Interviu: Zmeura noastră: Aș dori ca statul să creeze oportunități de vânzare a mărfurilor pe piață și în supermarketuri

Daniela Gorincioi: Cine sunt proprietarii de la Zmeura noastră și de unde a venit ideea de a dezvolta o afacere în Republica Moldova? 

meura noastră: Buna ziua. Sunt Macovei Inna proprietarea afacerii Macovei inna GT. In rețelele de socializare ne numim Zmeura noastră. În anul 2014 împreună cu soțul Vasili Macovei am vrut se crestem ceva, am decis să plantăm zmeură. În satul meu natal Brătuseni, raionul Edineț, am moștenit pământ de la bunicul meu și mama ne-a dat cota ei. Am completat actele și am cumpărat răsaduri remontante de zmeură. 

DG: Aplicați la granturi oferite de stat pentru a vă dezvolta afacere?

ZN: În primul an după plantarea zmeurii, am aplicat pentru un grant. Anul următor am primit un grant oferit de stat, care ne-a ajutat să dezvoltăm în continuare mica noastră afacere.

DG: Câte lot de pământ aveți/hectare aveți pentru a cultiva zmeură, vișine, dar și alți puieți de fructe? 

ZN: la moment avem două hectare de zmeură şi17 sote livada de visină.

DG: Ce propuneți spre vânzare consumatorilor din Moldova și cum putem cumpăra produsele dvs? 

ZN: Spre vinzare avem zmeura proaspata, zmeura cruda cu zahar, dulceața de zmeură, djem din coacăză rosie, dulceața de joșta. Zmeura și vișina dishidratată. Lichioruri din pomușoare, vișinata, lichior de zmeură, lichior de coacăză roșie, lichior de joșta, lichior de cireși amare din pădure. Suc, sirop din zmeură. 

DG: Ce prețuri au produsele pe care le propuneți spre vânzare? 

ZN: Zmeura cruda cu zahar 70 de lei, dulceața de zmeură 70 de lei, jem din coacăză rosie 50 de lei, dulceața de joșta 50 de lei. Zmeura și vișina dishidratată 50 de lei 50 gr. Lichioruri din pomușoare, vișinata 150 lei, lichior de zmeură 150 lei, lichior de coacăză roșie 150 lei, lichior de joșta 150 lei, lichior de cireși amare din pădure 200 lei . Suc, sirop din zmeură 100 lei. 

DG: Cât de greu/ușor e să dezvolți o afacere în Moldova?

ZN: Cultivam zmeura de aproape 10 ani, nu am folosit niciodata ingrasaminte chimice si aditivi. Am încercat să lucrăm cu supermarketuri doar fără succes. Fiecare an este diferit în agricultură, 2021 a fost un an de succes pentru noi, recolta a fost bună și prețul a era bun. 2023 este cel mai greu an din ultima vreme, prețul este mic, investițiile sunt scumpe și seceta a jucat un rol. 

DG: Ce ar trebui să facă statul pentru a susține producătorii locali din Moldova? 

ZN: Aș dori ca statul să creeze oportunități de vânzare a mărfurilor pe piață și în supermarketuri. Avem mare nevoie de un depozit frigorific pentru depozitarea produselor în nordul Moldovei; pentru a menține calitatea mărfurilor, iar antreprenorii ca noi să poată uni și exporta marfa. 

DG: Ce ar trebui să știe un consumator din Moldova atunci prețul la produsele autohtone li se par mari? ZN: Anul acesta am plătit în medie 15 lei pentru culesul unui kilogram de zmeură. Dacă adăugăm caseroli, combustibilul investiției, atunci costul unui kilogram de zmeură va fi de 30 de lei. Anul acesta s-a luat zmeura la congelare cu 20 de lei kilogramul. Este un preț foarte mic. Noi momentan nu colectam zmeura, nu avem piata de desfacere.

