joi, 8 noiembrie 2018

Clătite în formă de brad de Crăciun

Vin sărbătorile de iarnă și vrei un desert mai deosebit? Iată rețeta clătitelor în formă de brad

Ingrediente:
2 căni de făină;
1 lingură de sare;
2 lingur de praf de copt;
3 linguri de zahăr;
2 ouă;
3/4 cană de lapte
1/4 cană de unt topit;

Mod de preparare
1. Amestecă făina, sarea, praful de copt și zahărul într-un castron cu un tel
2. Adaugă ouăle și bate-le cu telul.
3. Adaugă lapte și un topit.

Amestecă toate ingredientele.


joi, 1 noiembrie 2018

Ce poți vedea în Chișinău în două ore? Lista obiectivelor turistice ce merită a fi văzute când ajungi în capitala Republicii Moldova

Dacă vrei să vii la Chișinău, știu că mulți moldoveni vă vor spune că în orașul ăsta nu ai ce vedea pentru că... „nu ai ce vedea”.
Pentru cei interesați de a vizita orașul Chișinău  am o veste bună: cele mai multe obiective turistice se află în centrul orașului, așa că, timp de aproximativ două ore, reușiți să vedeți ceea ce trebuie de văzut.

Arcul de Triumf sau Porțile Sfinte
Arcul de Triumf a fost inclus în top 10 cele mai frumoase Arcuri de Triumf din lume.



Monument de arhitectură construit în 1841, pentru a comemora victoria armatelor ruseşti asupra turcilor. În interiorul arcului se află un clopot care a fost turnat din metalul tunurilor turceşti capturate în război. Înălţimea monumentului este de 13 m, iar capitelurile celor patru piloni ai construcţiei au fost sculptate în stil corintic. Pe partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopţii, care însă nu anunţă prin sunet ora exactă.  Arcul de Triumf a fost proiectat de arhitectul din Odesa Luka Zauşchevici, care a luat drept prototip construcția omonimă din Roma.

Mai multe curiozități despre Arcul de Triumf pot fi citite aici.

Catedrala Nașterea Domnului

Este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană pe 8 octombrie 1939. Inițiativa înălțării Catedralei îi aparține mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chișinăului din 1817. Construcția s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844).  Arhitectura este în stil neoclasic târziu,  cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. A fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central.
Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale.

Strada pietonală din Chișinău
Este singura stradă pietonală din Chișinău și poartă numele compozitorului Eugen Doga, autorul imnului capitalei Republicii Moldova. Pe această stradă pietonală pe 14 octombrie 2017, de hramul orașului Chișinău a apărut un monument al îndrăgostiților. Lucrarea aparține lui Pavel Obreja și înfățișează doi îndrăgostiți: el își așteaptă iubita sub un felinar cu un buchet de flori; ea, grăbită să ajungă la el, desculţă, cu pantofii în mână. Lucrarea a stârnit mare zarvă, fiind condamnată de anumite organizații feministe că ar fi o lucrare sexistă. Autorul monumentului îndrăgostiților de pe strada pietonală este de părere că: „Îmi pare rău că unii confundă iubirea cu sexismul”.

Piața Marii Adunări Naționale
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău (PMAN) este situată în centrul capitalei Republicii Moldova. Este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe.
În anii 1989-1991, Piața Marii Adunări Națională a fost plină până la refuz de locuitorii țării care își revendicau dreptul la limbă și independența țării.
Piața Marii Adunări Naționale Bulevardul Ștefan cel Mare 

Paralel cu bulevardul Ștefan cel Mare este strada 31 august 1989. Denumirea evocă unul din remarcabilele evenimente din spaţiul românesc de la est de Prut: la 31 august 1989 au fost consfinţite prin lege statalitatea limbii române pe teritoriul Republicii Moldova şi revenirea ei la grafia latină.

