Se afișează postările cu eticheta bucătăria argentiniană. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucătăria argentiniană. Afișați toate postările

sâmbătă, 13 ianuarie 2024

Bucătărie argentiniană // Chifle umplute cu ceapă verde, super ușor de preparat

Chiflele umplute cu ceapă verde sunt un adevărat deliciu care îmbină simplitatea preparării lor cu aroma irezistibilă a acestui ingredient. Aceste rulouri sunt perfecte pentru un aperitiv, o gustare sau chiar ca acompaniament la mese.


În această rețetă, te voi ghida prin fiecare pas, astfel încât să te poți bucura de aceste chifle umplute în confortul casei tale.



Cum se prepară Pancitos umplute cu ceapă verde

Pentru a pregăti aceste Pancitos delicioase, veți avea nevoie de:

- 95 ml de apă

- 1 linguriță sare

- 150 g de făină (aproximativ 1 cană)

- 30 g ceapă verde tocată

- Un praf de bicarbonat de sodiu

- 50 g de brânză

- 1/4 cană de făină

- 1/4 cană de amidon de porumb

- 20 g de unt

-  Ulei pentru prăjit


Mod de preparare:

Începeți prin a amesteca 95 ml de apă cu 1,5 g de sare într-un bol. Asigurați-vă că sarea este complet dizolvată în apă.

Adăugați treptat 150 g de făină în amestecul de apă și sare, amestecând bine pentru a forma un aluat.

Odată ce aluatul este format, frământați-l cu mâinile până devine omogen și omogen.

Acoperiți aluatul și lăsați-l să se odihnească 10 minute pentru a se relaxa.


Prepararea umpluturii

În timp ce aluatul se odihnește, se spală și se toacă mărunt ceapa verde.

Puneti ceapa verde tocata intr-un bol si adaugati un praf de bicarbonat de sodiu. Bicarbonatul de sodiu va contribui la sporirea aromei ceaiului.

Pregătiți 50 g de brânză pentru umplutură.

Într-un alt castron, amestecați făina și amidonul de porumb.

Asamblarea pancitosului și gătitul


Împărțiți aluatul în 4 părți egale și modelați fiecare câte o bilă.

Întindeți fiecare bilă de aluat într-un cerc de aproximativ 18 cm diametru pe o suprafață tapetă cu făină.

Presărați amestecul de făină și amidon de porumb peste aluatul întins pentru a nu se lipi. Continuați acest proces cu celelalte bucăți de aluat.

Stivuiți bucățile întinse de aluat și stropiți din nou cu amestecul de făină și amidon de porumb între fiecare strat.

Întindeți aluatul stivuit la un diametru de aproximativ 28 cm. Îndepărtați ușor straturile de aluat stivuite pentru a obține o singură foaie subțire.

Topiți 20 g de unt și ungeți-l pe suprafața aluatului. Presaram ceapa verde tocata peste untul topit si adaugam branza. Apoi, îndoiți aluatul.

Se incinge putin ulei intr-o tigaie la foc mediu. Prăjiți chiflele aproximativ 2 minute pe fiecare parte sau până când devin aurii și crocante. Odată prăjite, scurgeți-le pe hârtie absorbantă pentru a îndepărta excesul de ulei.

Si asta e! Aceste rulouri umplute cu ceapă verde sunt gata pentru a fi savurate. Serviți cald și delectați-vă cu exteriorul crocant și interiorul moale și gustos.

Varianta video, în spaniolă, poate fi văzută aici.



Dacă ți-a plăcut rețeta, distribuie această postare pe rețelele de socializare.


Aceste rulouri sunt ideale pentru orice ocazie și vă asigur că aroma lor de casă vă va cuceri cu fiecare mușcătură. Daca ai intrebari in legatura cu procedura lui, te invitam sa urmaresti videoclipul acestei retete realizata de Helly's Simple Recipe

marți, 2 ianuarie 2024

Bucătărie argentiniană // Pâine pentru mini sandvișuri rețetă ușoară

De multe ori dorim să încercăm rețete noi, inclusiv să ne inspirăm din bucătăria altor popoare. Astăzi, prezin rețeta pâinii pentru mini sandvișuri, o rețetă ușoară care poate fi făcută oricând.



Ingrediente pentru 18 rulouri

550 g făină;

200 ml apă;

100 ml lapte;

20 g drojdie;

20 g unt;

8 g sare;

1 lingura de zahar (15 g).


Pâine pentru mini sandvișuri: prezentare

Mi se pare una dintre cele mai satisfăcătoare rețete. Aceste Pâini pentru mini sandvișuri fragede sunt uimitoare și vor fi îndrăgite de copii și adulți, umplute cu dulce sau sărat. Pregătiți o cantitate bună și congelați pentru că atunci când sunt decongelați parcă sunt proaspăt făcute.


1. Pregătiți aluatul. Amestecați laptele, apa și drojdia până se dizolvă. Adaugam zaharul, untul, sarea si faina si framantam 5 minute până obtinem un aluat omogen.

