Cum ar trebui să dezinfectăm cărțile în timpul pandemiei de coronavirus

Revista „Bibliotecile americane” a purtat un articol în care specialiștii analizează misterele manipulării materialelor în timpul COVID-19. Astăzi îl împărtășim cu voi toți.

Păstrarea în siguranță a bibliotecilor este importantă atât pentru lucrători, cât și pentru utilizatori. Dar, în timpul pandemiei actuale COVID-19, întrebările despre cum să o faceți, în special în ceea ce privește materialele și suprafețele, au răspunsuri complicate. Este o situație fără precedent. Curatorii, care au experiență în diagnosticarea și repararea daunelor aduse colecției, spun că lipsesc informații istorice privind dezinfectarea materialelor bibliotecii. În ciuda dovezilor anecdotice dintr-un articol din 2019 din revista Smithsonian, Evan Knight, specialist în conservare pentru comisia comisarilor de bibliotecă din Massachusetts, spune că există foarte puține date istorice disponibile. „[Nu este] nimic publicat sau distribuit din epidemiile anterioare”, spune el. Este, de asemenea, o provocare examinarea evoluției cercetării. Un studiu din ianuarie din Journal of Hospital Infection a raportat că coronavirusurile similare cu SARS-CoV-2, cauza COVID-19, pot persista pe unele suprafețe neînsuflețite (cum ar fi metalul, sticla și plasticul) timp de nouă zile, iar pe hârtie timp de patru sau cinci zile. Între timp, datele recente de la Institutele Naționale de Sănătate indică faptul că SARS-CoV-2 este detectabil în aerosoli până la trei ore, până la patru ore în cupru, până la 24 de ore în carton și poate doar două-trei zile în plastic și oțel inoxidabil. De asemenea, pandemia prezintă provocări de natură mai filosofică. „[Este] dificil de a concilia cerințele de sănătate publică ale acestei pandemii cu misiunea noastră”, spune Jacob Nadal, director de conservare pentru Biblioteca Congresului (LC), care a închis publicului pe 12 martie și a anulat evenimentele până pe 11 martie. din mai. „Este sfâșietor să vedem cum această boală ne obligă să facem un pas înapoi exact în momentul în care vrem să facem un pas înainte”. Timpul este cel mai bun dezinfectant Cu toate acestea, a face un pas înapoi poate fi cea mai bună apărare împotriva unei amenințări încă în curs de dezvoltare. Cel mai ușor, mai sigur și mai ieftin dezinfectant este timpul. „Această pandemie este o situație unică pentru majoritatea conservatorilor, așa că nu știm prea multe despre dezinfecție în general și despre acest virus în mod specific”, declară Knight. „Opinia noastră este că profilaxia sau măsurile preventive sunt cele mai bune”. Fletcher Durant, director de conservare și conservare pentru bibliotecile George A. Smathers de la Universitatea din Florida, sugerează că toate bibliotecile urmează recomandarea ALA din 17 martie de a se închide publicului. „Izolarea pentru minimum 24 de ore și, de preferință, 14 zile, este cel mai bun dezinfectant”, spune el. „Este pur și simplu cel mai bun și mai sigur lucru pe care noi, ca bibliotecari, îl putem face chiar acum”. Durant spune că este vorba de protejarea bibliotecilor și a publicului. „Bibliotecile ar putea oferi un vector de risc pentru răspândirea bolilor, care, dincolo de efectele directe asupra sănătății, ar putea reduce încrederea publicului în biblioteci”, spune el. Asta înseamnă, de asemenea, că bibliotecile ar trebui să planifice să rămână închise până la eliminarea riscului de infecție publică. „Am fi primii care spunem că nu suntem pregătiți să facem recomandări cu privire la virologie, bacteriologie sau probleme medicale”, spune Nadal. „Carantina dincolo de viabilitatea virusului este cel mai bun plan.” Curățarea și dezinfectarea Cu toate acestea, unele biblioteci au o misiune care împiedică carantina completă. LC, de exemplu, continuă să sprijine Congresul în timpul sesiunii, necesitând prezența