Jumătate de viață de Care Santos

 În vara anului 1950, cinci fete de 14 ani, aflate în internatul unei mănăstiri catolice, joacă pentru prima oară „Adevăr sau provocare”, căruia îi mai spun „jocul cu gajuri”. două dintre ele, gemenele Viñó, se ăregîtesc să înceapă o viață nouă. Nici una nu bănuiește cînsă că acea noapte le va peceltui destinul pentru totdeauna, marcând sfțrșitul inocenței lor. În iulie 1981, tot într-o noapte de vară, eroinele se reîntîlnesc la restaurantul Jumătate de viață din Barcelona și reiau jocul din adolescență. Secretele care ies la iveală sunt teribile, iar ele ajung să-și reconsidere convingerile despre prietenie, carieră, dragoste, maternitate, dar și pe cele despre propria sexualitate. 

Romanul lui Care Santos este o poveste despre devenire și iertare, despre schimbarea personală și colectivă. Acțiunea romanului are loc în Barcelona și se face referință și la regimul lui Franco: drepturi și libertăți. Se face referință chiar și la moartea lui, în anul 1975. În acea perioadă, în Spania se promulgă legea divorțului. Opiniile și reacțiile cu privire la această lege sunt diferite. 

Cele cinci fete, odată cu plecarea din orfelinat... își încep viața lor. Numele lor e Olga, Marta, Lola, nina și Julia. Fiecare fată are propria experiență de viață. Reîntâlnirea lor ajută ca fiecare din ele să-și facă o impresie în ceea ce privește viața fiecăreia. 

Astfel, romanul e împărțit în două părți: 

- 1950;

- 1981 (Monopole alb; Tenebrism).

„Durere și glorie” („Dolor y Gloria”) de Almodóvar, cel mai bun film din 2019 pentru revista „Time ”

Criticul Stephanie Zacharek o consideră cea mai „răsplătitoare și emoționantă” lucrare a realizatorului spaniol

Revista Time a calificat filmul lui Dolor y gloria al lui Pedro Almodóvar drept cel mai bun din 2019, pe care îl definește drept cea mai „răsplătitoare și emoționantă” lucrare a realizatorului spaniol. Publicația, în special critica lui Stephanie Zacharek, situează filmul, inspirat din viața lui Almodóvar însuși, înaintea succeselor din acest an, precum Once Upon a Time in Hollywood, de Quentin Tarantino, pe poziția a treia, sau irlandezul lui Martin. Scorsese, care a venit pe locul doi. În plus, el descrie opera lui Antonio Banderas, actorul principal în „Durere și glorie”, drept „interpretarea vieții sale” și o descrie pe „radiantă” a lui Penélope Cruz, mama personajului central.

Laudele critice pentru operele realizatorului spaniol includ fraze precum „o panoramă de culori vibrante și emoții intense”. La porțile podiumului, mediumul plasează Povești dintr-o căsătorie, cu Scarlett Johansson și Adam Driver, și regia Noah Baumbach. Pe poziția a cincea, adaptarea lui Greta Gerwig a Little Women, în care irlandezul Saoirse Ronan joacă rolul central.

În plus, Paraziții din Coreea de Sud, de Bong Joon Ho, care sună ca favorit pentru a câștiga Oscarul pentru cel mai bun film străin, se află pe locul șase, iar Daggers in the Back, de Rian Johnson și cu Ana de Armas, apare în a șaptea.

Yo soy Dolemite, regizată de Craig Brewer și în care joacă Eddie Murphy, care spune povestea unui film cu un buget foarte mic, care a devenit un succes, este al optulea. Un prieten extraordinar, de Marielle Heller, este al nouălea.


Închide lista celor 10 cei mai buni, potrivit Time, Scammers of Wall Street, ultimul film pe care Jennifer López a jucat-o, axat pe povestea a doi dansatori de striptease care reușesc să înșele muncitorii Wall Street, povestită de realizatorul Lorene Scafaria.

Sursa: „Dolor y gloria”, de Almodóvar, mejor película de 2019 para la revista „Time” [online] [citat 21.04.20]. Disponibil: elpais.com

Penelope Cruz: „În câțiva ani vreau să regiez un film”

Actrița Penelope Cruz, orginară din Madrid este „La Reina de España” (Regina Spaniei), urmată de „La niña de tus ojos”, care, 18 ani mai târziu, Fernando Trueba și toată distribuția acelui moment premiera filmului. Interviul a fost dat pentre revista La Vanguardia în anul 2016. Interviul a fost realizat de jurnalistul Fernando García. 

Actrița Penélope Cruz, fotografiată în Madrid (LVE/Dani Duch)

Și-a dorit să fie actriță de mică și a devenit.  Cariera sa nu poate să fie decât completă. Și de acum încolo? Pentru moment, actrița Penelope Cruz premiată și recunoscută în toată lumea,  a revenit cu La Reina de España, urmat de filmul Lumina ochilor tăi (La niña de tus ojos). În ceea ce privește viitorul, are alte ambiții. În interviul acordat pentru ziarul La Vanguardia Penélope Cruz vorbește despre marele său proiect de lungă durată: să stea în spatele camerei foto într-un film de lung metraj.

În acest moment al vieții tale, cu o carieră de succes, care e obiectivul tău pe scară largă? Ai vreun proiect dincolo de ceea ce faceți?

Continui cu ceea ce fac. Prioritatea mea este familia mea. Și am noroc de ceea ce fac. Deși obiectivul profesional este de a continua să îmi fac lucrul, învățând și dezvoltându-mă. Și asta e în fiecare zi. Mă văd la optzeci de ani afirmând același lucru. Adevărul e că subiectul îmi atrage atenție deosebită. M-a atras de când eram mică. Îmi amintesc că acum 16 ori 17 ani în barul La Gloria, la ora două dimineața zicându-i lui Almodóvar: „De fapt, ceea ce vreau este să regizez”. Și el mi-ar spune: „Dar fă-o acum, nu aștepta!” Se vor întreba unii ce făceam la două dimineața la barul La Gloria. Ei bine, a avut grijă de mine și nu m-aș opri. A fost momentul când Jamón, jamón și La Belle Epoque au fost filmate. Nu ieșisem niciodată până la atâtea ore sau nu mă apucam de toate; Nu-mi place să beau și urăsc drogurile. Dar îmi amintesc acele conversații cu el.

