Se afișează postările cu eticheta familia Sobool. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta familia Sobool. Afișați toate postările

luni, 11 martie 2024

Interviu // Eugen Sobol: Târgurile organizate în susținerea producătorilor locali de Primăria Municipiului Chișinău au fost utile mai ales, la început, atunci când nimeni nu te cunoaște și ai ocazia să te faci cunoscut

Daniela Gorincioi: Tu și soția ta sunteți o familie din Bravicea, raionul Călărași care ați pus bazele unei afaceri: apicultură și pensiune. Cum e să fi antreprenor în Republica Moldova?

Eugen Sobol: Noi, familia Sobol suntem înregistrați oficial de 6 ani și locuim în satul Bravicea, raionul Călărași de cinci ani. În ceea ce privește practicarea apiculturii, o practic de aproximativ 10 ani, dar totodată menționez că e destul de dificil să o practici în țara noastră din cauza produselor necesare pe care suntem nevoiți să o importăm din România, America ori altă locație. Pentru a avea un randament mai mare este nevoie ca să intervină cu proteine sau vitamine pe care noi nu le producem. Deci, importându-le, noi plătim mai mult, ca de exemplu colegii noștri din România, care produc, ori importă fără taxă. În România, pe același produs, se achită mai puțin. Iar la export, ei au un preț mai bun, dar noi, iarăși, suntem mai jos. 

DG: Care sunt pașii pentru o afacere profitabilă în Moldova?

ES: Sincer să fiu în cei 10 de ani de apicultură, nu aș putea spune că e o afacere profitabilă. Poate nu simțim prin faptul că investim în turism. Deci, toți bănuții pe care îi facem pe miere îi investim în turism și să zic că am găsit ceva profitabil - nu.

DG: Cine sunt clienții voștri?

ES: Clienții pe care îi avem în cei patru ani de activitate sunt moldovenii noștri în mare parte, pentru că noi producem produse calitative și nu dorim să le exportăm, dar dorim să le consume moldovenii, fie în țară, fie peste hotarele ei. Pentru noi contează să le consume moldovenii. 

DG: În ce măsură statul susține producătorii locali?

ES: Sunt 3-4 ani de când statul a intervenit destul de bine pe segmentul de apicultură, au fost subvenționări și credite pe care le-am luat. Și a fost destul de bine. A fost o perioadă când ramura apicolă a fost susținută. Acum, cu regret, este în scadență, tot mai puțin se subvenționează, tot mai puțin se susține.

DG: Primăria Municipiului Chișinău organizează târguri de susținerea producătorilor locali, la care participă diverși antreprenori din țară. În ce măsură vă ajută pe voi aceste târguri?

ES: Târgurile organizate în susținerea producătorilor locali de Primăria Municipiului Chișinău au fost utile mai ales, la început, atunci când nimeni nu te cunoaște și ai ocazia să te faci cunoscut de potențiali clienți, plus deja vânzarea la zi, care tot este un avantaj. Totodată, suntem aproape de clienții din Chișinău. 



DG: Care a fost factorul pentru care ați deschis o pensiune în localitate?

ES: Factorul principal este că am hotărât să demonstrăm clienților noștri calitatea produselor noastre. Deci, prin vizitele lor la stupina noastră, prin implicarea lor în stupină demonstrăm că avem produse calitative și trebuie de consumat local. Și suntem o echipă de încredere. Un alt motiv a fost deschiderea cetățenilor noștri față de turismul intern. 

DG: Contextul pandemic v-a ajutat să aveți turiști? 

ES:  Da, contextul pandemic pentru cei care erau deschiși i-a ajutat. Noi, din păcate, abia anul trecut în luna mai am dat startul. Dar, totuși, în context pandemic a crescut produsul intern apicol, a crescut și turismul intern. Putem spune, totuși, că am avut de câștigat din pandemia care a trecut. 

DG: Ce servicii propune pensiunea pe care o gestionați?

ES: Pensiunea noastră are o gamă mai mare de servicii: dar cele de bază sunt excursia la albine, deschiderea stupului și prezentarea vieții de familie a albinelor, cum ea trăiește și produce mierea. Al doilea serviciu este degustarea produselor apicole, acolo unde albinuțele prezintă produsele și cum ele sunt produse și cum corect se adminstrează. După care, oaspeții noștri au teren de joacă, trambuline scrânciob, scrânciobe rotative, hamacuri, foișor și grătar. 

Pe lângă acest serviciu, în acest an vrem să oferim și mâncare la cuptor plus un pahar de vin de casă. Deci, vă așteptăm cu mare drag!

DG: Care sunt planurile voastre pentru viitor?

ES: Probabil va fi în viitorul mai îndepărat, dar vrem să facem și o cazare pentru că este o cerere pe care noi la momentul actual nu o avem. 

DG: Ce ar trebui să facă statul ca să ajute tinerii antreprenori din Moldova?

ES: Statul ar trebui să facă două lucruri: primul ar fi să anuleze birocrația, prea multe hârtii sunt. Al doilea factor ar fi ca turismul local se dezvoltă, de obicei, la sat, acolo unde mai sunt clădiri sovietice care pot fi valorificate, sau alte obiecte care la momentul actual au preț exagerat, și stau în ruine, nimeni nu le folosește și pe urmă nu mai poți face nimic din ele. Eu cred că la aceste obiecte ar trebui de scăzut prețul, cum ar fi beciurile, unele clădiri de la ferme, ori altceva ce a mai rămas și nu e valorificat. De dat un preț mai mic,iar tinerii care vor să se implice, să poate valorifica aceste construcții

DG: Cât de ușor e să accesezi granturi în Moldova pentru gestionarea unei afaceri?

ES: Sunt, dar e destul de complicat ca să le accesezi dacă nu ai careva cunoștințe. Sunt altele care sunt mai ușor de accesat. Respectiv, cu cât grantul e mai mare, cu atât e mai complicat. Dacă grantul e mic - deja e mai ușor un pic. Dar își merită efortul, deși la unele trebuie să mergi si de 20 de ori pentru o foaie ori semnătură. Orice început e dificil. La fiecare grant e nevoie să ai și banii tăi, dar când ești la început de cale, nu întotdeauna îi ai. Ca să iei un grant mare - trebuie să ai și niște bani puși deoparte. 

DG: Ce ai face dacă ai fi pentru o săptămână Ministru la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Moldova?

ES: Dacă e să fiu sincer nu m-am gândit niciodată la asta. Nu aș dori să mă implic, dar ca o idee ar fi să vorbim de ramura turistică să fie o platformă în care să fie toate punctele turistice. Asta ne-ar ajuta să ne cunoaștem mai bine țara.