2. Punem aluatul într-un vas cu putin ulei, acoperim și lăsăm să se odihnească până își dublează volumul (1-2 ore, în funcție de temperatura camerei).

3. Formați pâinile. Împărțiți aluatul în 18 porții de aproximativ 50 de grame și formați fiecare câte o bilă. Întindeți fiecare minge și rulați-o, sigilați bine marginea și rulați-o pentru a-i da forma unei bare.



4. Se aseaza pe o tava de copt, cu inchiderea dedesubt, pe hartie de copt, lasand un loc intre ele pentru a nu se lipi intre ele cand se umfla putin. Se acopera din nou si se lasa sa se odihneasca cel putin 30 de minute sau până își dublează din nou volumul.



5. După acest timp, stropiți rulourile cu puțină apă (aceasta pentru a genera umiditate în interiorul cuptorului).

6. Coaceți timp de 10 minute cu cuptorul preîncălzit la 220 ° C – 428 ° F, cu căldură în sus și în jos și fără aer. Ora este orientativă pentru că știți deja că fiecare cuptor se încălzește într-un mod diferit. Scoateți rulourile din cuptor când vedeți că sunt aurii.



Sfaturi pentru prepararea acestor mini sandwich-uri:

Pentru a umple această mini pâine de sandviș am folosit carne de vită mărunțită, maioneză sriracha și ceapă murată. Ai reteta aici.



Puteți folosi aceste pâini pentru sandvișuri la o petrecere pentru copii, deoarece este un tip de pâine moale care le place foarte mult copiilor.


De asemenea, este o idee bună să le congelați și să le scoateți la prânzul copiilor. Sunt bogate cu dulci sau sărate în interior așa că o las la alegere.

luni, 1 ianuarie 2024

Bucătărie argentiniană // Carne de vită pane

Milanesa de carne de vită este un fel de mâncare clasic argentinian care constă din fileuri de vită care sunt pane și apoi prăjite până la o textură crocantă. Este de obicei servit cu felii de lămâie și însoțit de cartofi prăjiți sau salată. Originea sa este atribuită influenței bucătăriei italiene din Argentina.




De ce ingrediente avem nevoie:

4 felii subțiri de vită;

Sare și piper după gust;

1 cană de făină de grâu:

2 ouă:

1 cană pesmet (sau biscuiți măcinați);

Ulei vegetal pentru prăjit.



Înainte de a pregăti carne de vită milanese, asigurați-vă că asezonați bine carnea cu sare, piper și usturoi pentru a-i spori aroma. De asemenea, treceți bucățile prin ou bătut și pesmet pentru a obține o pane crocantă și delicioasă.

Mod de preparare:

1. Curățați feliile de vită și uscați-le cu hârtie de bucătărie.


2. Condimentați ambele părți ale fileurilor cu sare și piper, după gust.


3. În trei farfurii adânci, într-una se pune făina de grâu, în alta ouăle bătute și în al treilea pesmetul (sau biscuiții măcinați).


4. Dragați fiecare file mai întâi în făina de grâu, asigurându-vă că este complet acoperit.


5. Apoi, înmuiați fileul în ouăle bătute.


6. La final, acoperiți fileul cu pesmet sau biscuiți măcinați, apăsând astfel încât să adere bine.


7. Daca ai timp, poti da la frigider milaneza pane pentru cel putin 30 de minute. Acest lucru ajută pâinea să se lipească mai bine și milanesasele să fie mai crocante atunci când sunt prăjite.


8. Încinge suficient ulei vegetal într-o tigaie mare la foc mediu-mare.


9. Prăjiți milanesele de vită până se rumenesc pe ambele părți, aproximativ 3-4 minute pe parte, în funcție de grosimea milaneselor.


10. Asezati milanezul prajit pe hartie absorbanta pentru a elimina excesul de ulei.


11. Serviți cald și însoțiți cu lămâie, salată, orez sau garnituri la alegere.


Și gata! Acum te poți bucura de niște milanese de vită delicioase. Bucurați-vă!


Dacă ți-a plăcut rețeta, distribuie postarea pentru prietenii tăi. 


luni, 16 iulie 2018

Felurile de mâncare cu vânat, majoritatea din Patagonia, își fac încet loc pe meniurile argentiniene. Înghețata argentiniană, cu originile în tradiţia italienească, este printre cele mai bune din lume

Privită din afara graniţelor ţării, bucătăria argentiniană pare să se bazeze doar pe carnea de vită. Când Charles Darwin a traversat pampasul în 1830, a remarcat că ghizii săi gaucho nu mâncau „altceva decât came de vită... Poate că regimului de carne i se datorează faptul că gauchos, asemenea animalelor carnivore, pot să reziste mult timp fără mâncare... Nişte soldaţi au urmărit voluntar un grup de indieni timp de trei zile fără să bea sau să mănânce”.
 