Istoria clădirii Bibliotecii Hasdeu, cândva hotel de elită a Chișinăului
Dacă pe vremuri avea deschise 46 de camere, astăzi hotelul de lux „Suisse” are la dispoziție doar cinci apartamente, locul unde se afla bucătărie e fondul de carte a bibliotecii, iar în sală - deja sală de lectură, sală de calculatoare și sală de limbă engleză. Fostul hotel „Suisse” a găzduit personalități celebre, din cea mai înaltă clasă, precum regele Serbiei Milan I, ministrul Instrucțiunii Publice din Rusia, ctitorul de școală și ministrul învățământului în Rusia țaristă, basarabeanul Leon Casso, scriitorii Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stere, istoricul Nicolae Iorga, pe Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și prozatorul francez Henri Barbusse. Tot aici, Maria Cebotari era invitată să cânte și, de multe ori, artista prefera să cineze acolo. Din 1950 și până în prezent, clădirea găzduiește Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, „Suisse Guest House” și câteva apartamente private.
În anul 2011, sub egida Bibliotecii Hasdeu, s-a editat antologia Chișinăul în literatură cu ocazia a 575 de ani de la prima atestare a orașului Chișinău. Volumul a apărut la Editura „Grafema Libris”, în anul 2011. Are 575 de pagini şi a apărut în 575 de exemplare, exact la 575 ani marcaţi de Chişinău de la prima atestare documentară. Culegerea cuprinde o selecţie de texte literare a 130 de scriitori: români, ruşi, evrei, ucraineni, bulgari, găgăuzi (85 în limba română şi 45 în alte limbi), dedicate Chişinăului în ultimele două secole. Culegerea este prefaţată cu un cuvânt omagial adus de ex-primarul general Dorin Chirtoacă şi două studii introductive: O contribuţie deosebită la zestrea culturală a Chişinăului, semnat de Lidia Kulikovski, ex-directorul general al BM „B.P. Hasdeu” şi Scriitorul şi oraşul: două vase comunicante, semnat de publicistul Vlad Pohilă. Materialele din culegere sînt aranjate în următoarele compartimente: Poezie; Proză. Eseu; Versuri cîntate; Chişinăul în alte limbi şi Utilizatorii BM despre Chişinău. Capitolul Utilizatorii BM despre Chişinău, include eseuri dedicate Chişinăului, selectate din textele prezentate la Concursul de microeseuri Chişinăul în 575 de cuvinte, anunţat la începutul anului 2011 de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Autorii textelor din antologie sunt plasaţi în ordine alfabetică, iar la sfârşitul textului urmează bibliografia documentului din care a fost preluat. Volumul este însoţit de două indexuri: Indexul de nume, ce include nume de autori (poeţi, prozatori, eseişti, compozitori), precum şi nume de alte personalităţi notorii menţionate în lucrare şi Indexul de titluri, care include lista textelor publicate.

Monumentul lui Ștefan cel Mare
Deja nu mai e cazul să spun cine este voievodul Ștefan cel Mare, mai ales că în 21 octombrie 2006, la TVR 1 Ştefan cel Mare a fost ales cel mai mare român al tuturor timpurilor
În anul 1923, sculptorului Alexandru Plămădeală i s-a propus să elaboreze proiectul monumentului lui Ştefan cel Mare. Plămădeala a prezentat trei variante ale monumentului. Cândva, la ieşirea din parc se afla monumentul lui Alexandru al II-ea, care a fost demontat în anul 1918.
Cu Alexandru I, ce stătea exact vizavi de Arcul de Triumf, la început s-au purtat mai puţin dur: pur şi simplu l-au învelit cu o rogojină de paie. Dar după insistenţa unui activist al “Sfatului Ţării” Pan Halipa, din monumentul lui Alexandru I a rămas numai capul, care astăzi se păstrează undeva în depozitele Muzeului de Artă de Stat al Moldovei. Oraşul a fost curăţit de monumente. Astfel Plămădeală avea posibilitatea să-l instaleze unde-i poftea inima. Şi el a hotărît: la colţul străzilor Aleksandrovskaia şi Seminarskaia. Însăşi configuraţia locului după proiectul sculptorului simboliza Moldova. Cărările parcului, ce se uneau aici, parcă erau o ilustrare a ideii lui Gh. Ureche, conform căreia Moldova se află pe calea tuturor necazurilor; patru straturi de flori, ce jucau rolul medalioanelor decorative, repetau desenul covoarelor tradiţionale moldoveneşti – modelul raiului în miniatură. Pe postament era prezentată stema Moldovei, dar frunzele acantului – din cultura bizantică.
Ştefan cel Mare al lui Plămădeală a apărut în faţa publicului în toată frumuseţea sa la 29 aprilie 1928. Din cauza evenimentelor politice, când spațiu pruto-nistrean era ba la România, ba la Uniunea Sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare a ajuns și la Craiova. Monumentul a fost văzut întâmplător și deja s-a inistat să fie adus la Chișinău.

