21 fapte și curiozități despre Argentina pe care nu le știai

21 fapte și curiozități despre Argentina pe care nu le știai

1. Numele „Argentina” este derivat din cuvântul latin pentru argint, „argentum”. Primilor exploratori spanioli li s-a spus că există o regiune bogată în argint de-a lungul Rio de la Plata.

2. Argentina este a opta țară ca mărime din lume și a doua ca mărime din America de Sud, după Brazilia.

3. Argentina găzduiește Aconcagua, cel mai înalt vârf din emisfera vestică și sudică, care se află la 6.960,8 metri (22.837 ft) deasupra nivelului mării.

4. Țara se mândrește cu cel mai larg bulevard din lume, Avenida 9 de Julio din Buenos Aires, care are până la șapte benzi în fiecare sens.

5. Argentina este considerată locul de naștere al tango-ului, care a apărut în barurile din Buenos Aires la sfârșitul secolului al XIX-lea.

6. Pampa argentiniană este una dintre cele mai fertile regiuni agricole din lume, făcând din Argentina un producător de top de culturi precum soia, grâu și porumb, precum și un exportator important de carne de vită.

7. Ushuaia, situată în vârful sudic al Argentinei în Țara de Foc, este adesea menționată drept cel mai sudic oraș din lume.

8. Țara a fost prima din America Latină care a legalizat căsătoria între persoane de același sex, în iulie 2010.

9. Cea mai veche specie de dinozaur descoperită vreodată, Eoraptor lunensis, a fost găsită în provincia San Juan din Argentina și datează de aproximativ 230 de milioane de ani.

10. Patagonia argentiniană este una dintre cele mai puțin populate regiuni din lume și oferă unele dintre cele mai uluitoare peisaje, inclusiv ghețari, munți și lacuri.

11. Argentina este una dintre principalele țări producătoare de vin din lume, renumită pentru soiul său Malbec, care prosperă în regiunea Mendoza

12. Argentina pretinde suveranitatea asupra unei părți a Antarcticii, precum și asupra Insulelor Falkland (Insulele Malvine), Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud, toate fiind administrate de Regatul Unit.

13. Țara are tradiția „asado” (grătar), care este considerat un fel de mâncare național și implică o varietate de cărnuri la grătar la „parrilla”.

14. Argentina a fost prima țară din lume care a folosit amprenta ca metodă de identificare în 1892.

15. Sportul național al Argentinei este „pato”, un joc jucat călare care combină elemente din polo și baschet.

16. Buenos Aires este adesea numit „Parisul Americii de Sud” datorită arhitecturii sale impresionante, scenei culturale vibrante și bulevardelor pline de viață.

17. Cascada Iguazu, situată la granița dintre Argentina și Brazilia, se numără printre cele mai mari și maiestuoase cascade din lume.

18. Mate, o băutură infuzată tradițională din America de Sud, bogată în cofeină, este considerată băutura națională a Argentinei.

19. Țara are o populație diversă, cu un număr mare de imigranți europeni, în principal din Italia și Spania, contribuind la țesutul său cultural.

20. Argentina a produs cinci laureați ai Premiului Nobel la categoriile Științe și Pace.

21. Ghețarul Perito Moreno, situat în Parcul Național Los Glaciares, este unul dintre puținii ghețari în avansare din lume și o atracție turistică populară.

Urmărește-l pe Nkarura Kishoyian pentru mai multe informații și conținut interesante din întreaga lume.

Urmărește Afro Tiki Adventures and Events pentru cele mai accesibile tururi și safari din întreaga lume.

Vă mulțumim că faceți parte din această călătorie

Argentina are una din cele mai mari comunităţi evreieşti din lume. Cardinalul argentinian Antonio Quarracino a fost apologet al dictaturii dintre anii 1976 şi 1983

Argentina indigenă

 Când spaniolii i-au întâlnit pentru prima oară pe amerindieni, au cunoscut măreţele civilizaţii cu populaţii extinse în Mexic, America Centrală şi înălţimile andine Au găsit mult mai puţini oameni la periferia latitudinilor de mijloc (America de Nord şi conul sudic) unde cele mai multe popoare precolumbiene erau formate din agricultori sau vânători-culegători.