Un maté și o bombilla își așteaptă yerba
Realitatea este, desigur, mai complexă. Deşi puţini argentinieni pot refuza un asado (grătar) de came suculentă de vită câmpiile şi păşunile ţării dau produse alimentare din belşug care, combinate cu o tradiţie culinară diversificată şi inovatoare, au ceva de oferit pentru fiecare. Buenos Aires şi alte oraşe mari oferă o gamă largă de mâncăruri autohtone şi internaţionale, dar unele oraşe provinciale au propriile lor enclave: în nord-vestul andin, de exemplu, mâncarea orientală este foarte obişnuită. E uşor să fii vegetarian, cel puţin teoretic, dar tradiţia naţională de a oferi carne la masă îi poate face pe unii vegetarieni „începători” să revină la regimul iniţial. Vegetarienii dedicaţi trebuie să evite ambiguitatea din jurul cuvântului „came”, care în Argentina înseamnă came de vită nu carne în general, altfel se pot trezi cu came de pui sau şuncă în porţia de paste, să zicem.

În Argentina, masa necesită o atenţie specială. Orele la care se servesc micul dejun şi prânzul sunt cele obişnuite pentru străini, deşi masa de prânz durează mai mult decât în America de Nord. Cina, în schimb, este la fel de târzie ca în Italia sau în Spania. Cine se aşteaptă să cineze mai devreme de ora nouă poate avea parte de o privire nedumerită din partea chelnerilor şi a personalului din restaurante, iar mulţi dintre argentinieni iau cina chiar şi mai târziu.

„Carnea” şi carnea de pui
Felul clasic argentinian este parrillada, un grătar mixt care cuprinde atât achuras (măruntaie), cât şi cârnaţi chorizo (mai puţin picanţi decât cei din Mexic), vacio (fleică), costillas (costiţă) şi alte feluri de carne. De obicei se prepară cu chimichurri marinade pe bază de usturoi şi nu foarte picant – altfel de mâncăruri sunt rareori pe placul argentinienilor – şi poate include, de asemenea, carne de pui sau de porc şi ardei copţi. În Patagonia, punctul de atracţie al acestei mâncări este mielul suculent, de obicei fript la proțap. În unele zone se folosește chair capra. Majoritatea argentinienilor preferă carnea de vită bien cocido (bine făcută), dau unii comand a punto (gătită mediu) sau  jugoso (în sânge).
Anumite feluri de mâncare pot fi considerate „de răsfăț”. Vândut deseori la tarbe,  choripanul înconjoară cârnatul fript cu o crustă și este garnisit cu chimichuri sau muștar. Milanesa este un cotlet în foitaj, de obicei prăjit (și unsuros), dar câteodată este și copt. Felurile de mâncare cu vânat, cum ar fi venado (căprioară sau cerb), jabalí (mistreț), ñandú (ștruț), majoritatea din Patagonia, își fac încet loc pe meniurile argentiniene.
Peștele și fructele de mare
Opinia generală este că argentinienii nu sunt mari consumatori de fructe de mare, dar arheologul Daniel Schávelzon a descoperit dovezi cum că locuitorii vechi din Buenos aires consumau cantități substanțiale de pește. Tradițiile spaniole și basce se disting clar în feluri precum abadejo al arriero (caserolă de merlan), gambas al ajillo (creveți cu usturoi) sau rabas (inele de calamar). Merluza (merluciul) este cel mai bun peşte oceanic pe care îl poţi găsi, iar centolla (crabul regal) este crustaceul numărul unu.
Trucha (păstrăvul) argentinian se găseşte în meniuri din întreaga ţară, dar râurile din Mesopotamia sunt renumite pentru peşti precum boga, pocú (o rudă a piranha) şi surubí (somn de Paraná). În Buenos Aires şi alte câteva oraşe există numeroase restaurante de sushi care variază în funcţie de calitate.

Comida Criolla
Bucătăria argentiniană are multe feluri de mâncare, inclusiv regionale, gustări sau deserturi ce nu pot fi încadrate cu uşurinţă în nicio categorie, dar sunt caracteristice acestei ţări „Soul food” ar putea fi cel mai apropiat echivalent pentru cititorii vorbitori de limbă engleză.

Puchero, de exemplu, este o tocană cu came de vită fiartă, şuncă sărată, cartofi şi alte legume. Carbonada are cam aceleaşi ingrediente, dar conţine în plus ştiuleţi de porumb, stafide şi alte „detalii regionale”. Într-o ţară în care mâncarea picantă este neobişnuită, locro întâlnit în nord-vestul Argentinei este o tocană cu mămăligă în care se pun o mulţime de cărnuri diferite, cârnaţi şi legume asezonate cu chimion, boia şi ardei iuţi. Originar tot din partea de nord-vest, humitas seamănă cu tamales mexican.
Pastel de papa este un fel de plăcintă din came tocată cu piure de cartofi. Empanada argentiniană, o plăcintă din aluat pufos cu diferite umpluturi, printre care carne de vită tocată, pui, şuncă şi brânză sau miel, cu legume, ouă, măsline, stafide şi mirodenii, este o gustare sau un aperitiv deosebit de gustos.
Paste şi pizza
Aproape orice fel de mâncare posibil al cărui nume se termină într-o vocală poate fi găsit pe listele de meniu argentiniene, mulţumită în mare parte imigraţiei italieneşti care a transformat ţara în secolul al XX-lea. Mâncărurile italo-argentiniene de calitate pot fi găsite chiar şi în cele mai îndepărtate hanuri din Gran Chaco.
Mâncărurile standard sunt lasagna, polenta, ravioli şi risotto. O specialitate anume are un statut aparte în cultura argentiniană: obiceiul este ca popularele şi ieftinele ñoquis (gnocchi de cartofi) să fie mâncate în a douăzeci şi noua zi din lună, atunci când familia rămâne fără bani. Ñoqui este şi un termen lunfardo (argotic) pentru funcţionarii publici care nu fee mai nimic, dar apar la sfârşitul lunii ca să îşi încaseze salariul.