unor angajați. Alte biblioteci întrețin servicii cu cutii de materiale pe trotuar. Asta înseamnă că sunt justificate metode suplimentare de dezinfecție. Suprafețele interne dure, inclusiv mese, mânerele ușilor, cărțile și computerele, trebuie curățate profesional. Experții observă, de asemenea, că căștile de realitate virtuală au fost marcate ca un factor de risc, iar bibliotecile ar trebui să amâne utilizarea lor. „Dacă este posibil, angajați un serviciu profesionist de curățenie care să aibă pregătirea adecvată și echipament de protecție personală pentru a face această treabă”, spune Nadal. „Acesta este un moment de precauție excepțională”. Orice angajat, la locul de muncă ar trebui să instituie o spălare amănunțită a mâinilor, mai ales atunci când manipulează cărți sau orice articole partajate în bibliotecă. „Nu există studii care să răspundă în mod specific la cât de transmisibil ar putea fi coronavirusul din cele mai comune materiale ale bibliotecii, [cum ar fi] hârtia acoperită și neacoperită, pânza de carte sau mânecile din poliester”, spune Nadal. „Trebuie să căutăm informații de înaltă calitate și să le evaluăm critic pentru a determina cât de bine se aplică preocupărilor noastre speciale”. Evitați daunele materiale Knight spune că bibliotecarii ar trebui să fie precauți atunci când utilizează solvenți de curățare pe cărți și alte materiale de bibliotecă potențial fragile. „Nu sunt conștient de un produs de curățare sau dezinfectant„ mai puțin dăunător ”, în special pentru obiecte de valoare durabile și evidente”, spune el, explicând că riscurile pentru cărțile supuse curățării sau dezinfectării apoase includ deteriorarea apei și articulațiile și articulațiile slăbite. „Cărțile învelite în poliester sau polietilenă pot fi curățate și igienizate mai rezonabil, iar căptușelile puternice din pânză de buckram legate de bibliotecă pot, de asemenea, să reziste curățării îmbunătățite”, adaugă el. "Dar, din nou, dacă intenționați să curățați și să dezinfectați colecțiile, chiar și între volumele acoperite cu polietilenă, trebuie să înțelegeți și să acceptați că vor fi deteriorate colecțiile." Există dovezi că anumite metode s-ar putea să nu fie oricum eficiente. „Percepțiile greșite obișnuite pot fi că pulverizarea sau curățarea exteriorului unui volum cu lizol, alcool sau înălbitor este suficientă pentru a denatura virusul pe întregul volum”, spune Durant. Lumina ultravioletă (UV) prezintă, de asemenea, un risc potențial pentru colectarea materialelor datorită intensității sale ridicate. Și din cauza cât de dificil este să confirmăm că fiecare pagină a fost expusă la lumină, efortul s-ar putea dovedi inutil. „Iradierea UV germicidă s-a dovedit, în general, eficientă la expunerea a 2 până la 5 milijouli pe centimetru pătrat [mJ / cm 2]”, spune Durant. „Cu toate acestea, pentru ca această afișare să fie eficientă, trebuie să fie o afișare completă, care este aproape imposibil de realizat cu cărțile legate. Cu siguranță nu este la fel de eficient ca izolarea cărților timp de cel puțin 14 zile. " Cu toate acestea, chiar dacă bibliotecile continuă să învețe noi proceduri de conservare, rămân anumite constante. „Acesta este un moment bun pentru a ne gândi la rolul bibliotecilor ca administratori ai memoriei și culturii”, spune Nadal. „Vom fi închise pentru o perioadă de timp, iar etica noastră de serviciu constantă va face acest lucru dureros. Păstrarea materialelor în carantină și în afara circulației va fi frustrantă. [Dar] suntem păzitori ai unei istorii îndelungate, iar principala noastră datorie acum este să ne asigurăm că există un viitor lung pentru cunoștințele înregistrate și creativitatea care ne-au fost încredințate. " Sursa: Cómo debemos desinfectar los libros durante la pandemia de Coronavirus [online] [citat 03.11.20]. Disponibil: soybibliotecario.blogspot.com