Argentina se afla la una dintre aceste extremităţi, dar populaţia indigenă de aici s-a dovedit a fi foarte rezistentă. Tribul Querandi din pampas era restrâns, dar nord-vestul Argentinei s-a dovedit a fi un bastion al civilizaţiilor andine şi azi, după statisticile oficiale, cel puţin 70.500 de membri ai tribului Kolla cultivă cartofi pe versanţi terasaţi şi pasc lame pe platoul Pună. În provinciile din Mesopotamia şi în Gran Chaco trăiesc aproximativ 40.000 de membri Guaraní, 48.000 de membri Toba şi un număr mai mic de Wichi, Mocoví şi alţii.

Cei mai numeroşi indigeni argentinieni sunt cei din tribul Mapuche (aproximativ 114.000), care au reuşit să transforme frontiera Patagoniei într-o zonă periculoasă pentru spanioli şi argentinieni la sfârşitul secolului al XlX-lea. La fel ca indienii din America de Nord, tribul Mapuche s-a adaptat repede la viaţa călare, iar caii s-au înmulţit considerabil pe măsură ce hergheliile sălbatice ale spaniolilor s-au mărit Aceşti cai şi vitele sălbatice au făcut posibil stilul de viaţă al gauchoului. Mulţi dintre reprezentanţii Mapuche din zilele noastre reflectă originile gauchoului.

Religia argentinienilor

Din pună de vedere istoric, Argentina este o ţară romano-catolică, iar biserica acţionează, de obicei, ca o forţă conservatoare. Cardinalul Antonio Quarracino (1923-1998), de exemplu, a fost un apologet al dictaturii dintre anii 1976 şi 1983 care a condus „Războiul Murdar” şi un adversar îndârjit al homosexualilor. În 2005, episcopul militar Antonio Baseotto a spus despre ministrul Sănătăţii, Gines Gonzâles Garda, că ar trebui „aruncat în mare cu capul înainte şi cu o piatră de moară legată de gât” – asemenea multor victime ale Războiului Murdar – pentru că susţinea distribuirea gratuită de prezervative şi legalizarea avortului.

Re de altă parte, clerici binevoitori ca iezuitul Carios Mugica (1930-1974) au lucrat cu oamenii din zonele defavorizate şi au susţinut deschis drepturile omului, deseori punându-şi viaţa în pericol. Mugica a murit într-un asasinat terorist, probabil al miliţiei de extremă dreaptă cunoscută sub numele de Alianza Anticomunista Argentina (Alianţa Anticomunistă Argentiniană sau Alianţa Triplului A).

În ciuda istoriei sale remarcabile, Biserica începe să-şi piardă influenţa De la reforma constituţională din 1994, preşedintele nu mai este obligat să fie romano-catolic, iar guvernul fostului preşedinte Nestor Kirchner a provocat deschis Vaticanul atunti când l-a demis din funcţie pe episcopul Antonio Baseotto.

Biserica oficială nu a reuşit nici să gestioneze extinderea catolidsmului popular Instituţia nu îi recunoaşte pe „sfinţii” neoficiali ca gauchoul Antonio Gil din provincia Corrientes sau Difunta Correa (o femeie din secolul al XlX-lea) din provincia San Juan, dar mii de pelerini vizitează încă altarele lor fără a se preocupa de îngrijorarea bisericii.

În timp ce Biserica şi-a consumat energia cu astfel de mici erezii, ea a pierdut şi mai mult teren în favoarea protestantismului evanghelic, care s-a extins aid mai mult decât oriunde altundeva în America Latină. Există şi rituri protestante standard, cum ar fi cel anglican sau luteran, dar numărul lor este mai mic

Pe lângă creştinism, Argentina are una dintre cele mai mari comunităţi evreieşti din lume din afara Israelului, iar monumentele ei sunt deosebit de proeminente – de fapt atât de proeminente încât două dintre ele au fost distruse în atentate teroriste la începutul anilor ‘90. Deşi o jumătate de milion de argentinieni sunt originari din Orientul Mijlociu, capacitatea Centrului Islamic din capitală depăşeşte cu mult numărul musulmanilor practicanţi. De origine siriană, crescut în religia musulmană în provincia La Rioja, fostul preşedinte Carlos Menem s-a convertit la romano-catdicism în anii ‘60, devenind în acest fel eligibil, după litera fostei Constituţii, pentru a ajunge în cea mai înaltă funcţie din stat..

O analiză a instituţiilor religioase ale Lumii Vechi trece deseori cu vederea credinţe ca acelea ale popoarelor andine din nord-vestul Argentinei, Toba şi Wichi din Gran Chaco şi Mapuche din Patagonia. în plus, există culte ca acela numit Mesajul lui Silo, fondat de autoprodamatul guru „umanist” Mario Luis Rodriguez Cobos (1938-).