Pizza argentiniană are de obicei crusta subţire a la piedra, cu mozzarella şi felii subţiri de şuncă sau pepperoni deasupra. Populare sunt şi fugazza fără sos, doar cu ceapă, şi ruda sa fugazzeta cu ceapă şi mozzarella. În ultimii ani, unele pizzerii au început să inventeze variante mai interesante, adăugând, de exemplu, legume la grătar.
Fructe şi deserturi
Argentina produce toate fructele tipice climei sale, cum ar fi mere, struguri, piersici, pere, prune, portocale şi altele. Acestea sunt ingredientele obişnuite din ensalada de frutas (salata de fructe, cunoscută şi sub numele de macedonia), o prezenţă obişnuită în meniurile din toată ţara.
Flan (cremă de ouă cu caramel sau frişcă pe deasupra) este şi el un desert des întâlnit. Argentinienii întind o cantitate considerabilă de dulce de leche – un fel de lapte condensat caramelizat – peste orice şi îl mănâncă chiar şi direct din borcan.
Având originile în tradiţia italienească, argentiniana helado (îngheţata) este printre cele mai bune din lume. Aromele de vanilie, cacao şi căpşune sunt cele mai obişnuite, dar se găsesc zeci de alte variante ale acestora –  ciocolată dulce-amăruie sau ciocolată (u alune, de exemplu - şi în plus specialităţi cum ar fi spumă de lămâie şi, desigur, dulce de leche. Cele mai bune heladerias sunt buticurile micuţe de cartier care produc cantităţi mici în fiecare zi.

Vin, bere şi băuturi spirtoase
Argentina este al cincilea producător de vin din lume, dar abia în ultimii doi ani a devenit un exportator de talie mondiali. În ultima vreme, în Buenos Aires şi, de asemenea, în multe oraşe din provincie au apărut baruri sofisticate pentru băutorii de vin.
Provincia Mendoza este producătorul dominant, cu sute de podgorii, inclusiv în jurul capitalei cu acelaşi nume, dar există importante regiuni viticole şi în provinciile San Juan şi Salta şi, de asemenea, în provincia Rio Negro din Patagonia. Producătorii cultivă toate soiurile cunoscute, dar soiurile de marcă ale ţării sunt „Malbec tinto” (roşu) şi secul, dar aromatul „Torrontes blanco”  (alb).
În Argentina se consumă multă bere, cea fabricată industrial cum este „Quilmes”, dar producătorii regionali fac şi bere artizanală în oraşe precum El Bolson, din nordul Patagoniei.
Majoritatea băuturilor spirtoase sunt importate. Ginebra Bols (băutură distilată din orz, grâu şi secară) şi caña (băutură din trestie de zahăr) sunt tipice pentru Argentina.

Socializează sorbind ceai în ritualul Maté
Argentinienii pot petrece după-amieze întregi la o cafea şi un croasant în confiterías din oraşe, dar acasă băutura preferată este maté. Această infuzie de frunze uscate şi tocate de llex paraguayensis, o rudă a laurului comun, este mai mult decât un tonic – „ceaiul paraguayan” este parte a modului de viaţă argentinian.

Crescută în nord-vestul subtropical, yerba maté, planta crudă, se găseşte şi în afara Argentinei. Mulţi turişti iau acasă ustensilele necesare: o tigvă sculptată (cunoscută şi sub numele de maté, câteodată cu decoraţiuni foarte complicate) pentru infuzie şi o bombilla (un tub metalic) pentru sorbit.
Este mult mai dificil de exportat ritualul preparării ceaiului. După ce un cebador (cel care serveşte) umple tigva cu yerbas uscate şi adaugă apă fierbinte, el sau ea aruncă de obicei prima tranşă fiindcă este prea amară sau prea fierbinte, apoi o umple iar şi o dă mai departe celor prezenţi. În această ceremonie, toată lumea soarbe din aceeaşi bombilla până când ultima persoană spune Gracias.

