Se afișează postările cu eticheta beneficiile liniştii asupra inimii şi creierului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta beneficiile liniştii asupra inimii şi creierului. Afișați toate postările

duminică, 19 aprilie 2020

Alimentele care ajută creierul să funcționeze mai bine

O dietă bună este esențială pentru sănătatea noastră, în general, și pentru creierul nostru, în special.

„Dieta este unul dintre puținii factori de risc pentru bolile neurologice pe care noi trebuie să le modificăm și să le controlăm”, a declarat pentru BBC Mundo dr. Gurutz Linazasoro, purtătorul de cuvânt al Societății Spaniole de Neurologie.

Experții subliniază că nu există alimente magice, dar important este să existe un regim alimentar echilibrat.

„Modelul alimentar care a fost cel mai mult studiat este dieta mediteraneană”, explică Linazasoro.

Ce este cu adevărat dieta mediteraneană?
O dietă mediteraneană tipică include multe legume, fructe, leguminoase, cereale și produse bogate în carbohidrați, precum pâine integrală de grâu, paste și orez brun.

De asemenea, conține cantități moderate de pește, carne albă și unele produse lactate. De asemenea, folosește ulei de măsline pentru gătit și pansament.

„Cheile sunt să mâncați sănătos, echilibrat și cu moderație”, insistă expertul.

Ținând cont de aceste recomandări, din punctul de vedere al funcționării creierului există mai mulți nutrienți și alimente foarte importante. Să vedem unele dintre ele.

Peștele albastru
Sistemul nervos și, în mod specific, creierul sunt țesuturi foarte bogate în apă, dar au și o componentă lipidică (grăsime) foarte importantă, a explicat pentru BBC Mundo Ramón de Cangas, dietetician-nutriționist și doctor în biologie funcțională și moleculară.
Peștele albastru este bogat în acid gras omega-3, un nutrient asociat cu declinul mai puțin cognitiv.

De altfel, explică și membrul Academiei Spaniole de Nutriție și Dietetică, peste 60% din greutatea sa uscată este alcătuită din lipide, motiv pentru care anumiți acizi grași capătă o relevanță deosebită.
Peștele albastru este bogat în acid gras omega-3 docosahexaenoic (DHA).
O dietă bogată în acest nutrient „s-a dovedit că are o serie de beneficii, incluzând un declin cognitiv mai mic și un risc mai mic de boli precum Alzheimer”.

Citrice și legume
Sunt alimente bogate în vitamina C, care conform mai multor studii sunt asociate cu performanțe cognitive mai bune.
„Poate că se datorează funcției sale antioxidante și că participă la producerea de neurotransmițători – biomoleculele care sunt responsabile de transmiterea informațiilor de la un neuron la altul”, explică nutriționistul.
La fel se întâmplă și cu bananele, bogate în piridoxină, o formă de vitamina B6 care participă la metabolismul neurotransmițătorilor.

Cacao pură și scorțișoară
Sunt alimente bogate în polifenoli, care „au arătat rezultate interesante în prevenirea declinului cognitiv datorită efectului lor antioxidant care protejează neuronii”, spune Ramón de Cangas.

Avocado
Avocado, împreună cu uleiul de măsline și alte surse de grăsimi monoinsaturate (un tip sănătos de grăsime) „sunt interesante în prevenirea declinului cognitiv tocmai datorită bogăției lor în acest tip de acizi grași și, de asemenea, în anumite fitochimice (sursă de nutrienți plantă)”, spune dieteticianul-nutriționist.

Nuci
Nucile sunt surse excelente de proteine și grăsimi sănătoase. Sunt bogate într-un tip de acid gras omega-3 numit acid alfa-linolenic (ALA), care ajută la scăderea tensiunii arteriale și protejează arterele. Acest lucru este bun atât pentru inimă, cât și pentru creier, potrivit Școlii Medicale din Harvard.

Cei trei dușmani ai creierului
Linazasoro insistă că cheia tuturor acestor lucruri este varietatea, dar și moderația.
„Este inutil să mâncați două kilograme de nuci în fiecare zi sau două avocado în fiecare zi.”
„Nu există alimente minune sau diete minune, dar există cele care sunt inamice ale creierului, cum ar fi sarea, zahărul și grăsimile trans (cele care se găsesc în alimentele procesate)”.

Sursa: Los alimentos que ayudan al cerebro a funcionar mejor [online] [citat 19.04.20]. Disponibil: www.bbc.com

vineri, 29 iunie 2018

„Vreți să păstrați liniștea?”: Importanța de a te bucura de 2 ore de liniște pe zi

Nici cea mai frumoasă melodie din lume nu egalează puterea liniştii, care are beneficii asupra inimii şi a creierului.