Marcel Proust și cea mai lungă carte din lume cu peste 1 milion de cuvinte

 Salutare, cititori! Acum câteva zile am pus o întrebare pe Facebook-ul lui Mar de fondo despre care este cea mai lungă carte pe care ai citit-o. Am fost surprins să văd numărul de pagini de care s-au bucurat în titluri precum Don Quijote și Contele de Monte Cristo, printre altele. Din acest motiv, astăzi vă împărtășesc câteva date din cea mai lungă carte din istorie cu 1.267.069 de cuvinte atribuite francezului, Marcel Proust. Să citim despre ce este vorba!

Imagine preluată de pe Pinterest: https://pin.it/XbOc1DJ

Magnificul stilou al lui Marcel Proust

Potrivit criticilor, stiloul lui Proust este unul dintre cele mai rafinate ale secolului XX, iar scriitorul francez a fost unul dintre autorii cei mai admirați de Julio Ramón Ribeyro. Tocmai, Marcel Proust intră în istorie grație romanului său „În căutarea timpului pierdut”, o poveste minunată și captivantă, plasată în societatea franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea, unde dragostea, chinul și gelozia abundă.

Cifrele acestui roman sunt surprinzătoare, potrivit istoricilor, Proust a început prin a scrie primul capitol și sfârșitul, ca o modalitate de a asigura miezul intrigii. Scriitorului francez născut în 1871 i-au trebuit treisprezece ani să scrie acest roman, iar dacă ajungem și mai mult numeric, are 9.609.00 de caractere, mai mult de nouă milioane!

Principala caracteristică a operei este că intră în memoria naratorului, atât în ​​amintirile sale, cât și în legăturile care se creează. Nu este vorba despre un tânăr burghez care dorește să fie scriitor, aici vorbim despre un tânăr care trebuie să facă față celor mai banale tentații. În această călătorie, boala și războiul îl vor face conștient de capacitatea sa de a se dedica pe deplin scriitorului și de a recupera timpul pierdut.

opera lui Marcel Proust

Pentru a îndeplini această sarcină descurajantă, Proust a trebuit să experimenteze și să se concentreze pe o sarcină grea de introspecție, revenind la amintiri și senzații deloc plăcute. Rezultatul operei lui Marcel Proust este un stil cu totul unic în care totul, chiar și mirosurile, poate avea o semnificație importantă pentru progresul poveștii. La vremea respectivă, romanul a captat atenția societății și este până astăzi o delicatesă în domeniul literar, filosofic și artistic.

„În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust are peste 3 mii de pagini și toate formează 1.267.069 de cuvinte. Este format din șapte părți care au fost publicate între 1913 și 1927. Restul cărților din serie, care alcătuiesc împreună același set, se intitulează: „Por el camino de Swann” (1913), „În umbra fete în floare" (1913), "Lumea lui Guermantes" (publicat în două volume, 1921-1922), "Sodoma și Gomora" (publicat în două volume, 1922-1923), "Prizonierul" (1925), " Fugazul” (1927); și „Time Regained” (1925).

Câteva curiozități din „În căutarea timpului pierdut”

Există o influență puternică a memoriei, deoarece opera lui Proust se concentrează pe explorarea acesteia, a timpului și a modului în care experiențele trecute influențează viața și percepția protagonistului. De exemplu, există „celebra scenă a cupcake-ului”, în care protagonistul încearcă un cupcake înmuiat în ceai și își amintește brusc un fragment din copilărie, exemplifica această temă.

De asemenea, această mare poveste este povestită la persoana întâi de un narator fără nume, istoria l-a numit „naratorul proustian”. Deși naratorul și Proust însuși împărtășesc multe asemănări biografice, nu trebuie să presupunem că sunt același personaj, deoarece el este un alter ego.

Proust a inovat în ceea ce privește structura unui roman, deoarece a folosit o narațiune care implică o serie de asociații și amintiri care sunt declanșate de obiecte, locuri sau senzații specifice. Acest lucru ne permite să pătrundem în gândurile și psihologia protagonistului.