Deoarece maté este o tradiţie ce ţine mai mult de cămin, mulţi vizitatori nu au ocazia să ia parte la ea, dar o conversaţie cu un nativ poate aduce cu sine şi o invitaţie. Dacă ţi se oferă ocazia, nu refuza – licoarea amară poate fi un gust cu care te înveţi mai greu, dar ritualul social îţi poate aduce multe amintiri frumoase.

marți, 26 iunie 2018

Cum este Argentina astăzi? Citește și află ce locuri minunate sunt

Doar o țară de mărimea Argentinei poate să înglobeze asemenea destinații, cum sunt capitala cosmopolitană Buenos Aires, duduitoarea cascadă Iguazú sau ghețarul Patagoniei, Moreno; dar asta nu e tot ce are Argentina de oferit. Poți găsi aici o gastronomie de talie internațională, o cultură atât de populară, cît și elevată: Argentina este țara care adăruit lumii tangoul.
Obiliscul din Buenos Aires a fost ridicat din 1936, la aniversarea a 400 de ani de la venirea lui Menzdoza

Țara se poate lăuda cu cele mai mari rîuri din lume în bazinul Paraná, cu unele dintre cele mai înalte vârfuri muntoase, printre care Aconcagua, cele mai mare munte de pe continentul american, și cu o zonă deșertică, străbătută de canioane, pe măsura celei din sud-vestul Patagoniei, lacuri andine și turme de guanaco pe tot întinsul stepelor și ai mai multor decât suficien pentru a-ți umple săptămâni fau luni de excursii și recreere fără egal. 

Vorbind din punct de vedere statistic, argentinienii trăiesc, majoritatea, la oraş. Pe o suprafaţă de mărimea Indiei, Argentina adăposteşte o populaţie de doar patruzeci de milioane de locuitori, dintre care o treime trăiesc în sau lângă Buenos Aires. Aproape nouăzeci la sută din argentinieni locuiesc în zone urbane, aşa că mare parte din suprafaţa ţării este foarte puţin populată.

În ceea ce priveşte mentalitatea, argentinienii sunt un popor complex. În ciuda tendinţei lor urbanistice, ei continuă să se simtă legaţi de spiritul romantic al gaudioului, călăreţul legendar al pampasului şi al ţinuturilor îndepărtate, şi de calităţile lui ideale în ceea ce priveşte politeţea, generozitatea şi independenţa Acesta s-a insinuat prin legendele locale chiar şi în rândul imigranţilor secolului al XX-lea care nu s-au îndepărtat niciodată de oraşul-port în care au acostat în festivalurile populare, apariţia gaudioului este obligatorie. Şi-a găsit un loc chiar şi în limbă: o gauchada este o favoare făcută fără a se aştepta alta în schimb şi chiar şi morocănoşii ponerios („cei care trăiesc în port” sau nativii din Buenos Aires) se arată incredibil de politicoşi faţă de vizitatorii capitalei Buenos Aires

Identitatea naţională

Se spune că Argentina este cea mai europeană ţară din America de Sud. Lucrul acesta este sugerat şi de preponderenţa numelor spaniole, italiene, basce şi cu alte origini europene. Intelectualii argentinieni, în special scriitorii şi artiştii, au căutat deseori inspiraţia în tradiţiile europene, dar moştenirea gaticho a trezit şi ea un naţionalism dârz. Apropo de naţionalism, în care altă ţară din lume un substantiv ca „argentino” (argentinian) poate fi numele propriu al unui bărbat, ca în cazul preşedintelui Julio Argentino Roca (1843-1914)?

Acestea fiind spuse, cele două extreme pot fi înşelătoare. Cu moştenirea sa etnică şi mulţimea de imigranţi, printre care afro-argentinieni, anglo-argentinieni, irlandezi, galezi, francezi, germani, italieni, scandinavi, evrei, o comunitate din Orientul Mijlociu numită deseori - eronat - turcă şi mulţi alţii, societatea argentiniană este un mozaic al Lumii Noi care aminteşte de Statele Unite ale Americii. Tot aşa cum Statele Unite adăpostesc numeroşi imigranţi din Mexic şi America Centrală, Argentina găzduieşte şi ea numeroşi rezidenţi din ţările învecinate, cum ar fi Bolivia sau Paraguay, dar şi un număr tot mai mare de imigranţi asiatici, majoritatea din Hong Kong, Taiwan sau Coreea

Studii recente au arătat că argentinienii zilelor noastre ar trebui să se întrebe cine sunt cu adevărat Testele ADN făcute de cercetători ai Universidad de Buenos Aires (UBA) au dezvăluit că cincizeci şi şase la sută din argentinieni au material genetic de la popoarele precolumbiene, deşi doar zece la sută din populaţia actuală este pur indigenă.

Deşi cei mai mulţi trăiesc în mediul urban, argentinienii continuă să se simtă legaţi de spiritul gauchoului, călăreţul legendar al pampasului.