Biblioteci și Agenda 2030: Contribuții din accesul la informație și cultură

Biblioteca Congresului Națiunii, în colaborare cu Federația Spaniolă a Societăților de Arhivare, Bibliotecă, Documentare și Muzee (FESABID), a lansat cursul online Biblioteci și Agenda 2030 adresat profesioniștilor, studenților și lucrătorilor din domeniul biblioteconomiei sau cariere conexe. Înregistrare deschisă!

Biblioteca Congresului Națiunii (BCN), în colaborare cu Federația Spaniolă a Societăților de Arhivare, Bibliotecă, Documentare și Muzee (FESABID), a lansat cursul online „Biblioteci și Agenda 2030: Contribuții din accesul la informații și cultură „adresată profesioniștilor, studenților și lucrătorilor din domeniul biblioteconomiei sau cariere conexe. Cursul oferă instrumente de bază pentru a recunoaște și a consolida contribuțiile pe care bibliotecile le aduc la îndeplinirea Agendei Națiunilor Unite 2030. Pe de altă parte, analizează experiențe remarcabile în domeniul bibliotecilor naționale și internaționale și promovează legături profesionale între colegi și experți în domeniul biblioteconomiei. Cursul va dura o lună împărțit în patru clase (una pe săptămână) și un examen, cu o dedicare totală estimată de 18 ore. Acesta va fi dictat în întregime de la distanță prin intermediul platformelor digitale ale Bibliotecii Congresului Națiunii. Miercurea viitoare, 30 septembrie, începând cu ora 10 dimineața, BCN va deschide cursul virtual „Biblioteci și Agenda 2030: Contribuții din accesul la informație și cultură”. Acesta va fi realizat printr-o discuție online care va aborda primele abordări ale Agendei 2030 stabilite de Organizația Națiunilor Unite (ONU), planul regional de acțiune ALC IFLA și viziunea FESABID privind advocacy: biblioteci la masa de luare a deciziilor. Acesta va fi alcătuit din două clase sincrone și două clase asincrone. Primul dintre conținuturile sincronice va fi o discuție în care Isela Mo (Manager Regional IFLA LAC), Alicia Sellés Carot (Președinte FESABID, Membru al Programului IFLA Advocacy și Coordonator al Grupului de lucru „Biblioteci și Agenda 2030” al Consiliului Cooperarea bibliotecară a Spaniei) și Mauro López Oyanarte (Referință în Agenda 2030 Direcția de management cultural, BCN). Al doilea conținut sincron va fi un master class de Alicia Sellés Carot și Mauro López Oyanarte. Conținutul asincron va fi documentele și fișierele specifice în format multimedia. Certificatele vor fi date celor care trec evaluarea finală. MODALITATEA CURSULUI: Cursul este deschis, gratuit și acces gratuit. Este necesară înregistrarea prealabilă pentru a fi acreditat examenul. Cursurile vor fi publicate miercuri, 30 septembrie, 7, 14 și 21 octombrie la ora 10 dimineața, pe site-ul www.bcn.gob.ar/cursoagenda2030, unde vor rămâne disponibile până pe 4 noiembrie. Evaluarea va avea loc pe 28 octombrie cu modalitate de alegere multiplă. Întâlnirile sincrone (discuții și master class) vor avea loc prin intermediul platformei Zoom, unde elevii pot pune întrebări și pot face comentarii vorbitorilor. Aceste cursuri vor fi transmise în direct de pe site-ul și Facebook-ul Bibliotecii Congresului Națiunii, fiind disponibile în același mod ca și restul cursurilor. În clasele asincrone, un anumit spațiu va fi atribuit pentru a trimite interogări și sugestii care vor fi abordate în timpul clasei master de închidere. Este important să subliniem faptul că proiectul a fost conceput ca un curs de diseminare și, prin urmare, în întoarcerile clasei magistrale, acordarea unui răspuns la problemele generale va fi prioritară față de cazuri specifice. Cu toate acestea, cazurile particulare vor fi luate în considerare pentru proiectarea proiectelor viitoare. Concluziile cursului vor fi publicate în revista BCN. Profesori: Alicia Sellés Carot și Mauro López Oyanarte Sursa: Rodrigo Lastreto. Bibliotecas y Agenda 2030: Aportes desde el acceso a la información y a la cultura [online] [citat 03.11.20]. Disponibil: soyblibliotecario.blogspot.com

Cum poți face diferența dintre o bibliotecă și o librărie?

Eu nu înțeleg oamenii ăștia care nu fac pot face diferența dintre bibliotecă și librărie. Să-mi explice și mie cineva care e faza. Ce e așa greu de înțeles diferența dintre cele două instituții? Lucrez la o bibliotecă și sincer, am obosit de întrebarea: dar la voi la bibliotecă se vînd cărți? Ori, da' cărți noi aveți? 

Hai să vă explic eu acuma.

Deci, conform Dicționarului Explicativ online, librărie este un magazin în care se vînd cărți. 

Conform aceluiași Dicționar explicativ online, biblioteca este o instituție care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor.

Așa că, luați aminte! Dar e ceva logic să înțelegi sensul dintre cele două instituții.

Deși cele două instituții au în comun cărțile, totuși ar trebui de făcut diferența, că pînă la urmă e așa de simplu...

Într-o librărie puteți cumpăra tot felul de cărți și deja să le ai în colecția ta personală. Îți cumperi cărți în funcție de interese.