În context, recomand să vizitați și Reședința R. Moldova, locul unde e mare forfotă când vin la Chișinău diplomați străini, inclusiv noii ambasadori acreditaţi la Chișinău.

O scurtă istorie a monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a rolului acestuia în Mișcarea de Eliberare Națională din anii 90 poate fi citită aici.
În anii 2000 cuplurile care să căsătoreau, neapărat veneau în fața monumentului Ștefan cel Mare și Parcul Central să facă poze.

În spatele monumentului lui Ștefan cel Mare este Parcul Central al mun. Chișinău. Se consideră că ar fi fost plantat în 1818. Planul parcului a fost întocmit de Ozmidov (1816–1817), arhitectul și inginerul cadastral al Basarabiei în acei ani. Lucrările principale au început a se efectua în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost plantați arbori și arbuști, înclusiv 1000 salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică si-a căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreație, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul în parc era cu plată. Până în 1863 parcul era înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de unul din lemn, apoi de un zid de piatră, la hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard din fontă, proiectat de Alexander Bernardazzi.
Aleea Clasicilor din Parcul Central din Chișinău

În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Pușkin, iar în 1928 — cel al lui Ștefan cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii române, cărora în anii 1990 li s-au alăturat busturi ale unor mari literați români din secolul al XX-lea. În parc se numără 50 specii de arbori, câțiva dintre ei — duzi și salcâmi — atingând vârsta de 130–160 ani.

Dacă vă plac muzeele, recomand Muzeul Național de Arte al Moldovei, de pe 31 august 1989.
De asemenea, în zonă este Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. Dacă sunteți interesați să vedeți cum arată.
Dacă ești interesat să fac o excursie la Parlamentul Republicii Moldova trebuie să completezi un formular. Programul și durata vizitei la Parlamentul R. Moldova poate fi văzut aici.

Dacă eşti flămând și vrei să mănânci ceva tradițional specific zonei din spațiul pruto-nistrean, recomand cu încredere localul La plăcinte: mâncare și muzică bună. :D Se află la intersecția străzilor Bănulescu-Bodoni și bl. Ștefan cel Mare (paralel cu Catedrala). Harta poate fi văzută aici.


De asemenea, lângă primăria mun. Chişinău este o piaţă de suveniruri (plus relicve sovietice).

Dacă vă încadrați în timp, pe durata șederii voastre în Chișinău, recomand atenției dvs și alte locuri de văzut în Chișinău, obiective turistice aflate în zona centrală a orașului, dar și biserica Măzărache care este una dintre vechile lăcaşuri de cult din republică şi din Chişinău, dar și locul de întemeiere a orașului Chișinău.

Un reportaj video despre Chișinăul în cărți puteți vedea aici. Cărțile scrise despre Chișinău pot fi văzute aici.

Ciuflea din Chișinău, singura mănăstire din capitala Republicii Moldova
Dar nu și din țară. Cred că vă sunt cunoscute mănăstirile Noul Neamț, Căpriana, Rudi etc., nu?
În epoca sovietică, mănăstirile și bisericile din spațiul pruto-nistrean au fost închise, ori transformate în depozite. În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor '80 ai sec. al XX-lea) biserica Ciuflea a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.

PS: dacă sunteți interesat de o excursie la fabrica de bomboane Bucuria sau fabrica de cosmetice Viorica Cosmetics, spuneți-mi. Ca să programez excursia. Iar dacă doriți să cumpărați produse cosmetice de la Viorica Cosmetics, primiți și o reducere. Am card de reducere. :)


Sursa pozelor: adevărul.ro, wikipedia.org, laplacinte.md etc.


vineri, 26 octombrie 2018

De ce mă întrebi ce fac? Pentru că e o întrebare normală din moment ce te sun

Dacă tot suni un coleg ori prieten, după salut vine inevitabila întrebare Ce faci? 

Și dacă tot întrebi, cel întrebat nu ar trebui să se simtă obligat să răspundă cu lux de amănunte ce face. Pînă la urmă nu e obligatoriu, dar nici nu interesează atît de mult. Cred, cel puțin.

