miercuri, 18 noiembrie 2015

Chiftele din carne de porc

Ingrediente:
1 cană de ardei iute verde mărunțit, copt, decojit, fără codițe și fără semințe
450 g carne de porc slabă, tocată
¼ ceapă tăiată
½ cană stafide
½ cană zahăr
2 ouă separate
3 lingurițe făină
2 lingurițe sare
făină
ulei vegetal

Preparare:
Se călește carnea, se adaugă ceapa. Grăsimea care se acumulează în timpul prăjirii se îndepărtează. Se adaugă chili, stafidele și zahărul. Albușurile se bat spumă. Se amestecă foarte bine făina cu gălbenușurile, apoi se încorporează albușurile ca să se formeze o pastă. Se ia o linguriță din amestecul de carne măcinată, se trece prin făină și se formează astfel bile (chiftele), de 1,5 cm. Cînd toate carnea a fost modelată în felul acesta, se trec bilele obținute prin pastă și se prăjesc la 180 grade C, pînă ce capătă o culoare aurie. Se scurg pe șervețele de hîrtie.

Sursa: Chiftele din carne de porc În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, pp. 23-24.

Rețeta creveților marinați

Ingrediente:
900 g creveți negătiți, decorticați
2 cepe, tăiate
4 ardei iuți verzi, tăiați
2 căni de suc de lime
2 linguri piper negru
1/8 cană oțet alb

Mod de preparare:
Se amestecă totul într-un vas. Se ține în frigider timp de 24 de ore.

Sursa: Creveți murați. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / Rain Delaney, Hannah Green. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, p. 24.

marți, 17 noiembrie 2015

Rețetă pentru nachos

Un nou aperitiv mexican

Ingrediente:
ardei iuți jalapeños murați mărunțiți
4 lipii
200 g brînză
2 lime
sos salsa
100 g smîntînă
guacamole

Mod de preparare:
Se așază fîșii de lipie (tortilla) pe fundul unui platou din material termorezistent. Se presară brînza deasupra. Se pune la cuptor pînă cînd brînza începe să fiarbă și prinde o culoare maronie. Deasupra se împrăștie bucăți de ardei,după gust. Se servește imediat cu felii de lime, salsa (sos picant din sos de roșii, ceapă și ardei iute), smîntînă și guacamole (piure condimentat de avocado).

Sursă: Nachos. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, p. 19.

Rețeta Nachos umpluți cu carne de porc

Aperitiv mexican

Ingrediente
300 g carne macră de porc
30 g ulei de măsline
1 cățel de usturoi, pisat, sare, pipe după gust
200 g brînză
2-3 ardei iuți murați

Mod de preparare:
O bucată de carne subțire se bate și se freacă cu ulei de măsline și un cățel de usturoi pisat. Se presară piper din abundență și se prăjește la grătar. Se sărează după gust și se taie în cubulețe de 2 cm. Se împrăștie totul peste feliile de nachos presărate cu brînză, iar deasupra se adaugă bucățile de ardei murați (dacă s-a răcit, carnea este bine să fie reîncălzită puțină).

Sursa: Nachos umpluți cu carne de porc. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, pp. 20-21.

luni, 16 noiembrie 2015

Rețeta Queso Blanco

La capitolul aperitive, vă propun o rețetă mexicană, Queso Blanco.

Ingrediente:
1 ceașcă de brînză
120 g chili
1/4 cană de lapte semidegresat
2 linguri ceapă tăiată mărunt
2 linguri chimion măcinat
1/2 linguriță sare
piper măcinat (opțional)
1 linguriță coriandru, măcinat (opțional)

Mod de preparare:
Se fierbe totul în baie de aburi la foc potrivit. Se amestecă din cînd în cînd pînă ce ingredientele se înmoaie. Se servește cu pîine prăjită caldă sau tortillas (lipii).

