Se afișează postările cu eticheta trăsăturile poporului britanic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trăsăturile poporului britanic. Afișați toate postările

luni, 11 ianuarie 2016

Termenele limită și afacerile la britanici

Punctualitatea este importantă pentru britanici, dar nu este o obsesie. Ei nu suportă oamenii care se grăbesc permanent, cu un ochi lipit de ceas. Sosirea cu o întîrziere de cîteva minute la o întîlnire programată este, în general, acceptabilă; încearcă cel puțin să ajungi la clădire și să fii în căutarea liftului la ora fixată. O întîrziere de cincisprezece minute pînă la treizeci de minute nu este exagerată pentru majoritatea întîlnirilor neoficiale. Termenele-limită sunt însă sacrosante. Depășirea unui termen este acceptabilă doar în cazul în care a fost luată la cunoștință cu mult timp înainte de cealaltă parte.
În ceea ce privește prînzul de afaceri dacă întîlnirea a fost programată între orele 11:00 și 12:000 și este așteptat să dureze pînă după ora 13:00, s-ar putea să fii invitat la masa de prînz, chiar dacă această posibilitate nu a fost menționată anterior. Și ar fi nepoliticos să suni și să întrebi: „Luăm prînzul împreună?”).
În general, britanicii preferă să separe timpul de lucru de cel liber și de aceea le displace ideea de a combina masa cu afacerile. Mulți nu suportă mai ales ideea micului dejun de afaceri și a ceaiului de afaceri. Cina de afaceri este, de obicei, o ocazie de a cunoaște mai bine partenerul decît de a purta negocieri. Nu există interdicții speciale privind consumarea băuturilor alcoolice la prînzul și cina de afaceri.
Întîlnirile trebuie programate cu cît mai mult timp în avans și cîteva telefoane sunt necesare pentru a stabili ora exactă a întîlnirii. Anunță partenerii britanici de cît timp crezi că vei avea nevoie. Evită să dai impresia că ai de gînd să fii cel care  conduce întîlnirea. Lasă-i pe britanici să dețină avantajul terenului propriu.

10 principii de urmat la întîlnirile de afaceri
1. Sosește cu cîteva minute mai devreme, pentru a avea timp pentru discuții introductive – nimic prea personal.
2. Începe ședința cu cîteva minute după ora fixată. Nu da impresia că te grăbești.
3. Prezintă-te și prezintă-ți însoțitorii, menționînd funcțiile, responsabilitățile și motivele de participare. 
4. Fă o scurtă trecere în revistă a subiectului,
5. Descrie ceea ce speri să realizezi, atît în ziua respectivă, cît și în decursul timpului.
6. Păstrează o atitudine formală, dar destinsă. Fii eficient, dar nu brutal sau dominator.
7. Lasă timp suficient pentru întrebări și comentarii.
8. La final, rezumă ceea ce consideri că s-a realizați în direcția în care par să se îndrepte lucrurile.
9. Trece în revistă acțiunile și termenele care revin ambele părți.
10. Întocmește o notă sau un memorandum care să rezume întîlnirea.

Alte sfaturi
1. Eticheta strîngerii mîinilor. Nu fi dezamăgit de puțin energetica strîngere de mîini britanică. Nu are legătură cu persoana ta. Britanicii consideră o strîngere de mîini puternică, fermă, ca fiind prea americană și de aceea o evită.
2. Evită contactele fizice. Atingerea este o manifestare de familiaritate și britanicii nu renunță ușor la rezerva lor. O bătaie pe spate sau un braț pus în jurul umerilor cuiva, mai ales, în public, îi va face pe mulți britanici să se simtă stînjeniți.
3. Nu săruta niciodată o femeie britanică într-o ocazie de afaceri. Chiar și un sărut inocent, care nici nu stinge practic obrazul, va fi considerat un gest îndrăzneț.
4. Nu vorbi tare sau mult. Străinii sunt de multe ori priviți ca fiind zgomotoși și vorbăreți. Vorbește pe un ton scăzut, controlat.
5. Nu fixa cu privirea. O privire directă în timpul unei discuții deafaceri este potrivită, dar britanicii sunt tulburați de fixarea îndelungată a persoanelor.
6. Respectă-ți rîndul la coadă. Pentru britanici este natural să aștepte răbdători pentru a le veni rîndul și oricine încalcă acest obicei este considerat un mic infractor. 
7. Fii atent la gesturile pe care le faci cu mîna. Semnul de salut făcut cu două degete în „V” de la victorie sau ridicarea a două degete într-un restaurant pentru a arăta chelnerului că are de servit două persoane sunt considerate gesturi vulgare, echivalente cu ridicarea gestului mijlociu în alte țări. Dacă te afli în restaurant, asigură-te că mîna este ridicată cu palma spre chelner.
8. O problemă de cavalerism. Cedarea locului în autobuz sau metro unei alte persoane (unui bătrîn sau unei femei gravide) va fi pentru ceilalți o dovadă a faptului că ești străin. Gestul tău poate fi considerat o dovadă de superioritate de către cunoștințele cu care călătorești (care nu s-au gîndit niciodată să cedeze locul).
9. Ridicarea în picioare în momentul prezentării. Dacă cineva intră într-o sală de ședințe, urmărește atitudinea gazdei pentru a vedea dacă trebuie să stai în picioare sau nu. În mod obișnuit, te vei ridica dacă este o persoană căreia îi vei fi prezentat; dacă nu, vei rămîne așezat.
10. Poziția picior peste picior. Femeile își vor încrucișa gleznele, nu genunchii. Urmărește fotografiile reginei.



