naționale.

Monedele comemorative se comercializează publicului larg atât de Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Monedă” pe pagina web a instituției, cât și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova. Băncile licențiate pot stabili independent prețul de vânzare a monedelor jubiliare și comemorative, preț ce nu va depăși cu mai mult de trei la sută nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

Mai multe poze despre moneda comemorativă - accesați site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei.

La mulți ani, satul Cosăuți! 509 ani de la prima atestare documentară

La mulți ani, satul Cosăuți! 🌿🎉

Pe data de 17 ianuarie 2026, satul Cosăuți marchează 509 ani de la prima atestare documentară!

,,Primul document despre satul Cosăuți,  este o gramotă de-a lui Bogdan al III - lea din 17 ianuarie 1517, care schimbă satul Soloneț cu morile lui, pe satele: Casaceuți, Trincinăuți și Strijacăuți...”

Astăzi adresăm cele mai calde felicitări oamenilor satului Cosăuți – gospodari, harnici și cu suflet mare, cei care dau viață și demnitate acestui loc binecuvântat.

Mulțumiri și urări de sănătate și spor în toate primarului Andrei Prodan și consilierilor, pentru grijă și implicare în dezvoltarea comunității.

Felicitări și recunoștință pentru instituțiile care ne educă, ne păstrează tradițiile și ne poartă de grijă:

I.E.T. „Albinuța” – locul unde copilăria prinde culoare, iar primii pași în viață sunt însoțiți de grijă, răbdare și iubire.   

I.P. Gimnaziul Cosăuți – pentru luminarea minților tinere; instituție care de generații întregi educă, formează caractere și sădește dragostea pentru cunoaștere, tradiție și comunitate.

Muzeul de Istorie și Etnografie  ,,Vasile Ceban” Cosăuți – pentru contribuția deosebită la promovarea patrimoniului cultural local, pentru educarea tinerilor și pentru deschiderea cu care primiți fiecare vizitator.

Casa de Cultură Cosăuți – inimă a tradițiilor și a artei;

Centrul de Sănătate Cosăuți – pentru grijă, profesionalism și speranță; pentru grija permanentă față de sănătatea și bunăstarea locuitorilor comunității noastre.

Poliția de Frontieră - pentru profesionalism, devotament și spirit de sacrificiu, pentru liniștea și siguranța de zi cu zi a locuitorilor satului Cosăuți și a întregii regiuni.

Centrul de plasament Concordia – pentru ocrotire și sprijin oferit cu inimă mare.

Oficiul poștal - pentru munca zilnică, responsabilă și discretă, prin care apropiați oamenii, duceți vești bune și păstrați legătura dintre generații.

Cu evlavie, transmitem urări Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” și Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului”, izvoare de credință, pace și binecuvântare pentru întreaga comunitate.

Un gând aparte pentru pietrarii satului și pentru toți oamenii Cosăuțiului, care prin muncă, credință și unitate duc mai departe numele satului.

Album foto: pagina de Facebook, Muzeul Cosăuți.

Pe data de 16 ianuarie 2026, a fost lansată Ruta Ceramicii în Republica Moldova

Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău – Sala Albastră, a avut loc evenimentul de lansare a Rutei Ceramicii - dedicată valorificării patrimoniului cultural și meșteșugului ceramic din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului cultural și ai industriei turismului, precum și meșteri populari și a inclus:

prezentări tematice și științifice despre ceramica moldovenească

momente artistice cu muzică tradițională

prezentarea oficială a Rutei Ceramicii și rularea materialului video de promovare

expoziția de ceramică și demonstrații ale meșterilor populari

Semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare între: Oficiul Național al Turismului, Comisia Națională a Republicii Moldova pentru Unesco, Agenţia Naţională Arheologică, Institutul Patrimoniului Cultural, privind dezvoltarea și implementarea Rutei Cultural-Istorice Europene Cucuteni–Trypillia, o nouă rută turistică transfrontalieră România - Republica Moldova - Ucraina.

ceremonia de înmânare a certificatelor de membru

Mulțumim tuturor partenerilor, invitaților și participanților pentru implicare și pentru susținerea patrimoniului cultural viu al Moldovei. Împreună contribuim la promovarea tradițiilor și la dezvoltarea turismului cultural.

Ruta Ceramicii este elaborată de Oficiul Național al Turismului, cu susținerea Ministerul Culturii al Republicii Moldova, iar evenimentul de lansare a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Ruta Ceramicii – o călătorie prin tradiție, artă și identitate.