Sursa: Queso Blanco. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, p. 17.
Sursa imaginii: www.alimentaraonline.com

Rețeta pentru Guacamole pastă


Pentru amatorii de avocado...

Ingrediente:
15 avocado medii, copți fără semințe și decojiți
1 ceapă mare, tăiată
3 căței de usturoi, zdrobit
2 roșii, tăiate cuburi
450 g brînză, rasă
5 ardei iuți, tăiați
1 cană coriandru, mărunțit
½ cană suc proaspăt de lime
1 lingură sare


Preparare: 
Într-un vas se zdrobesc avocado, se adaugă restul ingredientelor și se omogenizează cu mixerul.

Notă:
Se recomandă acoperirea cu o folie de plastic și păstrarea în frigider.


Sursă: Guacamole pastă. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, p. 18.
Sursa imaginii: authoritynutrition.com

Simboluri alimentare mexicane și secretele bucătăriei Mexicului

Despre „Tex-mex” știm că descrie bucătăria hibrid, la limita dintre Mexic și Texas. În cadrul ei regăsim rețete tradiționale mexicane, cu influențe spaniole, dar recunoaștem clar și aportul bucătăriei americane. Tex-mex are la bază o tradiție culinară străveche, cu toate acestea este o bucătărie modernă și foarte populară oriunde în lume.
Unul dintre cele mai întîlnite alimente în bucătăria mexicană este porumbul. Cu o istorie de 8000 de ani în ținuturile mexicane, porumbul nu este doar un ingredient din bucătărie, ci un adevărat element complect, al acestei culturi: tulpina, frunzele, rădăcinile, totul este folosit. Un exemplu este „tamales”, un piure de porumb învelit în frunzele aceleiași plante și prăjit. Băștinașii au dedicat acestei plante, un zeu (Centeocihuatl) și o zeiță (Xilanen), celebrați și azi, sub o formă diferită, „adaptată” la creștinism. Astăzi veți întîlni porumb în toate bucătăriile și cămările de pe cuprinsul Mexicului, dar mai ales în Sud.
Porumb în stil mexican
Nu există masă mexicană fără tortillas. Se coc niște lipii de făină de porumb, dar nu orice făină de porumb, ci una din boabe fierte în apă și calc, numită „masa harina”.
Un ingredient nelipsit în bucătăria mexicană este fasolea pe care o veți fiartă în „olla” sau prăjită în untură, în „refrito”.
Cu mai mulți sau mai puțini sîmburi, în funcție de cît de iuți îi doriți, chili nu sunt aici doar iuți, ci au savori specifice, dimensiuni variabile, care uimesc ochii și papilele gustative ale profanului: ancho, mulato, morita, guajillo, pasilla, chipotl, jalapeño, etc. Înainte  de a-i cumpăra e bine de știut că fiecare specie și nuanță hotărăște gustul.
Notabile mai sunt și roșiile din salsa, sosurile și mîncărurile de pește și vită, tomatillos (roșii verzi), flor de calabaza adică mugurii de floare de dovleac, romeritor și epazote, mirodeniile și pepitas, sau ați uitat de sîmburii de dovleac?