Argentina indigenă

Când spaniolii i-au întâlnit pentru prima oară pe amerindieni, au cunoscut măreţele civilizaţii cu populaţii extinse în Mexic, America Centrală şi înălţimile andine. Au găsit mult mai puţini oameni la periferia latitudinilor de mijloc (America de Nord şi conul sudic) unde cele mai multe popoare precolumbiene erau formate din agricultori sau vânători-culegători.

Argentina se afla la una dintre aceste extremităţi, dar populaţia indigenă de aici s-a dovedit a fi foarte rezistentă. Tribul Querandi din pampas era restrâns, dar nord-vestul Argentinei s-a dovedit a fi un bastion al civilizaţiilor andine şi azi, după statisticile oficiale, cel puţin 70.500 de membri ai tribului Kolla cultivă cartofi pe versanţi terasaţi şi pasc lame pe platoul Puna. În provinciile din Mesopotamia şi în Gran Chaco trăiesc aproximativ 40.000 de membri Guarani, 48.000 de membri Toba şi un număr mai mic de Wichi, Mocovi şi alţii.

Cei mai numeroşi indigeni argentinieni sunt cei din tribul Mapuche (aproximativ 114.000), care au reuşit să transforme frontiera Patagoniei într-o zonă periculoasă pentru spanioli şi argentinieni la sfârşitul secolului al XlX-lea. La fel ca indienii din America de Nord, tribul Mapuche s-a adaptat repede la viaţa călare, iar caii s-au înmulţit considerabil pe măsură ce hergheliile sălbatice ale spaniolilor s-au mărit Aceşti cai şi vitele sălbatice au făcut posibil stilul de viaţă al gauchoului. Mulţi dintre reprezentanţii Mapuche din zilele noastre reflectă originile gauchoului.

Informația este preluată din Wayne Bernhardson, National Georgraphic Traveler - Argentina și a apărut în anul 2010 la București, sub egida Adevărul Holding.

miercuri, 16 noiembrie 2016

Salată de varză cu maioneză. Vezi aici cum se face salata după o reţetă argentiniană

Salate are ca ingrediente de bază la îndemâna oricui şi mai ales dacă vrei să încerci o reţetă din gastronomia argentiniană. Reţeta e selectată din cartea Reţete din bucătăria argentiniană de Rain Delaney şi Hannah Green, apărută în mun. Cluj-Napoca la editura Urban Lifestyle în 2008.

Ingrediente:
1 varză albă, mică
3 morcovi mari
2 ouă fierte tari
1 ceapă mică
50 g maioneză cu smîntînă
2 linguri ulei de măsline

Mod de preparare:
Se spală bine varza şi morcovii, se dau prin răzătoarea mare. Se combină cu ceapa tocată şi ouăle mărunţite. Se omogenizează cu maioneză, se asezonează cu sare şi piper, după gust. Se stropeşte cu ulei.


Salată argentiniană de sfeclă. Are trei ingrediente de bază

Reţeta e preluată din cartea Reţete din bucătăria argentiniană scrisă de Rain Delaney şi Hannah Green. Cartea a apărut la Cluj-Napoca, la editura Urban Lifestyle în 2008.

Ingrediente:
3 sfecle
6 morcovi
2 cepe medii
suc de lămîie, după gust
piper, după gust
2 linguri ulei de măsline
sare marină, după gust

Mod de preparare:
Se fierbe sfecla în coajă, apoi se dă prin răzătoarea mare. Morcovii se dau şi ei prin răzătoare, se combină cu sfecla. Se taie ceapa, se adaugă în salată. Se asezonează cu sare şi ulei după gust. Se stropeşte cu ulei şi suc de lămîie. Se serveşte acompaniată de cărnuri.

Salată de cartofi cu ardei

Ingrediente:
6 cartofi mari
½ legătură pătrunjel
4 castraveţi muraţi
sare, piper, după gust
50 g maioneză
oţet
ulei de măsline

Mod de preparare:
Se fierb cartofii, fără coajă, întregi. Se taie cubuleţe şi se omogenizează cu pătrunjelul tocat, cît sunt calzi. Se taie castraveţii rondele. Se combină catofii cu rodnele de castraveţi, se adaugă maioneză, sare, piper, după gust. Se toarnă puţin ulei, oţet, se lasă să se răcească.

Sursa: Salată de cartofi cu ardei. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 156-157.

Salată cu roşii şi brînză

Ingrediente:
4 roşii mari
1 salată
100 g brînză moale
50 g maioneză
sare, piper după gust

Mod de preparare:
Se taie roşiile rondele subţiri. Salata se spală în 2-3 ape, apoi se rulează strîns şi se taie subţire. Se omogenizează toate într-un bol larg, cu maioneză, sare şi piper, după gust.


Sursa: Salată cu roşii şi brînză. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 151. 

marți, 15 noiembrie 2016

Pui cu ananas

Ingrediente:
1 pui
1 borcan de smîntînă
1 conservă de ananas
3 cepe tocate
1 ardei gras, roşu
1 ardei gras, verde
sare, piper, după gust

Mod de preparare:
Se tranşează puiul, se porţionează. Se căleşte ceapa tocată împreună cu ardeii mărunţiţi în ulei încins. Se adaugă carnea şi se prăjeşte. Se taie cubuleţe ananasul şi se adaugă peste carne, se sărează şi se pipărează. Se toarnă smîntîna şi se omogenizează.
Se serveşte cald.