În discuțiile telefonice cu cineva... la un moment dat primesc replica de ce îmi răspunzi la întrebarea Ce faci? cu bine, merci? Eu doar îți răspund ce fac când mă suni? (De parcă eu sunam special să văd ce face). Evident că răspunsul a fost unul pe potrivă, zicându-i că întrebarea e una firească și e ceva normal să întrebi așa ceva. Respectiv dacă întreb așa ceva, nu e obligatoriu să răspunzi cu lux de amănunte ce faci.

Voi cum răspundeți la întrebarea ce faci?

Diecția 5 și Nicoleta Nucă au o melodie la temă: Salut! Ce faci?

Sursa pozei: literpac



luni, 3 septembrie 2018

De ce rușii din Moldova nu știu limba română. Ori pretind că nu o știu

De când mă știu eu, moldovenii se plâng pe minoritățile naționale că vezi tu, rușii nu știu limba română. Trăiesc aici o viață, dar nu știu româna, pe când ambasadorii diferitor state în Repulica Moldova ne cunosc și vorbesc limba noastră cea română.

Serios? Sunteți siguri că rușii nu știu limba română? De câte ori ați vorbit cu ei în limba română, totuși? De câte ori ați mers la principiu să continuați să vorbiți în română, deși ei tot o dau cu rusa? Credeți-mă, înțeleg și vorbesc foarte bine limba noastră. Chiar dacă vorbesc cu accent. Chiar dacă vorbesc cu greșeli. Chiar dacă nu știu româna la perfecție. Continuați să vorbiți în română și o să vedeți că o să vă înțeleagă perfect. Continuați să vorbiți în română și o să vedeți cum o să înceapă să vorbească cu voi în română. Ei vorbesc în rusă pentru că... voi așa i-ați învățat: să le vorbiți în rusă.
Nu o dată am mers la principiu și am vorbit în română. Culmea e că înțelegeau ce vorbesc și încă tot ei,  rușii, vorbeau deja în română. În încercarea de a vorbi rusă, nu odată mi s-a zis: - vorbește în română, eu înțeleg.

Ca în final să vă revoltați că nu știu limba țării. Vă revoltați că li se fac prea mult favoruri. Vă revoltați că prea multe drepturi au în țara noastră. Vă revoltați că la angajare vi se cere cunoașterea limbii ruse. Vezi tu... legea presupune să vorbeși în limba clientului. De parcă rușilor li se cere cunoașterea limbii române și fix și în română o să vă răspundă. Poți fi respins la un interviu de angajare pentru că nu știi limba unei minorități naționale. De ce ar trebui să o știu? Dacă m-aș revolta că sunt discriminată după așa un criteriu... oare ar schimba ceva? Dacă toți ne-am revolta, oare s-ar schimba ceva? Cu siguranță că da.

Continuăm să sărbătorim Ziua Limbii Române pe 31 august. Continuăm să ne reoltăm pe minoritățile noastre naționale că nu știu „limba oficială a statului”. Păi iată de ce nu o știu. Și degeaba mai avem așa o sărbătoare.

Dar să te umilești în propria ta țară în fața lor... Oare mai este vre-un stat în lumea asta unde să se umilească în fața minorităților naționale?

duminică, 26 august 2018

Surprizele vieţii de Danielle Steel, un roman în 590 de milioane de exemplare vândute

Romanul Surprizele vieţii a apărut în anul 2011, iar titlul original este, de fapt, Happy Birthday.  Romanul a fost tradus în limba română în anul 2013 de editura Litera (or. Bucureşti). Danielle Steel este una dintre cele mai populare autoare de romane de dragoste, cele 85 de bestselleruri ale sale sunt traduse în 28 de limbi şi publicate în 47 de ţări din lume. Romanul Surprizele vieţii este primul roman citit. Trebuie să recunosc că am fost atrasă mai mult de locul unde îşi desfăşura acţiunea romanului (oraşul New York), decât romanul în sine. Deşi, tot am citit recenzii bune la romanele scrise de Danielle Steel. Totodată, trebuie să recunosc că am o slăbiciune pentru oraşul New York, deşi ăsta nu ar fi un criteriu după care o carte ar trebui să fie citită ori nu.