La un kilometru de bulevardul Quinta din New York se află taverna Burp Castle, cu un semn: „Vorbitul interzis. Doar şoapte”. Nivelul de conversaţii din local nu depăşeşte 39 de decibeli (ca un condiţioner). De cealaltă parte a lumii, un expert în ceremonia ceaiului de la Şcoala Urasenke, în Tokio (Japonia), utilizează ritualul liniştii totale: „Nimeni nu vorbeşte, nimeni nu domină”. În mijlocul unei păduri finlandeze, jurnalista spaniolă Marta Caparrós, a mers pentru a scrie a doua sa nuvelă; se presupune că va face ceva nemaiauzit pînă atunci în ceea ce priveşte viaţa ei din Madrid; să merge la o plimbare fără a include căştile.

Liniştea poate părea un capriciu ce nu poate fi atins. Într-o societate de canale de televiziuni stridente, unde concurează pentru a umple  casele de televizoare, şi timiditatea se asociază în mod greşit caracterelor slabe, iar reducerea volumului nu este la modă. Şi plătim pentru ea o factură foarte mare. „Poluarea fonică este legată cu surzenia, probleme de somn, boli cardiovasculare şi tulburări digestive. De asemenea, se ştie că tinerii ce trăiesc într-un mediu zgomotos ăşi schimbă capacitatea de memorie şi  învăţare”, afirmă Pablo Irimia, specialist în neurologie şi acustă de la Societatea Spaniolă de Neurologie (SSN).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un raport în anul 2011 care a semnalat în acest an 3 000 de decese în Europa occidentală, care s-au datorat din cauza bolilor cardiace, au fost relaţionate cu excesul de gălăgie. În spania, 22% din populaţie este într-o situaţie de risc cauzată de decibeli (mai mult de 65 se consideră periculos), afirmă aceeaşi organizaţie. Deja în anul 1859, asistenta medicală Florence Nightingale, de origine britanică,  într-un articol a păstrat istoricul Hillel Schwartz a scris următoarele: From Babel to the Bing: Zgomotul inutil esta cea mai grea grijă care poate fi aplicată unei persoane. Zgomotul neaşteptat este inclus ca o cauză a morţii la copii.”

Dar, liniştea oferă vre-un efect pozitiv asupra organismului? Mai ales, garantează lipsa de perforatoare şi motoare. Medicul şi cercetătorul Luciano Bernardi a fost printre primii care a declarat afirmativ la această întrebare, într-un studiu publicat în revista Heart. „Investigăm efectele diferitor tipuri de muzică asupra sistemelor cardiovasculare și respiratoriii si facem o pauză de două minute între melodii. Atunci, vedem că indicii relaxării umane dispar în timpul acesto episoade, cu atît mai mult că orice stil de muzică ori în în timpul liniștii, experimentul este pus în mișcare în prealabil”. Efectul pozitiv al liniștii, funcționează în contrast.

Zgomot zgomotos, liniște bună?
Conform cercetătorului și cercetătorului Michael Wehr, de la Universitatea Oregon, neuronii noștri luminează în timpul liniștii, creierul recunoaște că „nu trăiește ca și o lipsă a mijloacelor de producție”. În aceeași ordine de idei, cardiologul și neurologul Imke Kirste în lucrarea sa Este liniștea de aur? (titlu original: Is silence golden?) publicat în anul 2013 în revista Brain Structure and Function. Cercetarea, realizată doar pe șoareci, a arătat că liniștea, la un nivel mai înalt decât orice melodie, a provocat neurogenesis (nașterea de noi neuroni). Scăderea în hipocampus duce la Alzheimer, așa cum spun mulți experți, tăcerea și retragerea ar putea fi o modalitate de a trata boala.
Neurologul Pablo Irimia recomandă, totuși, multă prudență în această privință („începând cu adolescența, neurogeneza este atât de limitată încât nu are valoare”), dar indică două dovezi absolute: tăcerea facilitează controlul tensiunii arteriale (reduce riscul cardiovascular, prevenind, prin urmare, afecțiuni cardiace și accident vascular cerebral) și predispune la beneficiile unei vieți reflexive.

„Gândirea profundă și meditaţia generează noi conexiuni între neuroni. Adică, o viață intelectuală activă, care necesită concentrare și, prin urmare, tăcere, joacă un rol protector în afecțiunile neuronale. De exemplu, stim deja ca un nivel ridicat de educaţie este legat de un risc mai mic de a suferi de boala Alzheimer”, explica neurologul, care recomandă o rutină mai puţin zgomotoasă, dar cu momente de linişte.

„Nu este necesar să te izolezi complet. Este suficient să trăiți o viață normală, acordând o atenție deosebită calmului. De fapt, nici un creier uman nu suportă tăcerea totală. Există camere surde care reproduc, în domeniul medical, cel mai apropiat lucru cu tăcerea absolută și nimeni nu poate ține în mai mult de 40 de minute, deoarece creierul caută mereu stimuli și dacă nu-i găsește în afară, mărește zgomotul inimii, intestinelor... ”, susţine cercetătorul.

