Se afișează postările cu eticheta Jennifer Weiner. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Jennifer Weiner. Afișați toate postările

duminică, 15 ianuarie 2017

Anumite fete de Jennifer Weiner

Anumite fete este continuarea romanului Super-tare la pat, două bestselleruri internaţionale semnate de Jennifer Weiner, una dintre cele mai celebre autoare ale colectiei CHIC.

Anumite fete (Certain Girls, 2008) este continuarea romanului Super‑tare la pat, avînd‑o ca eroina pe Super‑tare la pat, protago­nista este acum mama, preocuparile sale sînt fiica adolescentă şi rebelă, pe nume Joy, cariera scriitori­ceasca, relaţia cu soţul ei, medicul Peter Krushelevansky, mîncarea organică şi, mai nou, cursurile de yoga. Viaţa ei pare să se fi înscris într‑un circuit minunat de previzibil, cu toata liniştea la care rîvnise şi, de asemenea, tandreţea şi iubirea unei familii. Dar, din clipa în care Joy devine interesată de secretele de mult îngropate ale familiei, trecutul revine cu putere in viata lor de familie, supunînd‑o pe Cannie la noi încercări şi pe fiica ei la efortul de a înţelege viata cu mai multa maturitate şi umor decît pînă atunci. Peste toate, Jennifer Weiner îşi pune amprenta ei inconfunda­bila: frumuseţea te ajută să scapi basma curată din orice situaşie, natura umană e dificilă şi capricioasă, se cere în permanenţă studiată şi criticată.
Cannie Shapiro, jurnalista de succes. La treisprezece ani de la întîmpările din
Nu e un roman care să te ţină cu sufletul la gură, dar poţi vedea ce înseamă să fii mamă de adolescentă. Cum să te comporţi, cum să reacţionezi, ce înseamnă organizarea unei petreceri bar mitzvah.

Pe final de lectură, am găsit cîteva afirmaţii care mi-au plăcut foarte mult:

Unul dintre marile adevăruri despre tragedii: poți să visezi că dispari, îți poți dori să nu mai știi de nimic, să te pierzi într-un vis nesfîrșit sau într-un roman SF sau să te cufunzi într-un rîu cu buzunarele pline cu bolovani, lăsînd apa întunecată să te înghită.

Ce-ai primit e bun primit, așa că nu mai sta necăjit.

Nimic nu e doar în alb și negru. Nimeni nu e doar rău sau bun.

Se vor întîmpla mereu lucruri rele și multe nu vor merge cum ar trebui.

Cînd nu obții ce-ți dorești, iei ce-a mai rămas și te străduiești să faci ceva bun.

Referinţă critică:
„Plin de căldură şi umor, romanul Anumite fete este o examinare impresionantă a momentelor tragice şi comice, totodată, care marcheaza relaţia dintre mame şi fiice, observînd în profunzime dinamica unei familii aflate într-o permanenţă nevoie de a afla şi a spune adevărul.” (Kirkus Review)

sursa imaginii: bestseller.md

sâmbătă, 8 octombrie 2016

„Eu cu sora mea mai mică” de Jennifer Weiner – când iubirea dintre surori este pusă la încercare

Nu știu de ce, nu știu cum, dar iată că am scris o impresie despre romanul Eu cu sora mea mai mică de Jennifer Weiner, deși l-am citit ceva timp în urmă. Zilele astea am privit și filmul. În fine!
Dacă ai o soră mai mare ori mai mică, ești obligat/ă să citești cartea asta. 

„Eu cu sora mea mai mică” de Jennifer Weiner este un roman emoționant despre surori, familie, rivalități, secrete și legături care rezistă chiar și atunci când viața le pune la încercare. O poveste despre două femei foarte diferite, dar unite de o relație pe care timpul nu o poate șterge.

 
Subiectul romanului reprezintă viața surorilor Maggie și Rose Feller. Deși între ele nu sunt decât doi ani diferență, ele au personalități total opuse. Maggie este cea mai liberă, cochetă și iubește distracția. De-a lungul timpului a schimbat slujbă după slujbă, încât nici ea nu le mai știe numărul. La capătul celălalt se află Rose. Inteligentă și educată la Princeton, ea lucrează ca avocat la o importantă firmă de avocatură din Philadelphia. E o fată cu un apartament, mașină și tot restul.

Fragment din roman:
Maggie se prinsese repede cum stăteau lucrurile – profesorilor celor mai răi li se repartizau elevii cei mai răi, drept pedeapsă pentru că nu erau profesori buni. Cei mai răi copii aveau cei mai răi profesori drept pedeapsă pentru că erau săraci sau proști. […] Ei bine, socoti Maggie, dacă era pedeapsa cuiva, atunci se va comporta ca atare. Încetase să-și mai ia cărțile la ore și, în schimb, începuse să care după ea un portfard cât o trusă de scule. În timpul orelor își ștergea oja de pe unghii, își dădea cu un alt fard la ochi în timpul testelor, după ce răspundea cu aceeași literă la toate întrebările – A la o oră, B la următoarea.

Unicul lucru care le leagă e ura pentru  mama lor vitregă. După ce rămăseseră orfane de mamă, tatăl lor se recăsătorise cu o femeie pe care cele două nu o aveau la suflet. Aşa că... cele două surori se îndepărtează de mama vitregă, dar şi de tată. 

Referință critică:
Personajele lui Jennifer Weiner sunt absolut minunate, iar această atingere benefică a punctelor noastre nevralgice din viața de zi cu zi, care îi reușește atât de bine, te face să te simți citindu-i romanul, că te afli în prezența unui prieten înțelegător, cu mult umor, o companie irezistibilă. 
People

Dacă chicklit-ul este întradevăr un gen, atunci Jennifer Weiner a creat o subspecie mai deşteaptă şi mai amuzantă...
Philadelphia Inquirer

Jennifer Weiner: „Am vrut să public cartea pe care am scris-o, cu eroina pe care mi-am imaginat-o”

Interviu despre curaj, acceptarea de sine, maternitate, greutate, egalitate și drumul unei scriitoare care a refuzat să-și schimbe personaju...