Acestea sunt ceea ce se vede regizat

Da. Această necesitate, deja, este parte din mine: să merg așa. Îmi place actoria și mă bucur mult să fiu actriță, dar partea cu regizarea este aici și de acm în colo mă voidedica mai mult acestui fapt decât actoriei. Azi nu mă văd făcând un lungmetraj. Îmi imaginez asta că îmi voi bloca doi ori trei ani pentru ao face în condiții și trăind întregul proces. Dar după opt ani de acum înainte, poate da. Momentan am un proiect de publicitate directă și documentar ocazional, dar puțin câte puțin.

Obișnuiești să nu mergi să bei. Asta ar trebui să te facă să simți o pasăre ciudată, nu?

Poate tocmai de aceea, încă din copilărie, am avut o familie care mi-a dat libertate, dar, în același timp, o mulțime de informații, astfel încât am știut ce ar putea dăuna sau poate să mă pună în pericol, am fost întotdeauna foarte clară în acest sens. Nu-mi place să dau sfaturi, dar când, uneori, fetele de 15 sau 16 ani vin la mine și le cer, le spun mereu asta pentru că știu că nu greșesc: aveți grijă.

Cum vedeți aceste fete și noul lot de actori în raport cu începuturile lor? Ce schimbări observați?

În unele lucruri, există progrese. Și faptul că există mai multe informații poate ajuta în ceea ce vorbeam. Și apoi există social media și toate astea. Dacă aș putea, aș atinge butonul de derulare și aș rămâne un timp mai mult în anii nouăzeci. Dacă aș putea, aș vrea! Pentru că totul merge într-un ritm bestial ...

Nu aveți un cont Twitter, nu-i așa?
Nici nu o voi avea vreodată. Folosesc Instagram pentru că este în regulă să ai ceva, de exemplu să arăt unde poți vedea documentarul meu în fiecare țară sau alte lucruri la locul de muncă, sau să felicit sau să aduc un omagiu cuiva. Nu îi judec pe cei care sunt în multe rețele, dar nu sunt foarte prietenoasă cu toate acestea. Nu știu. Nimeni nu mai scrie scrisori și un nou limbaj începe să fie folosit. Totul merge atât de repede încât nici nu ne deranjăm să terminăm propozițiile când scriem. Și un băiat de 12 ani înțelege deja această limbă. Mă amețește foarte mult. Și milă.

Ar trebui să încetinim?
Este că, odată cu viteza cu care ajung informațiile, lucrurile importante rămân pe drum. Sau își pierd valoarea în favoarea lucrurilor superficiale care nu ar trebui apreciate atât de mult ... Încep să le înțeleg pe bunici. Când s-au uitat la un mobil în acest fel, i-am spus: „Dar bunica, este doar un telefon”. Le înțeleg pentru că unele lucruri care mi se par suprarealiste sunt deja pâinea zilnică pentru copii. Mă revolt împotriva acestor schimbări. Pentru că sunt mai sălbatice decât cele din ultimii 15 sau 30 de ani. Oamenii renunță la scriere și asta are un sens. Și scrisul este necesar pentru sănătatea mintală: a avea hârtia, cartea, a o atinge și a mirosi. Dar toate acestea se duc în iad și sunt deranjată ... Oricum, nu știu de ce vorbim despre asta.

Va fi pentru că de când ești mamă vezi lucrurile altfel.
Cu siguranță. În urmă cu șapte ani nu aș fi lansat acest discurs despre cărțile care ating. Și acum tot ce contează pentru mine. Este ca și cum copiii nu ar fi avut timp să rețină unele lucruri, deoarece sunt tăiați prematur, fără a-și îndeplini procesul natural. Ce se va întâmpla cu asta (cărți, scrisori ...)? Speranța mea este că oamenii vor să recupereze ceea ce nu au avut timp să trăiască, deoarece în final le consideră foarte atractive; că nu vor să fie în computer mai mult decât este necesar și să apeleze la creion și hârtie; comunicare fata in fata; să ne ascultăm reciproc. Pentru că toate acestea se pierd. Internetul este prietenul și cel mai rău dușman al nostru. O sabie cu două tăișuri.

Cum a fost reunirea dintre actorii din The Girl with Your Eyes, paralelă cu cea din film?
Frumos. Fernando mi-a spus în diferite ocazii că a avut ideea de a ne reuni împreună. Și acum doi ani ne-am întâlnit la casa lui, ne-a trecut scenariul și ne-am dat seama că echipa menține aceeași energie. A fost foarte frumos să începem asta.

Ați comentat situația culturii din țară, evoluția ei de pe vremea filmului Fata cu ochii tăi?
Situația cinematografului, în loc să se îmbunătățească, s-a agravat. Este mult mai rău. Ținând cont de talentul din profesie; actorii, regizorii, scriitorii și oamenii din orice departament din sector, toți cu un nivel foarte ridicat ... Oportunitățile sunt foarte puține. Există șanse mici de a da aripi atât de mulți tineri și valoroși. Și mă gândesc și la cinematografi, la cei care poartă costumele, la muzicieni ... Mai mult decât cu ajutor, în ultimii ani cinematografia spaniolă a găsit obstacole și chiar a călători. Și este un sector în care trăiesc mii de oameni și ar putea trăi multe altele.

Există un moment în care personajul tău, Macarena Granada, spune că a fi vedetă este „o durere în fund.” Este valabil în cazul tău?
Viața lui este cu totul diferită de a mea. Am avut norocul să merg în Statele Unite cu un bilet de întoarcere, ceea ce oferă întotdeauna mai multă securitate. Și continuu să îmbin activitatea în străinătate cu munca în țara mea: mult noroc. Pe vremea Macarena, semnarea unui contract cu un studio de la Hollywood te-a marcat; Compania respectivă și-a condus viața, nu puteți lucra cu altcineva. Ea merge mult timp fără să se mute sau să nu se poată întoarce în Spania; singura ei referință este Trini, care locuiește cu ea și este familia ei. Când te întorci acasă găsești o țară foarte schimbată, există lucruri care trezesc durere și frustrare; și-a pierdut și tatăl. Conceptul de stea a însemnat atunci ceva foarte diferit. Cuvântul stea nu intră în vocabularul meu. În cazul meu, a fi capabil să lucrez ca actriță înseamnă să mă dedic la ceea ce îmi place și la ceea ce am visat.