Un alt motiv pentru a citi opera lui Proust este erudismul său, fiind o persoană intelectuală și citită pe scară largă, a fost o bibliotecă ambulantă și asta s-a reflectat în opera sa, deoarece abundă referințele literare, artistice și filozofice. Printre alte subiecte, romanul abordează societatea, aristocrația și burghezia, sexualitatea, invidia, iubirea și înstrăinarea.

Fără îndoială, dragi cititori, „În căutarea timpului pierdut” este un roman pe care ar trebui să-l explorăm cu toții la un moment dat în viața noastră, ceea ce voi face și eu. Ei bine, fără îndoială, moștenirea lui Proust este valabilă și este de la sine înțeles că romanul a devenit o cerere comercială; și a servit drept inspirație pentru mii de scriitori și artiști până astăzi. Dacă ți-a plăcut acest conținut sau ai citit ceva de Marcel Proust, anunță-mă în comentarii. Ne vedem într-o altă Postare!

O salată șic și strălucitoare va decora în mod adecvat orice masă de sărbătoare

O salată șic și strălucitoare va decora în mod adecvat orice masă de sărbători. Odată ce îl vei încerca, îl vei găti pentru toate sărbătorile.

Ingrediente

Pui afumat 250 gr

Conserve de ananas, 200 gr

Ouă 2 buc

Morcov 1 buc

Brânză 100 gr

Conservă de porumb, 200 gr

Varză chinezească, 100 gr

maioneză după gust

Pentru decor

frunze de salata verde

rodie

bucăți de ananas

Porumb

Acoperim fiecare strat cu o plasă subțire de maioneză.

1 strat. Conserve de ananas tăiat cubulețe mici. Se usucă cu un prosop de hârtie.

2 straturi. Piept de pui afumat taiat cubulete mici.

3 straturi. Ouă fierte răzuite pe o răzătoare grosieră.

4 straturi. Morcovi fierți rasi pe răzătoarea grosieră.

5 straturi. Conserve de porumb

6 straturi. Brânză rasă pe răzătoarea grosieră.

7 straturi. Varză chinezească tocată mărunt.

Decorați salata cu frunze de salată verde tocate

Pune deasupra felii de ananas.

Pune semințele de rodie în vrac la mijloc și  porumb.

Prăjitură cu înghețată de ciocolata albă

Cum faci prăjitură cu înghețată de ciocolată albă. 🍰

✅Ingrediente

300 de grame de ciocolată albă

1 cutie de lapte condensat

1 smântână

4 picături de esență de vanilie

100 de grame de biscuiți cu lapte și miere

30 de grame de unt

2 unități de albuș de ou

3 linguri de zahar

Zmeură pentru decorare (opțional)

✅Mod de preparare

Pentru a face un tort congelat delicios de ciocolată albă, începeți prin a bate prăjitura cu lapte și miere în blender. Când devine o făină fină, amestecați-o în unt până se umezește. Folosiți farofa pentru a căptuși un fund detașabil și lăsați-l deoparte.

Pune crema intr-o baie de apa pentru a o incalzi. Adaugam laptele condensat si ciocolata alba tocata si amestecam totul pana obtinem o crema uniforma. Rezervați amestecul.

Bate albusurile spuma si adauga treptat zaharul. Cand sunt tari, adauga-le incet in crema de ciocolata cu esenta de vanilie. Se toarnă amestecul peste aluatul de biscuiți cu lapte și miere și se pune prăjitura cu gheață de ciocolată albă la frigider până se întărește (aproximativ 4 ore).

Șase milioane de euro, cinci restaurante și 350 de angajați: miracolul făcut de actorulAntonio Banderas la Malaga

Și cu cei 18.000 de meseni din cele cinci restaurante pe care actorul le deține în orașul natal. Pentru că, împreună cu partenerul său, Pablo Gonzalo (și Teatro del Soho) vrea să „creeze un înainte și după Malaga” scrie elmundo.es.