Sursa: Timpul. În: Harper, Timothy. Pașaport Marea Britanie. București: RENTROP & STRATON, 2000, pp. 51-68.
Sursa iamginii: www.adevarul.ro

miercuri, 30 decembrie 2015

Zece reguli de aur ale britanicilor

În lumea afacerilor, ironia moderată și autocritica ușoară pot fi în avantajul străinilor.

  1. Nu fi convins că o tranzacție se va încheia doar pentru faptul că pare logică și esti sigur că este în avantajul partenerului britanic.
  2. Nu presupune că „poate” înseamnă „da” sau că un „da” spus azi va însemna „da” și mîine. Unii britanici vor spune orice pentru a evita explicațiile și confruntările la nivel personal; ei pot prefera să dea informații în scris. „Sunt surprins că...” sau „Chiar ați...” sunt modalități subtile de sugerare a dezaprobării.
  3. Nu te lăsa sedus de aparența plăcută a britanicilor - îmbrăcăminte, accent, farmec și educație. Amintește-ți că te afli departe de reperele tale culturale.
  4. Solicitările de informații speciale, detaliate, nepublicate despre o anumită firmă pot părea indiscrete, mai ales dacă britanicii consideră că negocierile nu au avansat suficient pentru ca tu să ai nevoie de informațiile respective.
  5. Dacă spui că vei face un anumit lucru (vei veni la o anumită dată, vei trimite anumite informații prin fax), respectă-ți promisiunile.
  6. Nu spune și nu face lucruri care te-ar face să te simți jenat dacă le-ai face acasă. Specificul afacerilor poate fi diferit, dar nu chiar în asemenea măsură.
  7. Nu critica lucruri pe care nu le înțelegi - cum ar fi monarhia, sistemul claselor sociale, jocul de cricket sau orice aspect al manierei britanice de a face afaceri.
  8. Evită o atitudine prea familiară. Ceea ce pentru tine pare a fi un zîmbet, rîset sau entuziasm normal, poate fi interpretat de britanici ca fiind agresiv. Așteaptă ca britanicii să fie cei care inițiază o conversație personală:  chiar întrebările legate de școala pe care au urmat-o sau volumul afacerilor pe care le-au făcut în SUA anul trecut, pot fi privite ca fiind indiscrete. Reține că britanicii au un puternic sentiment al intimității.
  9. Abține-te de la utilizarea unor expresii „cît de curînd posibil” sau „rezultat final”.
  10. Nu zăbovi pe teme legate de felul în care lucrurile merg mai bine în firma sau în țara ta. Nu vorbi prea mult despre tine sau despre vechile tale afaceri, indiferent cît ai fi de dornic să impresionezi. Riști să fii considerat un lăudăros și mult prea guraliv. 
Cadourile oferite partenerilor de afaceri
Cadourile nu sunt un aspect obișnuit al afacerilor în Marea Britanie. Dacă se oferă un dar, acesta trebuie să aibă legătură cu afacerea respectivă: o mostră, de exemplu, o umbrelă sau un stilou purtînd emblema firmei tale. Dar să încarci pe cineva cu echipamente reprezentative, inscripționate, la o primă întîlnire, poate fi interpretată ca prezumțioasă, ca mită sau ca simplă nechibzuință. Dacă o relație de afaceri avansează pînă la punctul în care se discută despre familie, este admis să oferi mici cadouri legate de profilu afacerii, pentru copii; producătorii de echipamente sportive pot aduce cîteva tricouri de baschet, pe cînd un editor poate dărui cărți pentru copii. Dacă afacerile se întrepătrund cu vizite făcute în timpul liber, micile cadouri oferite gazdelor sunt binevenite. Florile sunt o alegere potrivită pentru invitația la cină, cu condiția să nu fie trandafiri, care sunt rezervați pentru ocaziile romantice.