Nu te-ai simțit niciodată o regină a Spaniei, nici măcar cu Oscarul?
Ei bine, nu. Simt o mare afecțiune din partea multor persoane. Și desigur că este apreciat, dar motivația mea este diferită; este dragostea de interpretare; știind că înveți mereu pentru că nu știi niciodată totul și pornești de la zero de fiecare dată. Este respect pentru muncă.

Ce a fost cel mai dificil pentru tine să faci în acest film?
Cântarea mă sperie întotdeauna. La final, Fernando a vrut să o fac. Am fost foarte nervoasă, am transpus mări, dar în final este una dintre scenele care îmi plac cel mai mult. Este un tribut adus cinematografului în care este arătat haosul minunat care se produce într-o filmare, unde există o ordine invizibilă și miraculoasă, deoarece există o mulțime de oameni uniți și care se îndreaptă în aceeași direcție. Lucrul în echipă mă umple. Așa că scena pe care mi-o amintesc cel mai mult este numărul muzical pentru că este scrisoarea de dragoste a lui Fernando la cinema. Acolo era o armonie specială.

Filmul La niña de tus ojos a câștigat șapte premii Goyas. Poate fi o povară sau o presiune?
Nu. La niña de tus ojos a lucrat foarte bine și are mulți fani. Și La reina de España, deși va fi atașată de ea pe viață, are foarte multe atracții pe cont propriu, chiar și pentru persoanele care nu l-au văzut anterior. Spune o poveste care poate interesa multe generații. Presiunea nu ar fi pentru Goyas. Oricum, filmele nu sunt realizate cu rezultate în minte, pe care nu le știi niciodată.

Acum filmările lui Escobar tocmai au început, mână în mână cu Javier Bardem pentru prima dată de când s-au căsătorit, în rolul jurnalistului care a întreținut o relație cu traficantul de droguri. Cum te descurci?
Personajul, care este un jurnalist bun, este plin de nuanțe și este dificil. Momentan, am petrecut câteva luni pregătind accentul columbian pentru a-l internaliza bine și apoi a-l transmite în engleză, deoarece filmul este filmat în această limbă. Acolo mă aflu, încercând să înțeleg toată acea lume. În ceea ce privește colaborarea cu Javier, nu știu pentru că este prima dată când o facem în cuplu, așa că vă voi spune. Dar mă gândesc foarte bine.

Ei au, de asemenea, propunerea de a filma atât cu iranianul Asghar Farhadi. Este confirmat?
Ei bine, Asghar scrie în continuare. Ne-a spus povestea și tratamentul ei și este minunat. Când s-a terminat scenariul, ne-o va transmite. Ideea este să tragem în Spania, încă nu știm unde. Este o dramă intensă care este un cadou pentru actori. Personajele sunt dificile și asta este întotdeauna mai înfricoșător, dar îl face mai interesant. Este un lux pentru mine să lucrez pentru regizorul A Separation, lucru minunat. În ceea ce privește coinciderea cu Javier din nou, este incredibil ca lucrurile să vină în același timp, pentru că nu este că nimeni nu-l planifică. Și nu este că vom lucra împreună la toate, dar dacă există lucruri care apar (pentru amândoi) și avem sens, de ce nu?

Cu agenda intensă pe care o aveți, cum v-ați făcut timp pentru documentarul Soy uno entre cien mil (în rom: Sunt unul din o sută de mii) (cu fundamentul acestui nume, care investighează și combate leucemia din copilărie)?
Trebuie găsit timpul pentru acele lucruri; Trebuie să fie o prioritate. Mă interesează foarte mult regia. Regizase pantaloni scurți de publicitate. Acesta a fost primul meu documentar și l-am luat cu mult entuziasm de când i-am cunoscut pe acești copii. Am petrecut luni întregi în vizită la ei și la familiile lor. M-a lovit pentru că este o boală de tip tsunami care poartă multe lucruri.

Când subliniați că veniți și plecați, dar niciodată nu a plecat complet, așa cum a făcut Macarena, înseamnă că scena de la Hollywood s-a terminat?
Nu, intenția mea este să continui să fac același lucru ca acum ani; continuați să combinați. Acum am proiecte care sunt de aici, altele sunt americane, cea a lui Asghar, care este iraniană ... Depinde de unde vin proiectele interesante. Nu schimbă nimic. În ultimii patru ani am fost mai mult aici și m-am mișcat în platou. Ideea este să continuați să faceți la fel. Atâta timp cât îmi pot permite să lucrez în diferite locuri și în diferite limbi ... asta am căutat întotdeauna.

Ți-ar plăcea o treime din povestea Macarena?
Ei bine, face parte din plan. Fernando are deja o idee în minte pentru aceste personaje și nu știu dacă poate în opt sau zece ani putem reveni împreună și să facem o a treia parte. Mi-ar plăcea.

Sursa: Penélope Cruz: „En unos años quiero dirigir una película”  [online] [citat 19.04.2020]. Disponibil: www.lavanguardia.com

Biografia lui Julio Iglesias, Între Paradis și Infern

Biografia lui Julio Iglesias, Între Paradis și Infern a apărut la editura Rao din București în anul 2008. Iar dacă îți plac biografiile marilor personalități, această carte te așteaptă să o citești. Iar despre Julio Iglesias, artistul perfecționist, s-au scris atîtea lucruri. Între Paradis și Infern este autobiografia scrisă cu patos și sinceritate, în care, Iglesias își povestește cu o nebăuită forță literară viața rămasă până acum necunoscută multor cititori. 

Interpretul spaniol a vândut mai bine de 80 000 000 de discuri în 50 de țări. Cântă în limbile spaniolă, engleză, franceză, italiană. Vorbșete fluent cele 3 limbi. Este invitat la diferite emisiuni și are conerte în orice colț a lumii.
Julio Iglesias face referință la băiețelul care nu s-a putut numi Julio César, Tânărul care zîmbea, dar nu se ridica niciodată de pe scaun, De la copil la bărbat, Să vorbim de iubire, căci n-avem încotro; Benidorm, noaptea aceea de la Benidorm, Originele galiciente etc.