Pentru locuitorii din Malaga, Real Club Mediterráneo - cel mai vechi club de iaht din Spania - a fost întotdeauna sinonim cu tradiția și rafinamentul. Cu toate acestea, de o lună încoace, coridoarele sale au un alt aer: o respirație caldă, o atmosferă festivă și o atmosferă care te teleportează în Grecia... Deși totul în sălile sale de mese miroase a Andaluzia. În plus, mesenii fac coadă pentru a devora preparate din orez, caracatiță, ajoblanco și biban de mare. O întreagă revoluție promovată de Antonio Banderas (63 de ani), care s-a stabilit cu un nou restaurant numit La pérgola del Mediterráneo.

Astăzi este luni, este ora 13:00, iar locația, situată pe noua milă de aur din Malaga, tocmai și-a deschis porțile. Chelnerii se plimbă cu șervețelele, gazdele găzduiesc ultimele detalii și partea centrală a pergolei - o terasă circulară - este goală. Cu toate acestea, nu sunt nici măcar 20 de minute până când oamenii încep să sosească. Ba mai mult, înainte de ora 14:00, este plin 80%... Și cu clienți locali.

Intrarea în restaurantul actorului Banderas.CARLOS DÍAZ MARTÍN

Și atunci, minunea începe să se întâmple. Din bucatarii ies praz la gratar (un preparat pe care LOC l-a incercat si recomanda), crochete de creveti, creveti, muschii de vita, cod la frip si ton rosu almadraba. Mâncăruri rafinate și „currado” care costă între 12 și 24 de euro. "Am încercat să evităm să fim etichetați cu prețuri mari. Pentru că nu, nu suntem un restaurant elitist. Dar ne angajăm în calitate", spune Pablo Gonzalo, partenerul lui Banderas în această aventură.

„Ceea ce ne-am dorit a fost să ne consolidăm ca un spațiu pe care oamenii din Malaga îl pot vizita. Și nu o singură dată. Am vrut să facem un restaurant cu care cei din Malaga să se gândească „am să-mi aduc prieteni”, un loc pe care ei. putem recomanda vizitatorilor. Vrem ca oamenii să repete. Și cred că o reușim, ca consumatorii noștri să aprecieze serviciul bun, tratamentul bun și angajamentul nostru pentru designul interior. Am recuperat un sit emblematic, la poalele Farolei. de Málaga, și l-am transferat până în prezent, deși fără a-și pierde esența”, subliniază el.

Conform cifrelor oficiale, Real Club Mediterráneo are 4.000 de membri. Dar Banderas și Gonzalo au reușit să capteze dublul publicului. De altfel, în iulie anul trecut, La pérgola -care are un personal de 70 de muncitori- a atras 7.000 de vizitatori, iar în luna august este „pe aceeași cale”. O cifră care constituie aproape 39% din totalul clienților pe care îl are grupul de restaurare a acestor doi antreprenori.

Pablo Gonzalo, pe terasa restaurantului La pergola, din Malaga CARLOS DÍAZ MARTÍN

Vorbim despre actul trei. O companie care s-a născut în 2019, pentru a sprijini Teatro del Soho pe care Banderas l-a inaugurat, în același an, în inima orașului Malaga. „Am deschis primul restaurant, care poartă numele grupului, lângă teatru, pentru că am vrut să oferim oamenilor un loc unde să meargă după spectacol. Și, în mod neașteptat, au apărut mai multe oportunități de a deschide mai multe locații în împrejurimi. Ceva bun. pentru Antonio, care a avut intenția de a dota cartierul nu doar peisaj, ci și gastronomic. A vrut să creeze un înainte și după Malaga”, dezvăluie Gonzalo.

În 2020, când prima sa locație avea doar nouă luni, pandemia a ajuns în Spania. Actul al treilea a luptat pentru a rămâne în viață și, când s-a încheiat detenția, s-a întors să opereze în glorie și maiestate. „Am îndurat și asta ne-a făcut posibil să creăm noi spații. Din păcate, locul care era la parterul hotelului Room Mate Valeria s-a închis... Și am putut prelua și am deschis-o pe Doña Inés. Apoi, același lucru s-a întâmplat cu un alt restaurant și am deschis barul La Doña Inés, săptămâni mai târziu”, afirmă bărbatul din Malaga.