Sursa: Zece reguli de aur ale britanicilor. În: Pașaport Marea Britanie. București, RENTROP & STRATON, 2000, pp. 48-50.

sâmbătă, 14 noiembrie 2015

Orașul Londra, capitala Marii Britanii

Nimeni nu a surprins mai bine îne fascinația Londrei decît Samuel Johnson, doctorul care avea un leac literar aproape pentru orice: „Cînd un bărbat e plictisit de Londra, e plictisit de viață, deoarece în Londra există tot ce-ți poate oferi viața”. Există puține orașe care să ofere o varietate de priveliști și sunete, puține locuri care să aibă posibilitate de a satisface practic orice capriciu. Londra este un cadou, așa că acceptați-l și bucurați-vă de el.
Piața plină de porumbei numită Trafalgar Square este un punct de plecare bun. Așezată în inima Londrei și fiind una dintre cele mai impresionante piețe publice din lume, a fost construită în anii 1830 și 1840 de către Sir Charles Barry în memoria amiralului Lord Nelson și a victoriei sale asupra lui Napoleon de la Capul Trafalgar din 1805. Piața este un pentagon în stil clasic înconjrată de fațade albe, elegante și dominată de Coloana lui Nelson, de 50 înălțime și de patru lei de bronz. 
Oamenii de afaceri lucrează la est; principalele centre comerciale se află la vest; imperiul spectacolelor din West End se află la Nord; iar palatele guvernamentale Whitehall și Westminster se întind spre sud, de-a lungul Tamisiei. 
Piața Trafalgar este un nod al transporturilor, traversat de o duzină de linii de autobuz și de cinci rute de metrou. Piața este și scena sărbătoririi anuale a Anului Nou din londra și e martora demosntrațiilor politice mai bine de 100 de ani. 
De-a lungul flancului nordic al Pieței Trafalgar se află Galeria Națională (deschisă zilnic; miercuri pînă la ora 20:00, închisă duminică, intrare liberă). Fondată în 1824, galeria a devenit una din cele mai reprezentante și cuprinzătoare coelcții din lume, cu o listă a creațiilor de la Leonardo și Rembrandt pînă la El Greco și Van Gogh. 
După colț, înființată în 1856, se află superba Galerie națională a portretelor. Prezentînd și ilustrînd istoria britanică, aceasta conține acum figurile a mai bine de 9000 de britanici faimoși și organizează adesea expoziții foto. 
La nord-est de Piața Trafalgar începe labirintul străzilor înguste și al aleilor numit Convent Garden. Aici aexistat un fel de piață mai bine de 300 de ani, însă numele provine de la grădina mănăstirească ce ocupa zona pînă la Actul de Distrugere al lui Henry al VIII-lea. În centrul Covent Garden-ului se află o piață pavată cu piatră cubică avînd superbe piețe făcute din sticlă și oțel, construită în anii 1830 pentru a adăposti standuri de flori, fructe și legume. 

Sursa: Centrul Londrei. În: Marea Britanie: ghid complet. Oradea, Editura Aquila ‘93, 2000, pp. 121-129.
Sursa imaginii: www.albtourism.ro