Permanent descopăr melodii care îmi plac. Iar tangourile interpretate de Julio Iglesias sunt cele care îmi plac cel mai mult. Tangoul Gozar la vida este cel care îmi place cel mai mult. În traducere înseamnă Bucură-te de viață. 
Cartea tradusă în limba română am luat-o de la o bibliotecă din Chișinău, dar din fericire am autobiografia în original.

Eu şi stilul meu spaniol care nu există

Fiecare om, ori aproape fiecare om are o slăbiciune pentru o ţară anume. Respectiv este dornic să-i cunoască istoria, cultura, bucătăria naţională, limba şi tot aşa mai departe. Iată că mă includ şi eu în categoria asta de oameni care am o slăbiciune pentru... Spania. Am început să învăţ limba spaniolă, pentru că e o limbă

frumoasă. Poate de aici şi vine interesul meu pentru această ţară, nu ştiu deja exact.

Da, e adevărat că citesc mult la temă. Da, e adevărat că îmi doresc să cunosc cunosc real această ţară. Da, e adevărat că am o slăbiciune pentru această ţară. Da, e adevărat că îmi plac melodiile lui Julio Iglesias. Da, e adevărat că am fost în Barcelona. 

Dar haideţi acuma să facem o diferenţă între plăcere şi obsesie. Mie îmi place ţara asta, nu sunt obsedată, măi oameni buni.

Faptul că citesc la tema Spaniei nu înseamnă că sunt obsedată de ţara asta. În căutările mele se includ şi alte subiecte de ordin general, de cultură generală şi tot aşa mai departe. Faptul că îmi doresc să cunosc real această ţară, asta nu înseamnă că eu, lunar ori anual, trebuie să merg în această ţară, Spania, respectiv nu sunt obsedată de ţara asta. Căutam nişte informaţii despre un filosof grec, la care cineva îmi face reproş: „cum aşa cauţi despre filosoful ăsta? Tu în loc să cauţi ceva spanioli de ai tăi...”

În interesele mele de călătorie, sunt incluse şi alte destinaţii. Plus la asta, din punct de vedere financiar, chiar nu îţi permiţi să mergi lunar într-o ţară anume, oricare ar fi ea. Daţi-mi bani, şi poftim, plec în Spania măcar şi în fiecare lună, care e problema? De ce nu-mi daţi bani pentru a pleca în Spania dacă aşa tare vă faceţi griji pentru mine? De ce? Faptul că sunt fan Julio Iglesias şi am mai fost şi la un concert de-a lui, asta nu înseamnă că sunt obsedată de Julio Iglesias, ascultîndu-i melodiile non-stop. Chiar şi dacă vezi că ascult muzică, nu cred că e cazul să te bagi în seamnă aiurea comentînd: „Ce, asculţi Julio Iglesias?” Doamna, s-a arătat destul de revoltată cînd i-am răspuns cu un „nu”: „cum aşa nu asculţi Julio Iglesias? Ţie doar îţi place.” P...ţ!

Da, am fost şi în Barcelona acum 2 ani. Aşa şi? Ce-i cu asta? Ce e aici aşa deosebit că am fost în Barcelona? De ce trebuie să mă luaţi la mişto cu întrebarea „Cînd te duci în Barcelona?” Voi chiar nu aveţi ce mă întreba? Totul se rezumă în viaţă la... plecatul în Barcelona?

Picătura care a umplut paharul a fost recent cînd mi s-a zis... „tu cu stilul tău spaniol”. Aşa şi? Dar întrebarea e: care stil spaniol? Unde am eu stil spaniol în mine? Mă îmbrac normal ca tot restul oamenilor, gîndesc nu mai rău ca tine ori ca tine. Trăiesc în R. Moldova şi am stilul specific ţării, nu credeţi? Chiar şi dacă am plăcerea de a purta o haină anume, o port din plăcere că aşa vreau eu, nu că aş vrea să arăt mai presus decît altcineva. Mă îmbrac pentru mine, nu pentru cineva, pentru că ar fi o zi de naştere, nuntă, şedinţă sau mai ştiu eu ce.

Încetaţi, vă rog, să vă mai legaţi de mine cum mă îmbrac, ce vorbesc, ce plăceri şi ce interese am. Oricare ar fi stilul meu, nu e problema voastră. Şi cel mai important, să nu vă plîngeţi că sunt... agresivă. Este o limită la toate, iar eu nu sunt o persoană tocmai răbdătoare.

Sursa imaginilor: Reiser med Albatros şi britannica.com

Cultura și bucătăria țărilor spaniole în cărți. Expoziție de carte organizată cu ocazia Zilei Hispanității din 12 octombrie

Ziua Hispanităţii, ori Ziua Hispanismului, cunoscută şi ca Sărbătoarea Naţională a Spaniei este o sărbătoare naţională celebrată în Spania la 12 Octombrie.

Această zi comemorează Descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 Octombrie 1492. În 1492 a fost finanţată prima călătorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre “Lumea Nouă”. Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, şi regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediţia. 

Contractul semnat menţiona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite şi în plus i se acorda o zecime din toate metalele preţioase descoperite sub jurisdicţia sa. Regatul Spaniei este o ţară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franţa şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei.

Cu această ocazie, vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la istoria, geografia, cultura şi limba spaniolă.

Istoria Spaniei

Valdeón, Julio. Istoria Spaniei / Julio Valdeón, Joseph Pérez, Santos Juliá; traducere şi note: Constantin Sfeatcu. – Ed. I. – Bucureşti : Ed. Viga, 2011. – 551 p.

Discuţia despre Spania – un proiect de convieţuire civică pentru mulţi, un ideal sfînt după părerea altora,

mama tuturor nenorocirilor pentru nu puţini – a dobîndit o intensitate pe care nimeni n-o bănuia acum cîţiva ani. Noile realităţi din al treilea mileniu au pus în discuţie piloni esenţiali pe care s-a construit lumea contemporană. Nu încape îndoială că în Spania, dat fiind situaţia politică pe care o traversează, este cu atît mai necesară o reflecţie asupra acestor probleme. Astăzi mai mult ca niciodată este obligatoriu cunoaşterea trecutului, nu numai pentru a căpăta o mai mare înţelegere a prezentului, ci şi a decide cu discernămînt asupra viitorului.