Potrivit lui Gonzalo, Banderas a avut ideea de a-și boteza restaurantele cu „concepte teatrale”. Așa că nu este de mirare că a fost inspirat de îndrăgitul Tenorio să o numească pe Doña Inés și că în 2021 l-a numit pe Atrezzo camera lui locală. Potrivit Tripadvisor, Atrezzo oferă o „experiență italiană de neegalat”. Deși o mare parte a locuitorilor din Malaga continuă să opteze pentru Tercer Acto, care oferă carne, pește... Și sushi. O decizie riscantă pe care au luat-o și partenerii la crearea meniului La pergola.

Potrivit numeroși jurnaliști locali, restaurantele lui Antonio „sunt foarte iubite” în capitala Malaga. Sunt populari, reputați și, mai presus de toate, respectați. În principal, pentru că grupul Tercer Acto are peste 350 de angajați, primește 18.000 de meseni pe lună și a investit milioane în oraș. În 2019, diverse mass-media au dezvăluit că Banderas a investit aproape două milioane de euro în Teatrul Soho. Și câteva luni mai târziu, a plătit cam la fel de mult pentru grupul său de restaurare.

În octombrie 2021, Málaga Hoy a raportat că Antonio Banderas a folosit trei milioane pentru a construi primele restaurante ale celui de-al treilea act. Totuși, cifra a crescut drastic în 2023. "Am reformat Real Club Mediterráneo. În mod clar, investiția a crescut deja. Cred că grupul a investit aproximativ șase milioane de euro", spune Gonzalo. Chiar și așa, pentru el și cunoscutul artist a face afaceri în orașul său nu este un efort, ci o bucurie. „Vrem să creăm spații pentru cetățenii din Malaga”, menționează el.

„Orașul a crescut foarte mult și trebuie să extindă oferta gastronomică și artistică. Ne dorim să continuăm colaborarea și planificăm mai multe lucruri pe viitor. De exemplu, Antonio are în vedere să creeze o sală de jazz, animată de mari trupe naționale și internaționale. , unde se pot degusta cocktailuri bune. Totuși, astăzi regulamentele municipale nu concep să ceară noi licențe pentru a interpreta muzică live. Dar sperăm că se poate face în curând”, spune Gonzalo, care lucrează și cu Banderas la un alt proiect: El Pimpi, una dintre cele mai faimoase crame din Malaga, fondată în 1971.

„În 2017, Antonio a decis să petreacă mai mult timp în oraș și s-a stabilit într-un apartament deasupra terasei din El Pimpi. O afacere a cărei manager și partener sunt. Am început să vorbim, să avem o relație și să legăm o prietenie. Iar când compania a intrat într-un proces în care era nevoie de o schimbare, i-am propus să cumpere o parte din acțiuni și i-a plăcut ideea, pentru că este o persoană foarte neliniștită, este vecin și i-a iubit crama. În acest fel, am devenit parteneri și câțiva ani mai târziu, ne-am făcut echipă și în Actul Trei.”

În prezent, Antonio Banderas este departe de Malaga, la Londra, unde filmează filmul Paddington 3. În ciuda acestui fapt, partenerul său spune că este calm, pentru că companiile lui sunt pe mâini bune.

 „Când Antonio nu este prin preajmă, păstrăm legătura constantă. Fratele lui se ocupă de aspectele de afaceri în general, pe lângă problema teatrului, iar eu mă ocup de afacerea ospitalității, de tot ce are legătură cu Third Act. Dar lucrăm bine. Până la urmă ne unește pasiunea pentru ceea ce facem și, mai presus de toate, o mare prietenie”, conchide el.

„And Just Like That” tachinează Cameo-ul lui Kim Cattrall: Urmărește promoția finală a sezonului

Întoarcerea lui Samantha Jones în universul Sex and the City este aproape aici. Într-o promoție pentru finalul sezonului 2 din And Just Like That, apariția mult așteptată a lui Kim Cattrall în franciză este tachinată.