duminică, 8 noiembrie 2015

Localurile britanice

Cel mai bun local din Anglia este The Moon Under Water (Luna de sub ape) și se ascunde pe o stradă
laterală dintr-un orășel vechi industrial nu departe de Manchester. El are o atmosferă nedefinită datorată, în parte clienților, care sunt majoritatea oameni obișnuiți ce nu vin doar pentru bere ci și pentru conversație, și în parte arhitecturii și mobilierului său victorian distinctiv, mahonului negru, oglinzilor de ornament și steclei gravate, șemineurilor din fier turnar și tavanului pătat în galben-brun de nicotină.
În baruri există jocuri (aruncare de săgeți) și mîncare simplă și bună la prețuri care ar falimetna orice restaurant. Există chelnerițe care îi știu pe toți după nume și o încîntătoare grădină unde vara clienții beau la umbra platanilor, în timp ce copiii lor se joacă la o distanță decentă pe topogane și leagăne.
Există cîteva reguli de bază bine definite pentru a avea un local bun. În cartea de temelie a băutorului de bere englez, anualul Ghid al berii bune, autorul Michael Jackson scria: „Într-un local bun, cea mai mare atenție este acordată băuturii și în mod special berii. Sociabilitatea de ambele părți ale barului se află pe al doilea loc. Un local bun încurajează legăturile sociale și nu este dominat de cercuri restrînse. Un local bun are un proprietar atent și receptiv, nu unul grăbit sau arogant. Într-un local bun, indiferent de restul serviciilor oferite, există totdeauna un bar (preferat două) pentru a servi clienții care vor doar să bea și să pălăvrăgească fără să fie distrași sau inhibați de un decor predominant, spectacole gălăgioase sau de dineuri deranjante.”
Majoritatea localurilor au cel puțin 2 baruri: „barul public”, care este unul comun și „barul select”. Pot exista diferențe de de cîțiva pence între prețurile băuturilor, toate localurile sunt obligate prin lege să-și afișeze liste de prețuri. Se spune că barul public este pentru băutori înrăiți, în special bărbați, sau pentru muncitori în salopete murdare. Barul select are fotolii confortabile și aici femeile pot ieși seara.
Cuvîntul „pub” local este o prescurtare a denumirii de „casă publică”, semn că primele localuri erau simple locuințe private unde proprietarii făceau bere și o vindeau la intrare peste tejgheaua din camera de zi. Pentru a anunța că vinde bere, proprietarul agăța un semn pe care nu scria „Bere”,, deoarece țăranul saxon obișnuit nu a ajuns niciodată să știe carte, ci era reprezentată o prăjină cu un butoi din brad în vîrf. 
Anglia nu duce lipsă de localuri, fiecare pretinzînd că este „cel mai vechi pub din țară”, cu toate acestea, există unul care are mai multe atuuri decît celelalte, numit Călătoria spre Ierusalim, și săpat în piatra de temelie a Castelului Nottingham, existînd cu siguranță de pe vremea cruciadelor din secolul al XIII-lea, de unde își are numele. 

Sursa: Localuri: În: Mare Britanie: ghid complet. București, Editura Aquila ’93, 2000, pp. 92-94.
Sursa imaginii: www.manchestereveningnews.co.uk

marți, 6 octombrie 2015

Activitățile recreative britanice

Deși trăiesc pe o insulă vestită pentru vremea sa rea, britanicilor le place să petreacă mult timp în natură – în grădinile lor sau în căutarea unor experiențe mai energice în natură. De aceea este misterios că ei  preferă golful baschetului și alpinismul gimnasticii.

În afară de grădinărit, cea mai populară activitate de recreere a națiunii este mersul pe jos – sau hoinăritul, cum îl numesc ei. În timpul Revoluției industriale, muncitorii din orașele poluate din nord au luptat pentru dreptul de a hoinări prin zonele rurale în timpul liber. Astăzi Asociația hoinarilor și grupurilor afiliate au aproape 200000 de membri și cîștigă bătălii împotriva proprietarilor care ridică garduri de sîrmă ghimpată, ară cărările sau cer abolirea istoricelor drepturi de trecere. Orice autoritate turistică locală poate da informații despre drumețiile atractive din zonă. Și cicliștii sunt avantajați. Marea Britanie a sărbătorit Mileniul prin brăzdarea țării cu rute cicliste de la Elgin pînă la Eastbourne și de la Fishguard pînă la Felixstowe. Rutele sunt o combinație de cărări fără trafic și de drumuri, uneori înființate în locul liniilor ferate scoase din uz. 

Cei mai rezistenți pot face schi în Scoția la Cairngorms, surf și scufundări în West Country, zbor cu parapanta în orice zonă de coastă sau deluroasă, iar călăria se poate pratica peste tot. Mulți britanici consideră că cea mai bună cale de a ieși din naturăă este să pescuiască în cel mai apropiat curs de apă.


Sursa: Activitățile recreative. În: Marea Britanie: ghid complet. Oradea, Editura Aquila ’93, 2000, pp. 91-92.
Sursa imaginii: www.friends-of-nature.ca