Cartea are trei compartimente:

Evul Mediu. În acest compartiment aflaţi informaţii despre

·        Hispania la începutul sec. VIII;

·        Splendoarea din al-Andalus;

·        Rezistenţa creştină;

·        Sec. XI. Creştinii preiau iniţiativa

·        Sec. XII: o frază de echilibru

·        Sec. XIII. Spania orientală etc.

Epoca modernă. În acest compartiment aflaţi informaţii despre

·      Regii catolici;

·        Imperiul spaniol;

·        Cei din Casa de Austria Mărunţi (1598-1700)

·        Secolul Luminilor (1700-1808)

Epoca contemporană. În acest compartiment aflaţi informaţii despre

·        Între revoluţia liberală şi reacţiunea absolutistă

·        Stingerea revoluţiei, construirea Statului: epoca modernă

·        Revoluţia democratică, Restauraţie monarhică

·        O monarhie liberală care se încheie cu dictatura militară (1899-1930)

·        Şi o republică democratică pierind într-un război civil (1931-1939)

·        Lunga dictatură a generalului Franco (1939-1975)

·        O democraţie în sfîrşit consolidată (1976...)

La finalul cărţii găsiţi şi o cronologie.

Dunlop, Fiona. Spania / F. Dunlop; trad.: Maximilian Constantinescu şi Ianina Marinescu. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. – 400 p. : il.

Este un ghid, care îţi face cunoştinţă cu locurile cele mai frumoase din Spania, prin texte, imagini şi hărţi. Ghidul este structurat pe trei secţiuni principale şi începe cu o prezentare a istoriei şi a culturii. Urmează zece capitole cu regiuni şi locuri selecţionate de autor ca exemple pentru interesul particular pe care acestea le prezintă. Fiecare capitol începe cu propriul cuprins, ca să te poţi orienta mai uşor. 
Iată care sunt capitolele: Istorie şi cultură; Madridul şi împrejurimile sale; Nord-vestul Spaniei; Nord-estul Spaniei; Barcelona; Estul Spaniei; Castilla şi León; Castilla-La Mancha şi Extremadura; Andaluzia şi Murcia;  Insulele Baleare; Insulele Canare; Sfaturi de călătorie.

În ceea ce priveşte traseele pe jos cu maşina, inclusiv pe drumul pelerinilor către moaştele Sfîntului Iacob în Galicia, spre castelele fortificate din Aragón, domeniile legendarilor Cavaleri Templieri sau pe animata arteră La Rambla din Barcelona. De asemenea, vei trăi emoţia unei coritde autentice, te vei lăsa cuprins de ritmurile pasionale ale flamencoului, vei admira creaţiile magnifice ale lui Gaudí şi elemente de arhitectură maură.

Spania: Ghid complet. – Oradea: Aquila’93, 2001. – 431 p.

Diccionario de proverbios español-rumano-ruso-inglés-portugués-francés-italiano-latino / I. Dumbrăveanu, L. Plăcintă, E. Ciornîi, L. Şevţov. – Chişinău : Ed. Union Fenosa, 2001. – 590 p.

În acest dicţionar sunt oferite proverbe care nu pot fi traduse mot-a-mot într-o altă limbă, cu atît mai mult că majoritatea sunt creaţii independente, fructul observaţiilor ori experienţei milenare a fiecărui popor. Dicţionarul are două părţi: În lumea animalelor şi Omul. În final veţi găsi două indexuri: un indice alfabetic şi unul bibligorafic.

Proverbele sunt în limbile spaniolă, română, rusă, engleză, portugheză, franceză, italiană şi latină.

Peru

Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este reprezentată de Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului fluviului Amazon.

Rachowiecki, Rob. Peru / Rob Rachowiecki; fotografii: Vance Jacobs. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. –  318 p. : il.

În această carte veţi afla infromaţii despre  trasee inedite, recomandările cunoscătorilor şi experienţe autentice.  În ceea ce priveşte planificarea călătoriei, o descriere de ansamblu te va ajuta să-ţi organizezi excursia în funcţie de preferinţele tale şi de timpul pe care îl ai la dispoziţie. Plimbările pe jos te vor purta pe poteca Inca, princentrul Limei, în oraşul colonial Trujillo, în Santa Cruz şi locurile istorice din Iquitos; obiective şi atracţii turistice care nu trebuie ratate, descrieri detaliate ale color mai interesante locuri şi activităţi. Cartea are următoarele capitole:

·      Istorie şi cultură. În acest capitol veţi afla informaţii ce ţine de Peru azi, festivalurile din Peru, băuturile şi mîncarea tradiţională, istoria statului Peru, artele, zonele şi peisajele;

·        Lima şi sburbiile sale. Capitolul include 2 subcapitole: Lima centrală şi Lima suburbană;

·        Ţinutuirle joase sudice. Capitolul face referinţă la Paracas, insulele Ballestas şi regiunea centrală;

·      Ţinuturile muntoase sudice. În acest capitol veţi afla informaţii despre arequipa, canioane, vulcani, lacul Titcaca şi Platoul Înalt;

·        Regiunea Cusco. E un capitol aparte unde aflaţi informaţii espre Cusc, El Valle Sagrado şi Machu Picchu;

·        Ţinuturile muntoase centrale. E vorba despre două zone: Ayacucho şi Huancayo.;

·        Huaraz şi Înălţimile din Anzi. În acest capitol veţi citi despre Huaraz, Parque Nacional Huascarán, Callejó de Huaylas;

·      Coasta de nord. Capitolul dat face referinţă la zona Trujillo în general, la coasta nordică a acestei zone dar şi sudul regiunii;

·      Ţinuturile muntoase nordice. Capitolul face referinţă la Cajamara, Regiunea Chachapoyas.

·      Amazonul. E un capitol aparte şi face referinţă atît la Amazonul de Nord cît şi cel de Sud.

·      Sfaturi de călătorie. E ultimul capitol din carte şi veţi găsi sfaturi practice referitor la planificarea călătoriei în Peru, dar şi recomandări de hoteluri şi restaurante.

   În final, veţi găsi şi un index.