Sursa: Pui cu ananas. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 111-112.

Pui cu sos de portocale

Ingrediente:
700 g carne de pui, tăiată în 4
1 ceaşcă supă de pui
1 lingură făină
1 ceaşcă suc de portocale
2 ouă
3 linguri de unt
coaja de la o portocală
1 lingură smîntînă
sare, piper, după gust

Mod de preparare:
Se asezonează bucăţile de carne cu sare şi piper. Se topeşte untul şi se sotează carnea pînă se rumeneşte. Se scurge de grăsime, apoi se pune  din nou carnea într-o oală, mai întîi pulpele, apoi pieptul de pui deasupra. Se toarnă supa de pui, sucul de portocale şi coaja rasă de portocală. Se pune capac şi se fierbe 40 de minute, pînă ce este gata carnea, la foc potrivit. 
Se scoate carnea pe un platou. Se omogenizează făina cu grăsimea păstrată şi se incorporează în sosul rămas, din oală. Se amestecă la foc mic cîteva minute. Se bat ouăle cu smîntîna, se ia o ceaşcă din sosul cald, din oală, şi se incorporează treptat în smîntînă, se omogenizează această mixtură se toarnă încet în oală şi se amestecă continuu 2-3 minute. Nu fierbe sosul, altfel se brînzeşte
Se toarnă sosul peste carne, se serveşte cu orez sau cartofi prăjiţi.

Sursa: Pui cu sos de portocale. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 109-110.

sâmbătă, 12 noiembrie 2016

Pui negru

Ingrediente:
1 pui de 2 kg
zeama de lămîie
1 ceapă
2 morcovi, feliaţi
1 frunză de dafin
1 linguriţă de rozmarin
sare, piper după gust
1 pahar de vin alb
1 măr ras
1 linguriţă zahăr

Mod de preparare:
Se spală puiul, se tranşează şi se porţionează în bucăţi, care se asezonează cu sare şi piper. Se pun bucăţile de carne într-un vas, împreună cu ceapa, morocovii, frunza de dafin, rozmarinul şi vinul. Se acoperă vasul cu folie şi se introduce la frigider cîteva ore, la marinat.
Se înfierbîntă cuptorul, se introudce vasul acoperit pentru o oră. Între timp se dă prin răzătoare un măr, se omogenizează cu apă şi zahăr. Se ia folia de pe tavă, se toarnă mixtura de măr, se mai lasă cca 15 minute, pînă ce se închide la culoare carnea. 
Se serveşte cald.

Sursa: Pui negru. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 104-105.

Piept de pui picant, o reţetă argentiniană

Dacă ai un eveniment în familie şi vrei o reţetă din bucătăria altei ţări, păi, atunci, îţi recomand Piept de pui picant. Are cinci ingrediente de bază. Reţeta este selectată din cartea Reţete din bucătăria argentiniană de Rain Delaney, Hannah Green. Cartea a apărut la editura Urban Lifestyle din oraşul Cluj-Napoca, în anul  2008.

Ingrediente:
500 g piept de pui dezosat
1 ceapă mare
2 căţei de usturoi
1 ardei roşu
1 ardei iute
boia iute
sare
vin alb

Mod de preparare:
Se căleşte ceapa tăiată împreună cu usturoiul fin pisat. Se adaugă ardeiul roşu tăiat fîşii, fără sîmburi şi ardeiul iute tăiat subţire. Cînd sunt gata călite, se adaugă pieptul de pui porţionat în patru, cu sare şi boia iute. Se toarnă un pahar de vin alb şi se lasă la foc potrivit, pînă scade lichidul. Se adaugă 100 ml apă caldă ori supă de pui, se lasă să fiarbă puţin.

Se serveşte cald.

marți, 8 noiembrie 2016

Aripioare de pasăre caramelizate

Ingrediente:
10 aripioare înjumătăţite
3 linguri făină
sare, piper, după gust
3 linguri pastă de tomate
3 linguri muştar
4 linguri miere de albine
ulei de floarea soarelui
sos Worcestershire
seminţe de susan

Mod de preparare:
Se marinează de cîteva ori carnea, în sare, piper şi sos Worcestershire. Separat, într-un vas se pune ulei de flaorea soarelui suficient cît să acopere aripioarele, se face baie de ulei, la foc iute. Se pun aripioarele, date prin făină în prealabi, se lasă pînă devin crocante. Se scot şi se scurg. Într-un alt vas se prepară o compoziţie din muştar, pasta de tomate şi miere, se încălzeşte tot la foc mediu. Se reintroduce carnea şi se lasă să se caramelizeze. Se garnisesc cu seminţe de susan. Se servesc calde.

Sursa: Aripioare de pasăre caramelizate. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 99-100.

