Se afișează postările cu eticheta consumarea cireșelor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta consumarea cireșelor. Afișați toate postările

luni, 7 mai 2018

De ce e bine să consumăm cireșe? Beneficii, recomandări și remedii casnice

Ştiaţi că... cireşele sînt un analgezic natural? La Universitatea din Michigan au fost identificaţi doi pigmenţi din cireşe care blochează enzima numită COX-2, o enzimă care cauzează durerea.


Care este povestea?
Cireşul face parte din familia trandafirului. Este inclus în categoria drupelor, fructe cărnoase cu un singur sîmbure. Cele două tipuri principale de cireşe sînt dulci şi amare (cunoscute şi ca cireşele pentru plăcintă sau tarte). Există multe soiuri de cireşe dulci printre care Bing, Ranier, Lambert, Royal Anne şi Van. Bing este varietatea cea mai cunoscută de cireşe comestibile din Statele Unite ale Americii. Cireşele Montmorency sini cireşele amare folosite cel mai mult la plăcinte. Un cireş poate rodi destule cireşe pentru aproximativ 28 de plăcinte.

Porţia de ştiinţă
Cireşele dulci îşi au originea în Munţii Caucaz, respectiv în Turcia. Cireşele acrişoare sînt originare din Europa Centrală şi de Est. în .impui invaziei normanzilor din 1066, cireşul a fost adus în Anglia. în secolul al XVII-lea, coloniştii britanici şi francezi au adus cu ei cireşe in America de Nord. Cireşele sălbatice sînt originare din America de Nord şi au fost răspîndite în toată regiunea de amerindieni. Cireşii au fost folosiţi ca element decorativ în grădinile franceze din regiunea Midwestern.

Unde sînt cultivate cireşele?
Cireşele dulci sînt cultivate în toată Europa şi America de Nord. Spania, Elveţia, Franţa, Italia, Rusia şi Germania sînt cei mai mari producători din Europa. Cireşele amare sînt cultivate în Statele Unite, Rusia, Germania şi Europa de Est. Germania este pe primul loc în producţia de cireşe la nivel mondial, urmată de Statele Unite. în Statele Unite, cireşele dulci sînt cultivate în Idaho, Oregon, Washington şi California. Cireşele amare sînt cultivate în Michigan, New York şi Wisconsin.

De ce ar trebui să consumăm cireşe?
Cireşele conţin vitaminele A, C şi B, minerale, calciu, fier şi potasiu şi fibre. Ele sînt o sursă importantă de substanţe fitochimice. Beta-sitosteroul, un sterol care este legat de nivelul scăzut al colesterolului din sînge, şi antocianinele care dau culoarea roşie pot reduce inflamaţiile şi durerea. Quercetina poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă. Amigdalina poate reduce răspîndirea şi creşterea tumorilor. Acidul elagic poate ajuta la lupta împotriva infecţiilor bacteriene şi a cancerului. Alcoolul perililic este un antioxidant cu activitate antitumorală. Cireşele amare conţin mai mulţi compuşi fenolici decît cireşele dulci şi sînt de asemenea o sursă naturală de radicali liberi numiţi superoxid dismutază (SOD).

Remedii casnice
Amerindienii foloseau cireşele sălbatice ca inhibitor al tusei. Sîmburii fierbinţi de cireşe erau folosiţi pentru a încălzi paturile în nopţile friguroase. Cireşele sălbatice au fost utilizate împotriva deteriorării dinţilor, pentru prevenirea varicelor şi a durerilor de cap. Cireşele sînt cunoscute ca laxativ şi înlătură constipaţia.

Colacul de salvare
Cancer : Studiile privind cireşele sălbatice sugerează că substanţele pe care le conţin reduc formarea compuşilor aromatici heterociclici, a substanţelor chimice carcinogenice care apar din prăjirea cărnii. Un studiu efectuat pe şoareci a arătat că antocianinele, compuşi fitochimici care se găsesc în cireşele sălbatice, au redus dezvoltarea celulelor canceroase în colon.
Dureri de cap: Consumul a aproximativ 20 de cireşe pe zi poate ajuta la reducerea durerilor de cap, spun cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan.
Febră musculară în urma exerciţiilor fizice: Bărbaţii care au băut suc de cireşe amare după exerciţii fizice pentru pierderea greutăţii au avut mai puţină febră musculară şi forţe mai puţin slăbite. (Şi femeile pot avea aceleaşi beneficii, dar acest studiu a avut ca subiecţi numai bărbaţi.)
Gută, artrită, dureri inflamatorii: Cireşele negre sau Bing au proprietăţi antioxidante, dar şi antiinflamatorii, mai ales datorită substanţei numită cianidină, care poate înlătura durerea prin cristalele de acid uric. în cadrul unui studiu, bărbaţi şi femei fără probleme de sănătate au mîncat cireşe Bing timp de 28 de zile. Indiciile stărilor inflamatorii au fost reduse şi au rămas la valori scăzute şi o perioadă de timp după ce cantitatea respectivă de cireşe nu a mai fost mîncată. Includerea cireşelor în dietă poate fi o unealtă puternică în prevenirea bolilor inflamatorii, înainte ca acestea să se manifeste prin dureri.
Sănătatea inimii: Un studiu efectuat pe bărbaţi şi femei a relevat că cireşele Bing scad semnele din sînge care arată boli de inimă.
Diabet: Antocianinele din cireşele amare cresc producerea insulinei cu pînă la 50%, a fost descoperit în cazul celulelor pancreatice de animale.
Somn: Cireşele amare Montmorency sînt bogate în melatonină, un antioxidant, dar şi un somnifer.

Secrete în folosirea cireşelor
Selectare şi depozitare:
                      Cireşele trebuie să fie fără pete sau părţi decolorate. O cireaşă stricată poate cauza deterioarea celorlalte în scurt timp.
                      Asiguraţi-vă că cireşele pe care le alegeţi sînt cît de coapte doriţi. Nu se mai coc după ce le culegeţi.
                      Cireşele nespălate se păstrează în frigider cel mult o săptămînă.

Sugestii de preparare şi servire:
                      Pentru a congela cireşele, se scot codiţele şi se congelează pe o coală de hîrtie de copt. Se pot păstra în congelator pînă la zece luni.
                      Pentru a scoate sîmburii din cireşe, se foloseşte un cuţit special care taie fructul în două sau alte instrumente speciale.
                      Pentru mîinile pătate de cireşe, se stoarce zeamă de lămîie şi se clătesc cu apă caldă.
                      Cireşele se mănîncă simple sau se pun pe îngheţată, în salate şi cereale. Se amestecă în aluatul de biscuiţi sau brioşe, sau chiar în sosurile pentru carne şi peşte.
Cireşele congelate pot fi folosite la plăcintele cu cireşe.

Sursa: 101 alimentwe care vă pot salva viața de David Grotto, ed. Polirom din Iași.
Sursa imaginii: zdravan.ro