Peru : Între Anzi şi nesfârşitul Amazon. Bucureşti : De Agostini Hellas, 2010. - 1:32:32

Colecţia În jurul lumii: călătorii fascinante pe DVD este o colecţie pe suport electronic aflată în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Aceste DVD-uri sunt atît la Biblioteca Centrală cît şi filialele  noastre.

Peru, odinioară parte a Imperiului Incaş, este un ţinut al contrastelor şi extremelor, scăldat de apele Amazonului şi străjuit de vîrfurile înzăpezite de peste 6 000 m ale munţilor Anzi. Urmărind acest DVD, veţi afla informaţii istoria statului Peru, despre goana după comorile de aur care i-a atras pe  conchistadorii spanioli şi mai adînc în continentul  sud-american, udne au fost întîmpinaţi de împăratul incaş Atahualpa cu toată pompa şi splendoarea. Lima, metropola-mamut a statului Peru, cu circa 10 milioane de locuitori, se întinde deasupra coastei abrupte pe circa 70 km patraţi. Fluviul Amazon ori lîngă Iquitos, capitala departamentului Loreto din nord-estul Peru-lui, este principala arteră a fluvială a ţării cu o lăţime de numai 2 km. Plaza de Armas din Arequipa, al doilea oraş ca mărime din Peru, este una din cele mai frumoas pieţe din ţară. De asemenea, veţi mai afla informaţii despre Cuzco, Machu Picchu, Inca Trail, Altiplano şi lacul Titicaca.  

În continuare vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la această ţară, deşi sunt ediţii mai vechi. Cărţile sunt în limbile  română, rusă şi franceză.

Berezkin, Û. E. Drevnee Peru : novye fakty - novye gipotezy / Û. E. Berezkin. – Moskva : Znanie, 1982. – 63 s.

Braginskaâ, Èlla Vladimirovna. Poèty Peru / È. V. Braginskaâ, sost. ; Mamontov, S., predisl. : per. s isp. – Moskva : Hudož. lit., 1982. – 352 s.

Collin Delavaud, Claude. Perou / C. Collin Delavaud.  – Paris : S. n., 1976. – 190 p.

Dunaev, V. N. Peru / V. N. Dunaev. – Moskva : Mysl΄, 1984. – 135 s. : Il.

Malinin, A. V. Peru / A. V. Malinin. – Moskva : Meždunar. otnošeniâ, 1991. – 206 s.

PERU : social΄no-èkonomičeskoe i političeskoe razvitie (1968-1980). – Moskva : Nauka, 1982. – 295 s.

Tarasov, K. S. Peru / K. S. Tarasov. – Moskva : Mysl΄, 1974. – 63 s. : il.

Stingl, Miroslav. Poklonâŝiesâ zvezdam po sledam isčeznuvših peruanskih gosudarstv / M. Stingl. –  Moskva : Progress, 1983. – 182 s.

Chile

Chile : Un spațiu al contrastelor

Publication: Bucureşti : DeAgostini Hellas, 2010.

Description: 1 DVD

Mexic

Mexicul de asemenea, e o ţară ce merită a fi vizitată. În acest context, vă recomand 2 interviuri cu Diana Guja, pentru că ea a vizitat Mexicul şi citiţi aici ce are ea de spus la acest capitol, dar şi un prieten virtual, José Francisco Vaquero García, ne vorbeşte cîte ceva despre ţara lui. 

Frida Kahlo / Christina Burrus; trad. de Vasile Savin. – Bucureşti : Univers, 2007. - 144 p.

Cărţi de studiere a limbii spaniole:

Cazacu, Ana-Maria. Spaniola fără profesor : Curs practic / Ana.Maria Cazacu. – Constanţa : Steaua

Nordului, 2011. – 430 p. + 1 CD.

Guzgă, Cristina. Învăţaţi spaniola fără profesor : Curs practic / Cristina Guzgă. – Bucureşti : Steaua Nordului, 2005. – 431 p. : imag. tabele + CD- ul.

Kendris, Christopher. 501 verbe spaniole / Ch. Kendris. – Iaşi : Polirom, 2009. – 716 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. El español en serio: curs practice de limba spaniolă.  / G.-A. Loria-Rivel. – Ed. a II-a revăzută.– Iaşi : Polirom, 2005. – 191 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. Limba spaniolă : Corespondenţă de afaceri / G.-A. Loria-Rivel. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Oprean, Oana. Bienvenidos! : Manual de conversaţie în limba spaniolă. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Scipione, Ileana. Limba spaniolă. Dicţionar de dificultăţi lexicale / I. Scipione. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Spaniola practică / J. Garavito, C. Régnier, J. Marrón, J. Torralbo. – Bucureşti : Niculescu, 2003. – 351 p.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.


Dacă v-ați așezat la masă, o să vi se aducă la micul dejul Huevos rancheros – ou prăjit servit cu tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana – omletă cu sos de roșii; chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. Cam așa sună micul dejun în stil mexican. Nu mai intrăm în detalii cînd vine vorba de prînz sau cină, s-ar putea să vă lase gura apă, mai ales că în Chișinău nu știu dacă există vre-un local cu specific mexican.
Mîncarea mexicană se evidențiază prin burritos și cayenne, fajitas și frijoles refrittos, dar și alte mîncăruri specifice poporului deja menționat mai sus.




Delaney, Rain. Rețete din bucătăria argentiniană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca :

Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Carnea de vită este principală sursă de hrană în Argentina. Versiunea sa pentru preparare la grătar este denumită asado, totul gătit la foc deschis, în cadrul familiei sau într-un cerc de prieteni. Pe lîngă carne sunt foarte comuni cîrnații: chorizo, morcilla, adică sîngeretele de la noi, apoi intestinele – chinchuline: faimoasa parrilada mixtă. Dacă e să vorbim de bucătăria tradițională, aceasta ne-ar aminti de empanadas – paste sărate, aluat, umplute cu brînză, șuncă, cărnuri, asezonate cu gust. Matambre, o altă minunăție, ruladă din carne cu legume și ouă, tăiată feliuțe subțiri.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria spaniolă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.
Bucataria Spaniei isi are radacinile in traditia populara. Necomplicata, bazata pe ingrediente "locale", ea s-a dezvoltat diferit si in functie de zone: relieful, mai precis barierele naturale impuse de munti au ingreunat, pana in secolul al XX-lea, transportul si comunicarea intre regiuni. Alti factori care au dus la formarea mai multor zone "culinare" au fost, de asemenea, diferentele de clima si existenta mai multor etnii cu traditii

si culturi proprii. Multe dintre preparatele de care se lauda spaniolii folosesc aceleasi ingrediente, aceleasi metode si chiar acelasi tip de vase, ca acum cateva sute de ani. Altele insa au fost importate de la americani sau de la europenii mai estici si adaptate. Daca ar trebui sa caracterizam bucataria Spaniei in cateva cuvinte, nu am avea cum sa omitem cuvinte precum "prospetime", "abundenta" sau "gust".

