Maslenița (Масленица) în Republica Moldova – tradiție, gust și spectacol la hotarul dintre iarnă și primăvară

Масленица (Maslenița) este una dintre cele mai vesele și spectaculoase sărbători de origine slavă, celebrată și în Republica Moldova, în special de comunitățile de ruși, ucraineni și lipoveni. Ea marchează sfârșitul iernii și pregătirea pentru Postul Mare în tradiția ortodoxă, fiind o săptămână a bucuriei, a belșugului și a reconcilierii.

Sursa imaginii: pagina de Facebook, Orașul Dondușeni

---

Originea și semnificația sărbătorii

Maslenița are rădăcini precreștine, fiind inițial o sărbătoare dedicată soarelui și renașterii naturii. În cultura slavă, această perioadă simboliza victoria luminii asupra întunericului și trezirea pământului la viață.

Odată cu creștinarea slavilor, sărbătoarea a fost integrată în calendarul ortodox, devenind ultima săptămână înainte de Postul Mare – o perioadă în care nu se mai consumă carne, dar sunt permise produsele lactate, ouăle și peștele. De aici provine și numele „Maslenița”, de la cuvântul rusesc „maslo” (unt).

Sursa imaginii: pagina de Facebook, Orașul Dondușeni

Cum se sărbătorește Maslenița în Republica Moldova

În Republica Moldova, Maslenița este celebrată în orașe precum Chișinău, Bălți, Tiraspol, dar și în localități cu populație majoritar slavă. Evenimentele sunt organizate de centre culturale rusești, asociații etno-culturale și autorități locale, adesea în piețe publice, parcuri sau case de cultură.

🥞 Clătitele – simbolul soarelui

Elementul central al sărbătorii îl reprezintă blini – clătitele rotunde și aurii, care simbolizează soarele. Acestea sunt servite cu:

• smântână

• miere

• dulceață

• brânză dulce

• icre

În multe familii, prepararea clătitelor devine un ritual transmis din generație în generație.

Sursa imaginii: pagina de Facebook, Orașul Dondușeni

🔥 Arderea păpușii de paie

Un moment spectaculos al Masleniței este arderea unei păpuși din paie, care simbolizează iarna. Ritualul are rol purificator: prin foc, frigul și greutățile sezonului rece sunt „alungate”, iar primăvara este invocată să aducă lumină și fertilitate.

🎶 Spectacole și tradiții populare

Sărbătoarea include:

• concerte de muzică tradițională rusă și ucraineană

• dansuri populare

• jocuri și concursuri în aer liber

• târguri cu produse artizanale

• activități pentru copii

Atmosfera este una de carnaval: costume colorate, voie bună și multă interacțiune comunitară.

Dimensiunea spirituală

Ultima zi a săptămânii Maslenița este cunoscută drept „Duminica Iertării”. În această zi, oamenii își cer iertare unii altora pentru greșelile făcute, pregătindu-se sufletește pentru perioada de post și reflecție.

Astfel, dincolo de aspectul festiv, Maslenița are și o profundă semnificație spirituală: reconciliere, curățare și reînnoire.

Sursa imaginii: pagina de Facebook, Orașul Dondușeni

Maslenița – parte a mozaicului cultural al Moldovei

În Republica Moldova, Maslenița reflectă diversitatea etnică și culturală a țării. Conviețuirea tradițiilor moldovenești, slave, găgăuze și ucrainene oferă un peisaj cultural bogat, iar această sărbătoare contribuie la consolidarea dialogului intercultural.

Maslenița nu este doar o sărbătoare a iernii care pleacă, ci și o celebrare a comunității, a tradiției și a speranței.

🥞🔥 Maslenița în Republica Moldova – rămas bun iernii, bun venit primăverii!

În fiecare an, cu o săptămână înainte de Postul Mare, comunitățile slave din Moldova sărbătoresc Maslenița – o tradiție plină de culoare, muzică și clătite aurii, simbol al soarelui.

În Chișinău, Bălți sau Tiraspol, piețele și parcurile prind viață prin spectacole folclorice, jocuri populare și ritualul arderii păpușii de paie – momentul care simbolizează plecarea iernii.

Maslenița înseamnă gust, tradiție și iertare – ultima zi fiind dedicată împăcării și pregătirii sufletești pentru post.

O sărbătoare care arată cât de bogată și diversă este cultura Republicii Moldova.

Album foto complet: pagina de Facebook, Orașul Dondușeni.

Clătite delicioase de Crăciun. Dar pot fi făcute în orice sezon al anului

Am făcut aceste clătite şi vă asigur că pot fi făcute în orice anotim. 

Ingrediente: 

100 g zahăr
2 ouă
200 ml lapte
300 g făină
1 linguriţă praf de copt
1 linguriţă scorţişoară
2 mere

Mod de preparare:
Bate ouăle împreună cu zahărul, apoi adaugă laptele. Adaugă făina, praful de copt şi scorţişoara şi amestecă. Pentru un plus de savoare, adaugă bucăţile de mere decojite. Prăjeşte clătitele în puţin de ulei, pe ambele părţi, pînă se vor rumeni,

Sursa: Minibroşura Avon, camp. 17, 2016

Desert de banane caramelizate

Ingrediente:
125 g făină
272 ml lapte
2 ouă
30 ml unt topit
1 păstaie de vanilie

¼ linguriţă sare

Umplutură:

4 banane

100 g unt

60 g zahăr brun

Mod de preparare: 

Bate ouăle cu sarea. Toarnă laptele la temepratura camerei şi untul răcit. Cerne făina şi adaug-o treptat peste ouă. Pune conţinutul păstăii de vanilie, apoi lasă compoziţia să se adihnească circa jumătate de oră. Coace clătitele cîte 1-2 minute pe fiecare parte. Pentru umplutură, încălzeşte untul, adaugă zahărul şi feliile de banană. Amestecă din cînd în cînd să se formeze caramelul şi să nu se ardă zahărul.