(H)arta în bucătărie
În Mexic, mîncarea se caracterizează în primul rînd prin aromă: scorțișoară, cuișoare, coriandru, chimen, măghiran, chili. Fiecare regiune aduce tradițiile ei culinare. dintre toate, se remarcă Puebla, Yucatan, Veracruz, Oaxaca. 
Călătorul nu ar trebui să se oprească doar la burrito, enchilada, tacos și fajitas atunci cînd își propune să străbată această țară din punct de vedere culinar, ci trebuie să caute puțin mai departe de arome și gusturi ale preparatelor mexicane.
La două ore sud de Ciudad de México este locul unde a fost preparat primul sos „Mole”. Se zice că, odată” călugărițele din „Ordinul Santa Clara” au vrut să impresioneze niște oficialități, care, într-una din zilele secolului XVII, se întîmpla să treacă prin Puebla. Și-au golit cămara și au pus totul într-o cratiță mare: mirodenii, condimente, ciocolată, ardei iuți (ancho, pasilla, mulato, chipotle), alune de pămînt, migdale, cacao, zahăr, scorțișoară, sare, frunze de avocado, cam treizeci de ingrediente cu totul. Le-au fiert înăbușit cîteva zile, nu ore, și l-au servit cu carne de curcan. Și azi călugărițele fac cel mai bun Mole, dar îl găsiți și de-a gata, sub forma de cubulețe ssu praf, la chioșc și chair la supermarket.
Bucătăria din Puebla este o combinație între specificități aztece și spaniole. În Yucatan, patria maiașilor, turistul obosit de iuțimea din chili își poate găsi pacea pailelor gustative într-un sos ceva mai domesticit, pe bază de fructe, achiote, spre exemplu. Portocale, usturoi, chimen, semințe de annatto și piper, totul peste pollo pibil sau cochinita pibil, adică peste carne de pui sau porc, copată în frunză de banană. Nu lipsesc nici fructele de mare, nici guacamole și nici peștele. Se spune că bucătăria din Yucatan ar fi prima de tip „fusion” din istorie, în ea se regăsesc elemente mayase, hispanice, caraibiene și franțuzești. Aici se află cel mai faimos și bine restaurat sit mayas, Chichen Itza, un calendar astronomic din piatră, una din minunile lumii!
Undeva mai la vest, la același golf, este locul unde a fost inventată La Bomba... și vanilia! Acuyo sau hoja santa, roșiile și avocado, helado (un fel de milk-shake) sunt alte specialități cu care se laudă jarocho, bucătăria din Veracruz. Ananasul și trestia de zahăr au venit din Caraibe pe vapoarele spaniolilor; portughezii au adus arahidele pentru sosurile care însoțesc carnea și peștele.
În Oaxaca, cafeaua se lasă să fiarbă ore în șir cu zahărul și scorțișoara. O versiune îndulcită a sosului Puebla este mole Oaxaqueno (cu banane). Nu ați văzut nimic din sudul Mexicului, dacă nu ați admirat figurinele de lemn artesania și vasele negre de lut din San Bartolomeo de Coatepec și dansurile Zapotec.
În valea Oaxaca, arheologii au descoperit zece specii de ardei, vechi de 1500 de ani, ceea ce demonstrează că bucătăria, ajunseseră încă de atunci la un nivel înalt de dezvoltare.
Dacă v-ați așezat la masă, la micul dejun, vi se va propune huevos roncheros – ou prăjit servit cu
tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana  omletă cu sos de roșii; Chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. 
Pe la ora 13.00 vine un prînz bogat compus pozole – supă de porc, carne de pui sau curcan cu sos mole (sos brun), tamales – porumb cu brînză sau legume și carne, gătite în frunze de porumb sau de banană și menudo – supă din burtă de vacă. Din mîncărurile cu fructe de mare, numite, mariscos, puteți alege camarones al mojo de ajo – crevete cu usturoi și unt, filete de pescado – file de pește cu sos alb, ceviche – aperitiv cu pește marinat în suc de lămîie, usturoi, ceapă, chile și roșii. 
Desertul ar putea fi un flan (caramel), mangos flameados – mango flambat, pastel de queso – prăjitură cu brînză, helado – înghețată.
Tequila este din partea casei. Originară din Jalisco, această băutură are la bază o plantă numită Agave cactus, asemănătoare ananasului. Puteți opta pentru bere, vin, sau cocktailuri locale: margarita și sangria.

Sursa: Simbolurile alimentare mexicane. În: DELANEY, Rain. Rețete din bucătăria mexicană. Cluj-Napoca, URBAN LIFE STYLE, 2008, pp. 7-16.
Sursa imaginii: unica.ro și sanatate.bzi.ro