Aripioare de pui cu suc de portocale

Ingrediente:
1 kg de aripioare de pui
sare, zahăr, sos picant după gust
oţet, ulei
1 l suc natural de protocale
¼ calup de 250 g margarină

Mod de preparare:
Se rup în două aripioarele, apoi se marinează cel puţin o oră cu sare şi oţet. Se prăjesc în ulei încins pînă devin aurii. Se face un sos din sucul de portocale, sosul picant, sare şi puţin zahăr, care se toarnă în tavă, peste aripioare. Se mai lasă la cuptor, la foc potrivit.

Sursa:  Aripioare de pui cu suc de portocale. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 98.  

Aripioare de pui

Ingrediente:
1 kg aripioare de pui
sare
nucşoară
vin alb

Mod de preparare:
Se pun într-o tavă aripioarele de pui, se sărează şi se presară nucşoară. Se introduc la cuptor pentru o jumătate de oră, la foc iute. Se scoate tava şi se stropesc aripioarele cu vin alb, se mai lasă încă 15 minute. Se servesc alături de garnitură cu salată.

Sursa: Aripioare de pui. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 97-

sâmbătă, 5 noiembrie 2016

Cum fac argentinienii friptura de vită? Vezi aici rețeta

Recomand atenției voastre o rețetă din bucătăria argentiniană.

Ingrediente:
1 kg carne de vită, tăiată cubuleţe
1 ceapă mică, tocată
2 căţei de usturoi, zdrobiţi
1 lingură ulei de măsline
2 roşii mari, decojite şi tocare
1 ardei verde, tocat
1 linguriţă piper negru
1 linguriţă oregano
2 linguriţe busuioc
1 linguriţă zahăr
1 ceaşcă de caise uscate, tocate fin
3 cartofi dulci, decojiţi, cubuleţe
3 cartofi medii, curăţaţi, cubuleţe
2 ceşti supă de vită
unt
1 dovleac potrivit
¼ cană vin sherry
500 g porumb boabe, fiert sau dezgheţat

Mod de preparare:
Se căleşte carnea în unt, cu ceapă şi usturoi. Se adaugă toate ingredientele, exceptînd porumbul, sherry şi dovleacul. Se fierbe acoperit 1 oră. 
Se curăţă de sîmburi dovleacul, se taie bucăţi, se adaugă peste preparat împreună cu porumbul şi sherry, se mai lasă la foc potrivit încă 30 de minute.

Sursa: Friptură de vită. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 68-69.

vineri, 4 noiembrie 2016

File de porc pane

Ingredinte:
1 file de porc
pesmet
pătrunjel tocat
1 ou
100 g brînză mozzzarella
sare, piper, după gust
piure de tomate
ulei pentru prăjit
ulei de măsline

Mod de preparare:
Se taie carnea cuburi, se sărează şi se freacă cu pătrunjel tocat, se lasă la macerat minim 5 ore. Separat, se bate oul cu pesmet. Se dau bucăţile din carne prin ou cu pesmet, apoi se prăjesc 2 minute pe fiecare parte. Se dau prin mozzarella rasă, aşa fierbinţi. Se servesc cu piure de tomate.

Sursa: File de porc pane. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 57-58.

Supă de orez cu tomate

Ingrediente:
1 ceapă albă, mare
1½ ceaşcă de orez prefiert
2 roşii
2-3 linguri unt
1 cubuleţ concentrat de pui
2 linguri busuioc proaspăt
sare, piper, oregano, zahăr după gust

Mod de preparare: 
Se opăreşsc roşiile, se decojesc, apoi se taie cubuleţ. Se căleşte orezul în unt, împreună cu ceapa. Se adaugă roşiile. Se toarnă 2-3 căni cu apă, se fierb toate, se incorporează concentratul de pui, apoi busuiocul. Se asezonează după gust. Se serveşte caldă. 

Sursa: Supă de orez cu tomate. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 46. 

Cum pregătum aperitiv argentinian din ouă cu busuioc şi boabe de porumb

Vezi mai jos o rețetă din bucătăria argentiniană și anume cum pregătim ouă cu busuioc şi boabe de porumb.

Ingrediente:
4 ceşti porumb boabe, fierte sau îngheţat
1 lingură busuioc proaspăt, tocat
2 linguri unt
1½ ceşti lapte
8 ouă
3 linguri ceapă tocată
sare, piper măcinat, după gust

Mod de preparare:
Se topeşte untul şi se căleşte ceapa tocată 4 minute, se adaugă porumbul şi laptele. Se lasă să fiarbă, descoperit, amestecînd ocazional, pînă se absoarbe cît de cît laptele. Se asezonează cu sare, piper şi busuioc tocat. Se pune din compoziţie în 4 boluri mici de yena, pentru cuptor, în cnetrul fiecărei mixturi se face o gaură în care se sparg 2 ouă, se presară sare şi piper. Se introduce la cuptor 10 minute, pînă ce albuşul se întăreşte imediat.

Sursa: Ouă cu busuioc şi boabe de porumb. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 38-39.