Previzualizarea serialului condus de Michael Patrick King începe cu Aidan Shaw (John Corbett) care îi spune lui Carrie Bradshaw (Sarah Jessica Parker) că „s-a gândit la nimic altceva decât la tine în toți acești ani”.

În altă parte, Miranda Hobbes (Cynthia Nixon) îi face o vizită lui Steve Brady (David Eigenberg), Anthony Marentino (Mario Cantone) vrea să vorbească cu Charlotte York Goldenblatt (Kristin Davis) și Harry Goldenblatt (Evan Handler) „despre pierderea curbei** virginitate”, iar foștii Miranda și Che Diaz (Sara Ramirez) fac tot posibilul să nu strice cina lui Carrie.

Totuși, este ultima fotografie a promoției care îi va face pe fani să vorbească, deoarece o arată pe Carrie zâmbind în timp ce preia un apel de la Samantha.

Cameo-ul lui Cattrall a fost dezvăluit în luna mai, șocând mulți fani având în vedere zvonurile rupturi dintre actriță și Parker. La începutul sezonului emisiunii, Cattrall și-a făcut o apariție subtilă în emisiune, când Charlotte trecea prin fotografii vechi și a dat peste una dintre Samantha și celelalte doamne.

Adevărata cameo, totuși, va veni în finalul sezonului 2 al emisiunii, care va fi difuzat pe 24 august pe Max.

„Am fost foarte încântată de idee”, a spus Parker anterior lui ET despre viitoarea apariție a lui Cattrall. „Am crezut că este o idee foarte bună și am fost încântat că am putut să o facem să se întâmple și că a funcționat pentru ea și este foarte plăcut de văzut. Este foarte frumos. Am fost foarte mulțumit”.

În timp ce Samantha a rămas în viață în emisiune prin mesaje text până în acest moment, Parker a spus că „a fost o idee foarte bună să punem o față textului, în mare parte pentru a sărbători cei 25 de ani” din Sex and the City.

Cattrall s-a adresat revenirii ei foarte așteptate în timpul unei apariții la Today With Hoda & Jenna, spunând co-gazdelor: „Nu cred că voi lua vreodată rămas bun de la Samantha. Ea este ca multe alte personaje pe care le-am făcut. de-a lungul anilor. Devin foarte atașat emoțional și protejez personajele mele. Ea mi-a dat atât de mult și sunt atât de apreciat de ea."

Sarah Jessic

Expediția care încearcă să demonstreze că Amazonul este cel mai lung fluviu din lume

Războaiele, revoluțiile și alte mișcări politice și economice au schimbat semnificativ geografia în ultimii 30 de ani. Dar de parcă faptul că țări întregi au dispărut de pe hărți și altele au reapărut sau s-au născut nu ar fi fost suficient, o expediție amenință acum să depășească cărțile școlarilor din întreaga lume, încercând să demonstreze că Amazonul este cel mai lung râu al planetei scrie bbc.com.

În aprilie 2024, un grup condus de documentalistul și exploratorul brazilian Yuri Sanada va merge în cele mai îndepărtate limite ale Anzilor peruvieni cu scopul de a cartografi și măsura întregul curs al râului și astfel să demonstreze că acesta este acesta, și nu Nil, deoarece dețin cele mai multe texte, cele mai lungi de pe glob.

Potrivit Encyclopedia Britannica, United States Geological Survey și Guinness Book of World Records, Nilul are o lungime de 6.650 de kilometri, în timp ce Amazonul este aproape cu 6.400 de kilometri.

Cu toate acestea, o serie de investigații și studii efectuate în ultimii cincisprezece ani de instituții braziliene precum Institutul de Geografie și Statistică și, de asemenea, de către unii exploratori americani, au pus sub semnul întrebării aceste date.

O sarcină pe care puțini au acceptat-o

„Vom demonstra că Amazonul se naște în râul Mantaro din Peru”, a declarat Sanada, șeful expediției numită „Amazon, de la gheață la mare”, a declarat pentru BBC Mundo.