Așa arată o librărie (pe interior)

Într-o bibliotecă, împrumuți cărți pe un termen de două săptămîni. Și da, sunt cărți noi, din anii curenți. Da, e adevărat că sunt și ediții vechi de pe vremea lui Papură Vodă, dar sunt și cărți noi. Și cel mai important, din toate domeniile: economie, filosofie, psihologie, arte, matematică, literatură română și universală, critică literară, istorie, geografie. La bibliotecă mai poți avea acces liber și la alte servicii, că pînă la urmă, serviciile de bibliotecă s-au dezvoltat, nu se limitează doar la deservirea utlizatorilor, sau cum mai spun alții „dai cărți”. Și serviciile de bibliotecă sunt gratuite.

Așa arată o bibliotecă (pe interior)

Mai consultați DEX-ul, vă rog. Și mai gîndiți oleacă. Vă rog eu mult. Pentru că ajută. Și mai face și minuni.

Sursa imaginilor: www.tvlitoral.ro, www.noi.md

Cafeaua britanicului și meseria de bibliotecar

Presupun că în ultimul timp am observat cu toții prezența străinilor în Chișinău. Vin fie în interes de afaceri, fie în scop turistic. Mă rog, în fine...

Astăzi, a fost o situație mai deosebită și mai neașteptată. Adevărul e că eu nu lucrez într-un departament relații cu publicul și ceea ce urmează să zic ar putea fi o părere nu tocmai corectă. Lucrez la o bibliotecă publică și am fost rugată dacă pot spune așa, să merg la colegii de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova să iau niște cărți. Ok. Toate bune și frumoase pînă aici. Deși sunt o angajată a biblioteci, evident că am acces la toate cărțile posibile și imposibile. La cea națională merg în situații din astea excepționale, doar dacă la noi nu e cartea de care ai nevoie sau dacă te roagă cineva. 

După ce am trecut de toate formalitățile necesare Bibliotecii Naționale, așteptam să mi se aducă cărțile necesare. La un moment dat, se apropie un britanic, cu doua cafele în mîine și ne servește; într-o limbă română amestecată cu engleza zicînd că într-o mînă ține o cafea și cealaltă capucino, dar și foarte încurcat și un pic emoționat aș zice. Observînd deja că e britanic i-am zic că poate să... speak in English. S-a luminat la față cînd am început să vorbesc pe limba lui. Probabil că nu a avut de-a face cu prea mulți moldoveni vorbitori de engleză (nu că m-aș lăuda acuma eu cu engleza mea). Deși i-am zis politicos că nu e cazul să-și facă griji, a insistat. Am luat deja cafelele, mulțumindu-i. I-am dat o cafea și colegei de la Națională, zîmbind și aceasta la rîndul ei.

Mda! 

E pentru prima dată cînd mi se întîmplă așa ceva. Nici nu știu de cîte ori se întîmplă situații de genul ăsta. Indiferent de ce naționalitate e tipul/a. Adevărul e că în Occident, opinia publică are și o altă părere despre bibliotecari și ceea ce fac ei. De aici poate și gestul britanicului. La noi, în schimb, ce se întîmplă? Toată lumea crede că noi, bibliotecarii stăm toată ziua citind ziare, reviste și cărți, le dăm respectiv le luăm de la utilizatorii de bibliotecă. Și încă primim bani degeaba. Atunci cînd ești întrebat unde lucrezi?, unii îți fac o privire de parcă zici că am ucis un om (sau ceva de genul). E depășita faza asta cu părerea pe care o are lumea. Lumea s-a schimbat. Respectiv s-a schimbat și biblioteca. Serviciile de biblitoecă s-au schimbat și modernizat. Fișa postului a bibliotecarului mai presupune și altceva decît... „cititul cărților toată ziua și datul cărților”. Nu mai are rost să zic acuma ce s-a schimbat că oricum nu o să credeți și nu o să înțelegeți prea multe, dar chiar și așa, o să vă gîndiți în mintea voastră „ce e așa mare lucru să faci aia sau aia?”

Dar gestul britanicului a fost plăcut. Unul mai mult sau mai puțin memorabil. Iar părerea moldoveanului referitor la meseria de bibliotecar, probabil va rămîne mult timp înrădăcinată în stereotipurile țării. Și încă te va întreba „ție chiar așa tare îți place să lucrezi la bibliotecă?” 

(Poate da, poate nu. Hwo knows?)

Sursa imaginilor: www.foodstory.stirileprotv.ro și commons.wikimedia.org