Călătoreşte în țara unde nimeni nu strigă
Tăcerea este să citeşti, să gândeşti de multe ori, fără să te laşi dus de val, oprindu-te dacă este necesar şi să te opreşti dacă este necesar. Dar tăcerea este şi să asculţi (când este necesar să înveţi) și să poţi reflecta pașnic. „Despre asta este Zen. Pentru a simți această calmitate în tot corpul și să experimentezi în fiecare zi” este de părere călugărul Roshi Gensho Hozumi de la templul Tekishinjuku (Japonia), în documentarul In pursuit of silence (Patrick Shen, 2015).
Bipul constant al unui grup WhatsApp nu este zgomot? Depinde. „Sunetul este un fenomen fizic care ajunge la ureche. Aceasta îl trimite creierului și o identifică. Când se întoarce sunetul?  Când se face simţit în ceea ce încerc să fac și i-a forma unui sunet nedorit” răspunde doctoriţa Arline Bronzaft, psiholog de mediu, în documentarul american. Acum, fii sincer: telefonul tău emit zgomote ori sunete?

Puterea tăcerii este în funcţie de deciziile noastre zilnice.  Şi asta presupune acţiuni fără zgomot, iar închiderea telefoanelor ori alegerea locului de vacanță poate fi crucială. Ţări precum Finlanda își revendică dreptul la această sarcină. În 2010, un grup de experți în domeniul marketingului s-au întâlnit la un restaurant din Helsinki să conceapă cum să facă vizitatorul atractiv pentru o țară mijlocie și îndepărtată, umbrită de avangarda vecinilor precum Suedia ori de măreția istorică a Rusiei. Și au găsit un element care până atunci nimeni nu îndrăznea să vândă ca o resursă naturală: tăcerea.

Nici luxul pădurilor sale, întunericul hipnotic al lacurilor sale, saunele mici care atrag pantele sale (deschise publicului... fără haine, bineînțeles), designul funcțional al casei sale calde sau mirosul de pește proaspăt de la Piata Pietei din Helsinki poate concura cu atracţia unei ţări liniştite, timide, meditativ, care nu este ostil, ci mai degraba opusul. Noora Vikman, etnomusicolog de la Universitatea din Finlanda, care a sfătuit Institutul de Turism în campania sa de tăcere, spune prin e-mail dintr-o retragere tăcută în regiunea Lapland, declarare despre un refugiu tăcut în regiunea Laponiei: „Venind în Finlanda este ca şi cum a-ţi descoperi de gânduri și sentimente care nu sunt auzite într-o viață aglomerată. Dacă vrei să te cunoşti pe tine însuţi, trebuie să fii cu tine însuţi, să discuţi cu tine, să fii capabil să vorbeşti cu tine”.

Deşi arhipeleagurile lor sunt aproape depopulate (numărul de locuitori este similar cu cel al Comunității din Madrid, dar este dispersat într-o zonă de 42 de ori mai mare), cu biciclete sprijinite de ușă și câteva bare (sau nici una), Finlanda îmbrățișează liniștea chiar în centrul capitalei, o enclavă plină de magazine, cu o scenă pentru muzică live, unde trupe de rock nu reușesc să treacă cu chitara în clădirile din apropiere, Capela Tăcerii, un templu non-religios, izolat fonic, în care să plătească tributul lipsei cuvintelor. Puteţi merge să ascultaţi acordurile celor de la Iron Maiden, deoarece două ore de tăcere pe zi sunt recomandările profesorului Michael Wehr pentru un hipocamp satisfăcut.

Alte locuri cu un nivel mic de zgomote, conform ghidului de călătorie Lonely Planet, sunt mănăstirea din Kartause Ittingen (Elveţia), insula Iona (Scoția) sau Kielder Foster (Regatul Unit). Dar amintiți-vă că, probabil, pentru prima dată, oamenii de știință și misticii sunt de acord: tăcerea este, mai mult, o atitudine. Pentru că este convenabil să-l exersați cu inteligență. După cum a scris poetul și activistul american Paul Goodman, nu toate formele sale se adaugă. „Dacă există tăcere fertilă a conștiinței, a celui care aude și înțelege vorbitorul sau cel de conștiință alertă, există și un nebun și apatic, dar și altul plin de reproșuri și resentimente care strigă fără cuvinte și nu îndrăznesc să deschidă gura”. Îndepărtaţi-vă de ei.

Sursa: „¿Te quieres callar?”: la importancia de gozar de 2 horas de silencio al día de Ana G. Moreno, ziarul spaniol El pais [online] [citat 29.04.2016]. Disponibil : http://elpais.com/elpais/2016/09/07/buenavida/1473259838_168902.html