Zingerling, Cornelia. Tortilla, salsa & tequila. - Oradea : Aquila'93, 2000. - 64 p. : foto.

Dacă sunteți itneresați de cultura spaniolă și mexicană puteți citi informații la temă direct pe acest blog. Trebuie doar să selectați etichetele cultura spaniolă și cultura mexicană. Cei interesați de bucătărie celor două țări, de asemenea, alegeți etichetele mîncare tradițională spaniolă, respectiv bucătărie mexicană.

Dacă vreţi să simţiţi atmosfera iberică, vă recomand restaurantul Rodrigo din Chişinău, cu mîncare specific spaniolă. De asemenea, mai este şi restaurantul Don Taco, specific bucătărie mexicane. 
În continuare, vă recomand să citiţi cîteva articole despre 10 lucruri din Chile, Mexic, Spania care ar putea inspira Moldova, scrise de doi conaţionali de ai noştri: Ana Rudico, Anna Şargov, Dionis Cenuşă şi Cristina Leahu.

Sursa ultemelor 3 imagini: http://www.librariaeminescu.ro/

Strategii pentru obținerea succesului în Spania

În Spania, trebuie să ai răbdare

În general, spaniolii consideră nerăbdarea un defect. La întîlnirile de afaceri nu încerca să ataci primul. Permite gazdei tale să stabilească ritmul. Trebuie să știi că prima jumătate de oră dintr-o întîlnire va fi rezervată conversației ușoare. Nu încerca să dirijezi discuția către probleme de afaceri încercînd să cîștigi timp. 

Cînd iau decizi, ca și în negocieri, spaniolii nu se grăbesc și nu le place să fie zoriți. Deciziile se iau la cel mai înalt nivel. Dacă directorul cel mai important pentru afacere nu este prezent sau dacă are nevoie de mai mult timp ca să reflecteze, nu se va lua o decizie pe moment.

Spaniolii au o manieră relaxantă de a aborda programele, panourile de tranzacții și temele-limită. Fii pregătit pentru amînări, schimbări de ultim moment ale planurilor, ședințe care se prelungesc, suprapunîndu-se peste următoarea întîlnire, și conversații care se concentrează mai degrabă pe prezent decît pe viitor. 

Spaniolilor le place foarte mult conversația. Dar ei pun preț pe modestie și moderație. Lasă realizările companiei să vorbească de la sine. Autocondamnarea e considerată o slăbiciune. 

Spaniolilor le place să-și exprime ideile, uneori reptat, cu voce tare și cu emoție. Se așteaptă ca ca cei prezenți să-i asculte cu atenție. Ei le dau celorlalți ocazia să-și prezinte propriile idei, dar îi întrerup fără scrupule. Spaniolii admiră limbajul sofisticat, de aceea, încearcă să vorbești cît mai elocvent cu putință. La reuniunile oficiale, abține-te să faci glume; adesea ele nu sunt bine receptate din cauza diferenței dintre culturi.

Termenele-limită, în stil spaniol

Pentru spanioli, timpul este fluid. El nu poate fi cu adevărat măsurat, împărțit sau raționalizat. Spaniolii cred că timp există din belșug, deci e timp pentru toate. De aceea, limitele de timp sunt considerate ca artificiale și restrictive. Termenele-limită și datele de livrare nu sunt tratate cu același respect ca în alte culturi.

Întîlnirile

Spaniolii obișnuiesc să înghesuie mai multe probleme într-o zi sau într-o săptămînă. Dar, invariabil au întîrzieri în îndeplinirea programului. 

Veșnic în întîrziere

Pentru că nu reușesc să țină pasul cu programul, spaniolii sunt deseori în întîrziere. E ceva uzual să aștepți 15 pînă la 30 minute, sau chair mai mult, pentru o întîlnire programată. Punctualitatea e mai degrabă o excepție decît o regulă. Cu toate acestea, străinii trebuie să sosească la întîlnire la ora stabilită, ca să demonstreze seriozitatea intențiilor lor. Uneori spaniolii ăi vor face pe partenerii lor de afaceri să aștepte fără să își ceară scuze. Dar dacă întîlnirea este de interes vital, invariabil ei vor fi punctuali. Subordonații nu îli lasă superiorii să aștepte; ar fi un semn de lipsă de respect.

Sursa: Strategii pentru obținerea succesului. În: Novas, Himilce. Pașaport Spania / Himilce Novas, Rosemary E. Silvia.. București, Rentrop & Straton, 2000, pp. 47-50.
Sursa imaginii: moldova.org

Rubén Pulido: „Es siempre recomendable encontrar a algún local para charlar un rato”

Spania, o destinație perfectă pentru vacanțe, o tară frumoasă, o țară cu… de toate. Este o țară monarhică din Sud-Vestul Europei. 
Orașele Barcelona,  Malorca, Valencia, Costa Brava, insulele Baleare sunt renumite pentru frumusețea și arhitectura pe care o au, iar la capitolul cultură se poate mîndri, cu Salvador Dalí, Oscar Domínguez, El Greco, Pablo Picasso, Antoni Gaudí, interpetul Julio Iglesias, frumoasa actriță Penelope Cruz și tot așa. Știm de renumita paella, care poate fi vegetariană, cu carne și cu fructe de mare. Festivaluri sunt multe, din care menționăm Tîrgul de aprilie din Sevilla, Festivalul artificiilor din Las Fallas, Valencia, fiestele de Moros y Cristianos. Coridele, la fel sunt bine-cunoscute.

Lăsînd toate astea la o parte, vă propunem un interviu cu un spaniol, Rubén Pulido, voluntar la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova. Cum vede el Spania și ne poate spune, aflați citind articolul.