Valerie Wyatt are o carieră de succes în televiziune şi are un apartament pe Fifth Avenue, visul oricărui newyorkez, iar la cei şaizeci de ani arată foarte bine. Chiar foarte bine.
Jack Adams este un charismatic analist sportiv de televiziune. La cei cincizeci de ani, deşi arată bine, are aventuri cu fete de 20-30 de ani. Asta până în momentul în care este victima unui atac terorist împreună cu Valerie Wyatt...
April, fiica lui Valerie, este patroana unui restaurant din centrul oraşului New York. Lucrează mai mereu, iar la cei 30 de ani ai săi este încă singură. Asta până în momentul în care realizează că e însărcinată cu jurnalistul culinar, Mike, care a scris o recenzie negativă despre restaurantul său.

Viaţa celor două se schimbă radical. Chiar dacă acţiunea romanului este în jurul celor două personaje.
April şi Mike până la urmă se căsătoresc, în ciuda faptului că cel din urmă a crescut într-o familie cu părinţi alcoolici şi nu se vedea căsători şi cu copii.

La fel se întâmplă şi cu Valerie Wyatt şi Jack Adams. Chiar dacă Jack refuză oferta unui salariu mai mare la un post de televiziune din Miami.

Sursa imaginii: faramiere.ro



joi, 23 august 2018

La cumpărături în Las Vegas de Sophie Kinsella de la editura Polirom

Romanul La cumpărături în Las Vegas a apărut la editura Polirom din Iaşi în anul 2016. Titlul original al romanul este Shopaholic to the Rescue.

În romanul La cumpărături în Las Vegas de Sophie Kinsella, Becky a pornit într-o misiune de salvare care o va purta în oraşul Las Vegas. Tatăl său şi soţul lui Suze, cea mai bună prietenă a lui Becky. În toată aventura asta merge şi Luke, Suze, soţul şi mama lui Becky, Alice-picioare-lungi şi Janice, o prietenă a mamei lui Beck. 

Nici nu au început bine drumul spre Las Vegas că au şi fost opriţi de poliţie. „Un poliţist se îndreaptă spre autorulota noastră închiriată Clasa C, de şapte metri şi jumătate... E genul ăla de poliţist american cu aer cool, cu ochelari de soare tip oglindă şi bronzat, care te bagă în sperieţi. Inima începe să-mi bubuie şi mă uit din reflex în jur după un loc în care să mă ascund” afirmă Becky la începutul cărţii.

Aventura călătoriei lor începe cu stângul, dar asta nu înseamnă că nu se descurcă până la urmă. Pe parcursul aventurii îi găsesc pe ceilalţi prieteni a tatălui. Toţi sunt evazivi când vine vorba de ce se întâmplă, de fapt. Dar cel mai important e că Becky începe să îşi pună întrebarea de ce tatăl ei a ales să-i pună numele Rebecca... 
Odată ajunşi în Las Vegas, se cazează la un hotel. Becky şi Suze sunt supărate, învinuindu-se reciproc. În final misterul e dezlegat. Suze îi destăinuie lui Becky că şi-a înselat soţul şi acum e şantajată. 

În fine. Până la urmă toate problemele se rezolvă. Suze se împacă cu soţul ei, care îl credea deja pierdut. Tatăl le explică care e faza cu invenţia şi prietenii săi din copilărie şi toată lumea e fericită.

Sursa imaginii: casa del libro

sâmbătă, 18 august 2018

Salată cu midii în vin: Dacă îți plac midiile, trebuie neapărat să încerci această rețetă

De ce ai nevoie?




- midii curăţite 40 g
- un căţei de usturoi - vin alb sec 100 mi
- un castravete -ridiche 3-4 buc,
- ouă de prepeliţă 8 buc - mix de salată 200 g pentru dessing:
- un căţel de usturoi
- busuioc verde - 3 crenguţe
- oţet de vin alb 2 linguri ulei de măsline
- sare şi piper după gust

Pregătim dressingul:
Punem în pahar frunze de busuioc, usturoi, oţet ulei de măsline, sare şi piper. Mărunţim până obţinem o emulsie.  La foc mediu în 1 linguri de ulei de olive punem midiile şi un căţel de usturoi mărunţit şi prăjim 1-2 minute. Turnăm vinul şi gătim până nu se evaporă арrоаpе tot lichidul. Sărăm, pipărăm după gust şi luăm de pe foc.

Castravetele şi ridichea tăiem pai. Într-un vas mare punem o parte din dressing, mixul de salată, castravetele și ridichea. Amestecăm şi punem în farfurii. Deasupra punem midiile şi ouăle de prepeliţă tăiate în jumătate.

Turnăm deasupra dressigul rămas.

Poftă bună!