În mod tradițional, râurile Apurímac și Marañón, tot în Peru, au fost considerați cei mai îndepărtați afluenți ai Amazonului. Cu toate acestea, cercetările publicate în 2014 de exploratorul american James Contos au coroborat că Mantaro era și un afluent.

O expediție braziliană va căuta să măsoare fluviul Amazon de la izvor până la gura sa, pentru a-i determina lungimea reală.

Situat în centrul țării andine și la vreo 4.000 de metri deasupra nivelului mării, Mantaro ar putea adăuga zeci de kilometri în plus colosului sud-american, ajungând la 6.800 de kilometri, luând astfel primul loc față de rivalul său african, locul în clasament.

„Deși s-a dovedit deja că Mantaro este conectat la Amazon, până acum nimeni nu a făcut o măsurătoare completă pe sol de la Anzi până la oceanul acestui râu”, a spus Sanada, care a fost în multe părți ale râului. Amazon, dar nu a făcut-o niciodată, a călătorit complet.

„Vârful Muntelui Everest a fost atins de aproximativ 4.500 de oameni și 1.500 au traversat Atlanticul cu vâslă, dar doar aproximativ zece persoane au făcut călătoria de la izvorul râului până la gura lui”, a adăugat el pentru a justifica expediția, pe care a făcut-o. estimări Va dura aproximativ șase luni.

Multe dintre cele mai recente studii privind lungimea Amazonului s-au bazat pe imagini din satelit și studii parțiale ale cursului său.

Problema găsirii punctului 0

Sanada a explicat că misiunea va începe în munții peruvieni, unde un grup condus de el va face turul Mantaro cu canoe, în timp ce altul va face turul Apurimac-ului călare. Ambele echipe se vor întâlni ulterior pe râul Ene, tot în Peru, iar de acolo vor continua cu barca spre Amazon.

Expediția va pleca de pe râul Mantaro, din Anzii peruvieni, care este considerat cel mai îndepărtat afluent al Amazonului

Experții consultați de BBC Mundo au recunoscut că în ultimii ani au apărut îndoieli mai mult decât rezonabile cu privire la care este cel mai lung curs de apă de pe planetă.

„Controversa cu privire la care este primul afluent al Amazonului în Anzii peruvieni și care este primul Nil în Africa a existat de mult timp și cred că această dezbatere va fi mereu acolo”, a spus Antonio De Lisio, geograf de la Universitatea Centrală din Venezuela (UCV) și profesor la Centrul de Studii pentru Dezvoltare al acelei instituții academice.

La rândul său, geograful britanic Jeremy Anbleyth-Evans a afirmat că „consensul internațional dintre experți și literatura științifică este că Nilul este cel mai lung, deși există cu siguranță îndoieli și dezbateri în legătură cu acesta”.

„Problema este localizarea izvorului”, a explicat De Lisio.

Criteriile de definire a originii unui râu nu sunt uniforme.

„Discuția principală despre care dintre cele două râuri este mai lung se bazează pe dezbaterea dacă cursul unui râu ar trebui măsurat de-a lungul celor mai mari afluenți sau a celor care sunt de fapt mai lungi”, a explicat David Haro Monteagudo, profesor de hidrologie și resurse de apă. Management la Universitatea Scoțiană din Aberdeen.

„Se discută dacă afluenții barajați sunt validi sau nu, deși cred că nu are prea mult sens, deoarece Nilul are Barajul Aswan chiar la mijloc”, a adăugat profesorul.

De Lisio, la rândul său, a asigurat că faptul că un afluent nu furnizează permanent apă nu împiedică să fie considerat una dintre sursele sale.

„Faptul că un râu este sezonier nu înseamnă că nu este un afluent”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Haro a adăugat că originea nu este singura problemă care generează controverse.

„În cazul Amazonului, de exemplu, are o gură atât de largă plină de insule încât este, de asemenea, greu de determinat unde se termină înainte de a deveni Oceanul Atlantic”, a spus el.

