Cum ai reușit să ajungi în
Mexic A fost un vis al tău ori…?
Ca să ajung în Mexic mi-au trebuit cîțiva ani pentru a mă decide. Nu am
ajuns întîmplător, acolo locuiește fratele meu și într-o zi era inevitabil să mă
pornesc la drum.
Ce activități te-au
impresionat acolo?
Mexicul e o țară prea mare, prea diversă, prea controversată ca să poți răspunde
simplu. M-au impresionat oamenii, care sunt diferiți de la un stat la altul,
m-au impresionat contrastele, de la cele între păturile sociale, pînă la cele
care există la nivel de climă, de la o zonă la alta.
Cum e Oceanul Pacific în
realitate?
Tulburator. Întunecat. Magnetic.
Ce poți să ne spui despre
plajele și oamenii care se odihnesc acolo?
Eu nu am vizitat plajele mari și nu pot da un răspuns obiectiv. Din ceea ce
am văzut, pot afirma că nu se deosebesc de nimic de plajele stațiunilor din
Turcia sau alte țări cu turismul dezvoltat. Doar ca în Mexic, plajele sunt
invadate de americani, care nu se poartă foarte deosebit de rușii sau
moldovenii de care mulți dintre noi vor să se ascundă cînd ajung in Turcia,
Grecia sau Bulgaria.
Cum ai caracteriza satele
mexicane? Mai ales dacă sunt pe coasta Pacificului.
Satele mexicane sunt sărace. Indiferent de unde se află. Oamenii de acolo
par să se mulțumească cu ceea ce au și nu îsi construiesc vise materialiste.
Ți-a plăcut mîncarea
mexicană? Este vreun specific anume?
Cît de straniu n-ar părea, dar mîncarea mexicană are multe tangențe cu mîncarea
noastră și mă gîndeam că am avea ce lua de la ei, mai ales că folosim aceleași
produse. Mexicanii sunt foarte inventivi în bucătărie. Ei fac mîncare, practic,
din orice. Din pănuși de porumb, bunăoară. Sau desert din făină de porumb. La
ei se mănîncă multă carne de porc, jumere. Altceva ce m-a impresionat este că
atunci cînd fac ciorbele lor tradiționale, din carne de porc, vită sau pui, ei
nu fierb legumele, ci le adaugă la urma, crude. Ah, și mîncatul pe stradă! De
la tacos pînă la ciorbe, oamenii mănîncă pe stradă, la tarabe, începînd cu
micul dejun și terminînd cu cina seara tîrziu.
Ce părere ai despre portul
popular mexican?
Portul mexican e divers și, iarăși, are unele tangențe cu portul nostru.
Mexicancele tot poartă ii și brîie. Apropo, acestea acum intră în modă, așa cum
se întîmplă și la noi. Dar, din cauza că țara este imensă, fiecare popor își
are portul său, de la o zonă la alta, care poate să difere destul de mult.
Care e arhitectura orașelor
vizitate? Poți face o recomandare și pentru Chișinău?
Cred că pentru Chișinău e tîrziu să faci vreo recomandare în acest sens. :)
În Guadalajara, unde am stat cel mai mult, orașul de 6 milioane de locuitori,
are doar cîteva clădiri cu multe etaje, în rest, sunt vile, ceea ce crează
impresia unui oraș mic și pitoresc. În Mexic, cel puțin în orașele mari, s-a
construit mult în anii ‛50 și grație acestui boom, sunt zone întregi cu case în
stil minimalist, unele în culori aprinse, care se potrivesc perfect cactușilor
care cresc cît copacii noștri. Dar, iarăși, țara e foarte mare și foarte
diversă. Mexico City, capitala, are cartiere atît de diferite, încît e greu să
spui ce anume caracterizează acest oraș. Eclectismul, asta probabil e cuvîntul.
Care sunt obiectele ce te-au
inspirat din casa Fridei Kahlo?
Totul. Nu-mi venea să cred că am în fața mea lucurile pe care a pus mîna
Frida Kahlo. Brățările ei. Creioanele. Pensulele. Farfuriile. Cearșafurile în
care ea s-a învelit. Am intrat în casa ei ca într-un templu.
Comparativ cu Chișinău, cum
te simțeai în transportul public de acolo?
Mexic e o țară periculoasă. Și nu, nu mă simțeam în siguranță, nici în
autobuz, nici în metrou, nici în taxi. Mai ales că la timpul cela eram blonda și
nu puteam trece neobservată. Deși nu mi s-a întîmplat nimic ieșit din comun, am
fost foarte precaută, uneori pînă la exagerare.
Ce trebuie să ai neapărat în
valiză pentru o călătorie spre Mexic?
Nimic deosebit. E o țară dezvoltată, în care găsești tot ce-ti trebuie.
Sursă foto: facebook.com