Sursa: Desert de banane caramelizate. În: Femeia de azi, 2016, nr. 42, p. 19.

Clătite cu brînză la cuptor

Ingrediente (4 porții):
pentru aluatul de clătite:
300 ml lapte
2 ouă
2 linguri ulei
200 g făină
1 praf de sare

Pentru umplutură:
200 g brînză telemea
300 g brînză de vaci
200 g măsline umplute cu gogoșari
1 legătură ceapă verde
3 linguri smîntînă

Pentru sos:
3 ouă
250 ml lapte
1 vîrf cuțit busuioc uscat
2 linguri făină
sare
piper
Pentru tapetat vasul: 2 linguri de pesmet, ulei

Mod de preparare:
se bat ouăle cu laptele, uleiul, sare și făină și se face un aluat de consistență unei smîntîni fluide. Se coc opt clătite mai mari și se lasă la răcit. Se rade brînza telemea și se amestecă cu cea de vaci, cu măslinele tăiate rondele și cu frunzele de ceapă verde tocate mărunt. Se adaugă smîntîna și se amestecă bine. Se umplu clătitele cu compoziția de brînză, se rulează și se taie în două. Se unge cu ulei și se tapetează cu un vas termorezistent și se așează clătitele cu partea tăiată în sus. Ouăle se bat bine cu laptele. Se adaugă făina, busuiocul, sarea și piper și se toarnă compoziția peste clătite. Se introduce vasul la cuptor pentru 30 de minute pînă se rumenesc.

Sursa: Clătite cu brînză la cuptor. În: Moldova Suverană, 2016, ian., p. 4.

Clătite pane

Ingrediente:
pentru aluat:
300 g făină
3 ouă
2 linguri ulei
50 g unt topit
300 ml lapte

Pentru umplutură:
200 g șuncă
150 g cașcaval.

Pentru pane:
2 ouă
pesmet
ulei pentru prăjit

Mod de preparare:

se pune făina într-un vas și se face gol la mijloc unde se adaugă ouăle, uleiul și untul topit. Se amestecă bine cu un tel, turnînd laptele, iar cînd compoziția este omogenă, fără cocoloașe, se coc clătitele, într-o tigaie, fără grăsime. Se taie șunca și se așează pe fiecare clătită, apoi se presară deasupra cașcavalul ras. Se împachetează clătitele. Se trece fiecare clătită prin ouă bătute și pesmet și se prăjesc în ulei. Se scot pe șervețele de hîrtie.

Sursa: Clătite pane. În: Moldova Suverană, 2016, ian., p. 4.

Punguțe din clătite cu surprize

Ingrediente:
Pentru clătite: 
1,5 pahare făină
0.5 l lapte
3 ouă
o lingură zahăr
1-2 lingură ulei
sare.

Pentru umplutură:
300 g ciuperci șampinion
100 g cașcaval
100 g ceapă
50 g unt
o legătură de ceapă verde

Mod de preparare:
Se prepară aluatul din ingredientele de mai sus și se coc clătitele.
Pentru umplutură, ceapa se taie mărunt, se călește în unt, după care se adaugă ciupercile tăiate cubulețe. În mijlocul foii de clătită se pun ciupercile prăjite, iar deasupra cașcavalul ras. Marginile clătitelor se ridică în formă de punguță și se prind cu codițe de ceapă verde sau de la oricare fel de verdeață. Punguțele se pun în tavaua pentru copt, care a fost unsă cu unt în prealabil, și se dau în rol pentru 10 minute.

Sursa: Punguțe din clătite cu surprize. În: Expresul, 2012, mart., p. 8.

Clătite cu nuci la cuptor

Ingrediente (o tavă):
pentru aluatul de clătite
250 g făină,
1 lingură zahăr
3 ouă
400 ml lapte
50 g unt

Pentru umplutură:
200 g miez de nucă
50 g zahăr pudră
50 g stafide
1 pliculeț zahăr vanilat
3 linguri de rom

Pentru sos:
500 ml smîntînă
3 linguri de zahăr
3 plicuri de zahăr vanilat
2 gălbenușuri
unt pentru uns vasul

Mod de preparare:

ouăle se bat cu laptele și zahărul, se adaugă untul topit, făina se omogenizează și se lasă aluatul 30 de minute să se odihnească, după care se coc clătite subțiri. Nuca măcinată se amestecă cu zahărul pudră, zahărul vanilat și stafidele. Compoziția se așază pe fiecare clătită și se rulează, avînd griă să nu cadă umplutura. Se stropesc cu rom, se taie pe jumătate și se așază una lîngă alta într-un vas termorezistent uns cu unt. Smîntîna se bate cu zahărul, zahărul vanilat și gălbenușurile. Se toarnă amestecul peste clătite și se introduc în cuptorul preîncălzit la 200g C pînă se rumenesc. Clătitele cu nuci la cuptor se servesc imediat.

Sursa: Clătite cu nuci la cuptor. În: Moldova Suverană. Chișinău, 2015, 23 dec., p. 4.