Dincolo de a demonstra o teorie

Dar expediția nu va căuta doar măsurarea Amazonului, cu scopul de a determina lungimea reală a acestuia, ci va urmări și alte obiective.

„Această dispută dintre Nil și Amazon este interesantă, dar cel mai important lucru este moștenirea pe care o vom lăsa oamenilor din Amazon, nu numai în Brazilia, ci și în Columbia și Peru”, a spus Sanada.

„Vom documenta biodiversitatea zonei cu camere profesionale și pagubele pe care aceasta le-a suferit din cauza omului, din cauza minerilor ilegali, a traficanților de droguri și a crimei organizate care s-au stabilit acolo (...) Ideea este să facem un Documentar IMAX”, a spus Sanada.

O misiune pe care exploratorul a recunoscut-o este riscantă și, prin urmare, sunt în discuții cu liderii indigeni pentru a le garanta protecție în timpul călătoriei lor.

„Nu sunt îngrijorat de șerpi sau de jaguari, ci de ființele umane care sunt acolo”, a spus el.

Organizațiile criminale au transformat Amazonul într-o zonă mult mai periculoasă decât era deja în mod natural. Între 2016 și 2021, 58 de lideri și rezidenți indigeni au fost uciși în regiunea junglei împărtășită de Brazilia, Columbia, Ecuador și Peru, a relevat o investigație efectuată de 11 organizații de mediu.

Până în prezent, în 2023, patru apărători ai popoarelor indigene au fost asasinați doar în Brazilia, potrivit unui raport al Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului (IACHR).

De asemenea, nu se poate uita că anul trecut lumea a fost șocată de vestea crimelor lucrătorului Fundației Naționale pentru Popoarele Indigene (Funai), Bruno Pereira, și a jurnalistului britanic Dom Phillips, care realizau un documentar despre amenințările pe care le suferă comunitățile braziliene din Amazon din partea fermierilor și a organizațiilor criminale.

Un al treilea obiectiv al expediției va fi testarea bărcilor electrice complet dezvoltate în Brazilia și care, pe lângă faptul că au un cost mult mai mic decât cele fabricate în Germania, sunt și mai rezistente și mai ușor de reparat decât cele chinezești.

„Un motor electric costă aproximativ 5.000 de dolari, dar motorul nostru va costa 500 de dolari”, a spus exploratorul brazilian.

În timpul expediției, vor fi folosite trei prototipuri, a căror construcție este finalizată de Școala de Tehnologie din Sao Paulo.

O controversă care este departe de a fi rezolvată

Deși în Brazilia se ia de la sine înțeles că Amazonul este cel mai lung fluviu, și chiar și așa este predat copiilor în școli, dacă expediția o va confirma acest lucru nu va pune capăt dezbaterii la nivel internațional. Acest lucru a fost confirmat de experții consultați de BBC Mundo.

„Nu cred că este suficient să măsori Amazonul, ar trebui măsurat și Nilul, pentru că egiptenii vor insista cu siguranță că râul lor este mai lung și vor spune că izvorul său este dincolo de ceea ce știm astăzi”, a spus De Lisio.

Această opinie este împărtășită de Carlos Puig Mengual, membru al Comitetului consultativ al Colegiului Oficial de Inginerie Geomatică și Topografie din Spania.

„În cazul Nilului există și loc de îndoială (cu privire la originea lui), întrucât unii experți afirmă așadar că rețeaua hidrologică care alimentează lacul însuși (Victoria, în Tanzania) ar trebui conectată la râul Nil, fiind astfel a acestuia. lungime mai mare”, a explicat el.

Indiferent de rezultatul expediției, locul de onoare pe care îl au ambele râuri pentru planetă va rămâne neschimbat.

Astfel, Amazonul, pilonul pe care se sprijină una dintre cele mai diverse zone din lume și responsabilă de captarea a o treime din toate emisiile de carbon, va continua să fie considerat plămânii lumii.

La rândul său, în cazul Nilului, nimeni nu se va îndoi că acesta a fost motorul unor civilizații precum Egiptul faraonilor.