Ce poți să ne spui despre Spania în cîteva cuvinte?

Spania e o țară a contrastelor; poți găsi peisaje și climă diferită, plus un patrimoniu istoric și cultural bogat. În Spania poți vizita unele din cele mai bune muzee din lume, primul restaurant din lume, cele mai buen plaje și te poți bucura de mîncare gustoasă și soare.

Ești din Madrid. Te mîndrești cu faptul că ești locuitor al acestui oraș sau asta nu contează?

De fapt, m-am născut în El Arenal, un sat din Sierra de Gredos, aproape de Madrid, mai tîrziu m-am mutat în Madrid pentru a-mi face studiile universitare. Madrid este capitala și din acest motiv are mai multe alternative ce ține de timpul liber și activități culturale, dar și în alte orașe, de asemenea, poți găsi lucruri interesante.

Ce ne poți spune, însă, de istoria Spaniei?

Istoria Spaniei este foarte bogată și variată, cu multe influențe și diferențe de stiluri arhitectonice, din această cauză, la moment se poate de vizitat cea mai multe clădiri și de înțeles importanța ei din trecut.

Julio Iglesias este un interpret foarte apreciat în lume. Ce părere ai despre el? Te mîndrești cu el?

Mie personal nu-mi place Julio Iglesias, este de modă veche și mult prea romantic. E adevărat că e unul din cei mai populari interpreți din afara granițelor Spaniei. Cred că la noi în Spania avem interpreți mai buni, dar e foarte dificil să te impui pe piața din afară.

Ce interpeți ori formații muzicale din Spania ne poți recomanda?

Adevărul e că depinde de genul de muzică care îți place ca să pot să-ți recomand ceva anume. Eu prefer cantautorii și muzica ușoară, Joaquín Sabina, Concha Buika, Manolo García, Vetusta Morla…

Care e mîncarea tradițională a Spaniei?

E greu de răspuns la o astfel de întrebare. Fiecare regine a Spaniei are un fel de mîncare specific. Fără îndoială, mîncarea tradițională rămîne a fi omleta paella și șunca.

Care sunt atracțiile turistice ale Spaniei?

Depinde de ce cauți atunci cînd îți planifici vacanța. Soarele și plaja sunt principalele atracții turistice ale Spaniei. Cultura și limba, la fel, are un impact puternic pentru a atrage turiști. În plus, Spania dispune de o cultură bogată, în anul acesta, de exemplu s-a deschis Museul Pompidou în Málaga.

Ce ar trebui să știe un turist cînd vine în Spania?

Cred că tot ce e necesar pentru a călători este nevoie de dorința de a cunoaște o nouă destinație, de aceea eu prefer să utilizez termenul de „călător” față de călător. Plus la asta, în prezent se găsește toată informația necesară în internet.

  

Ce ar trebui să aibă un turist în bagajele sale atunci cînd vizitează Spania?

Păi, depinde de destinație și periaoda anului. Pentru plajă – cremă de protecție solară, pentru regiunea nordică a Spaniei un set de haine pentru vremea mai rece. Se recomandă găsirea unui local, cu un ghid-turistic pentru a cunoațșe mai bine destinația turisitică aleasă.

 Statisticile arată că blogul este vizitat și de persoane din alte țări. Am decis să postez interviul în original, pentru că voluntarul cu care am realizat acest interviu, Rubén Pulido, a fost, de fapt, în limba spaniolă.

¿Qué puedes decir sobre España en algunas palabras?

España es un país de contrastes; puedes encontrar diferentes paisajes y climas, además de un rico patrimonio histórico y cultural. En España puedes visitar algunos de los mejores museos del mundo, el primer restaurante del mundo, las mejores playas y disfrutar de la sabrosa gastronomía y el sol.

Eres de Madrid. ¿Estás orgolluoso de ser de Madrid, la capital de España, o esto no es algo importante?

La verdad es que yo nací en El Arenal, un pueblo de la Sierra de Gredos, cerca de Madrid, y después me mudé a Madrid para estudiar en la universidad. Madrid es la capital  y por eso tiene más alternativas de ocio y culturales, pero en otras ciudades también puedes encontrar cosas interesantes.

¿Qué puedes decir de historia de España?

La historia de España es muy rica y variada, con muchas influencias y diferentes estilos arquitectónicos, por eso hoy en día aún se pueden visitar la mayoría de edificios y comprender su importancia en el pasado.

Julio Iglesias es un canante muy apreciado en todo el mundo. ¿Qué te parece esto? ¿Te sientes orgulloso de él?

Personalmente no me gusta la música de Julio Iglesias, es un poco antiquada y demasiado romántica. Es cierto que es uno de los cantantes más populares fuera de España. Creo que en España tenemos mejores cantantes pero es muy difícil encontrar mercado en el extranjero.

¿Cuál cantantes or bandas de España son conocidos or puedes recomendar?

La verdad es que depende del tipo de música que te guste recomendaría un tipo de musica u otro. Yo prefiero los cantautores y la música ligera, Joaquín Sabina, Concha Buika, Manolo García, Vetusta Morla…

¿Cuál es la comida traditional de España?

Es difícil contestar esta pregunta, en cada region de España, tenemos un plato típico. Sin embargo, los platos más internacionales son la tortilla de patata, la paella y el jamón serrano.

¿Cuáles son las atracciones turísticas de España?

Depende de lo que busques en tus vacaciones. El sol y la playa son los principales atractivos de España. La cultura y el idioma también tienen mucha fuerza para atraer turistas. Además España ofrece una gran oferta cultural, este año por ejemplo se ha abierto una sede del Museo Pompidou en Málaga.

¿Qué tiene que saber un turista sobre España?

Creo que todo lo que necesitas para viajar son las ganas de conocer un nuevo destino, por eso yo prefiero usar el termino „viajero” frente a turista. Además ahora se puede encontrar toda la información necesaria en internet buscando en Blogs.

¿Qué debería llevar un turista en el equipaje para viajar a España?

Pues depende del destino y la época del año. Para la playa, crema solar para viajar al Norte de España un chuvasquero o ropa de abrigo. Igual que en todos los destinos. Es siempre recomendable encontrar a algún local para charlar un rato o llevar una guía para conocer mejor el destino. 

Surse foto:  foto 1 - facebook.com

foto 2 - arhiva personală