Moneda „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari” a fost transmisă Familiei Regale a României

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere pe data de 10 martie 2023 cu Excelența Sa, ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

Oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluția situației din regiune, relațiile bilaterale moldo-române, sprijinul României în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, precum și despre continuarea reformelor din sectorul financiar- bancar din Republica Moldova.

În cadrul întrevederii, guvernatorul BNM a ținut să transmită Familiei Regale Române moneda comemorativă din argint  „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”, însoțită de o scrisoare adresată Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române.

„Îmi exprim profunda apreciere față de eforturile României de a susține Republica Moldova în toate aspirațiile sale, mai ales pe drumul său european. Un rol aparte îl are Familia Regală, care rămâne un simbol al unității neamului românesc și un promotor important al Republicii Moldova în Europa şi în lume. Apreciez eforturile Casei Regale orientate spre impulsionarea creării de punţi economice, sociale și culturale între cele două maluri ale Prutului”, a subliniat Octavian Armașu.

Guvernatorul a menționat că prin moneda comemorativă consacrată împlinirii  a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari a fost consemnat un eveniment de importanță distinctă în istoria României ce a avut loc  la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia - ultimul act simbolic al unirii tuturor românilor.

Moneda comemorativă a fost pusă în circulație pe 23 decembrie 2022 ca mijloc de plată și în scop numismatic, în 300 de exemplare. Aceasta completează seria „Evenimente istorice” a Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a vedea tot albumul foto, accesați site-ul Băncii Naționale a Republicii Moldova.

Banca Națională a Moldovei lansează moneda comemorativă „Mihai Eminescu”, care completează seria Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”

Banca Națională a Moldovei lansează în circuitul numismatic moneda comemorativă „Mihai Eminescu”, care completează seria Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău.

Această emisiune monetară este dedicată uneia dintre cele mai emblematice figuri ale literaturii române - poetul, prozatorul și jurnalistul Mihai Eminescu - și aduce un omagiu contribuției sale remarcabile la patrimoniul cultural românesc.

Emisiunea comemorativă este realizată în contextul Anului Mihai Eminescu, prilejuit de aniversarea a 175-a de la nașterea poetului, și coincide cu deschiderea celei de a XIV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, cu tema „Efigia lui Eminescu în artă”, organizat sub egida Academiei de Științe a Moldovei.

„Am lansat această monedă în preajma Zilei Limbii Române - 31 august -, si aducem astfel un omagiu marelui poet Mihai Eminescu, vocea profunzimii și a frumuseții limbii române. Prin opera sa, Eminescu a dat glas peste timp valorilor universale: libertatea, demnitatea și dragostea de țară sunt la fel de actuale astăzi și reprezintă repere pentru viitor,” subliniază guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Moneda comemorativă este emisă în două versiuni: argint, cu o valoare nominală de 50 lei și un tiraj de 1.000 unități, și aur - valoare nominală de 100 lei și un tiraj de 500 unități.

Fiecare exemplar este ambalat în capsule de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate ce poartă semnătura guvernatorului BNM. Certificatul include un cod QR, care permite accesul direct la informațiile despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al Băncii Naționale.

Monedele comemorative se comercializează publicului larg atât de Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Monedă” pe pagina web a instituției, cât și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova. Băncile licențiate pot stabili independent prețul de vânzare a monedelor jubiliare și comemorative, preț ce nu va depăși cu mai mult de trei la sută nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

Mai multe poze despre moneda comemorativă - accesați site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei.

La mulți ani, satul Cosăuți! 509 ani de la prima atestare documentară

La mulți ani, satul Cosăuți! 🌿🎉

Pe data de 17 ianuarie 2026, satul Cosăuți marchează 509 ani de la prima atestare documentară!

,,Primul document despre satul Cosăuți,  este o gramotă de-a lui Bogdan al III - lea din 17 ianuarie 1517, care schimbă satul Soloneț cu morile lui, pe satele: Casaceuți, Trincinăuți și Strijacăuți...”

Astăzi adresăm cele mai calde felicitări oamenilor satului Cosăuți – gospodari, harnici și cu suflet mare, cei care dau viață și demnitate acestui loc binecuvântat.

Mulțumiri și urări de sănătate și spor în toate primarului Andrei Prodan și consilierilor, pentru grijă și implicare în dezvoltarea comunității.

Felicitări și recunoștință pentru instituțiile care ne educă, ne păstrează tradițiile și ne poartă de grijă:

I.E.T. „Albinuța” – locul unde copilăria prinde culoare, iar primii pași în viață sunt însoțiți de grijă, răbdare și iubire.   

I.P. Gimnaziul Cosăuți – pentru luminarea minților tinere; instituție care de generații întregi educă, formează caractere și sădește dragostea pentru cunoaștere, tradiție și comunitate.

Muzeul de Istorie și Etnografie  ,,Vasile Ceban” Cosăuți – pentru contribuția deosebită la promovarea patrimoniului cultural local, pentru educarea tinerilor și pentru deschiderea cu care primiți fiecare vizitator.

Casa de Cultură Cosăuți – inimă a tradițiilor și a artei;

Centrul de Sănătate Cosăuți – pentru grijă, profesionalism și speranță; pentru grija permanentă față de sănătatea și bunăstarea locuitorilor comunității noastre.

Poliția de Frontieră - pentru profesionalism, devotament și spirit de sacrificiu, pentru liniștea și siguranța de zi cu zi a locuitorilor satului Cosăuți și a întregii regiuni.

Centrul de plasament Concordia – pentru ocrotire și sprijin oferit cu inimă mare.

Oficiul poștal - pentru munca zilnică, responsabilă și discretă, prin care apropiați oamenii, duceți vești bune și păstrați legătura dintre generații.

Cu evlavie, transmitem urări Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” și Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului”, izvoare de credință, pace și binecuvântare pentru întreaga comunitate.

Un gând aparte pentru pietrarii satului și pentru toți oamenii Cosăuțiului, care prin muncă, credință și unitate duc mai departe numele satului.

Album foto: pagina de Facebook, Muzeul Cosăuți.

Pe data de 16 ianuarie 2026, a fost lansată Ruta Ceramicii în Republica Moldova

Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău – Sala Albastră, a avut loc evenimentul de lansare a Rutei Ceramicii - dedicată valorificării patrimoniului cultural și meșteșugului ceramic din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului cultural și ai industriei turismului, precum și meșteri populari și a inclus:

prezentări tematice și științifice despre ceramica moldovenească

momente artistice cu muzică tradițională

prezentarea oficială a Rutei Ceramicii și rularea materialului video de promovare

expoziția de ceramică și demonstrații ale meșterilor populari

Semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare între: Oficiul Național al Turismului, Comisia Națională a Republicii Moldova pentru Unesco, Agenţia Naţională Arheologică, Institutul Patrimoniului Cultural, privind dezvoltarea și implementarea Rutei Cultural-Istorice Europene Cucuteni–Trypillia, o nouă rută turistică transfrontalieră România - Republica Moldova - Ucraina.

ceremonia de înmânare a certificatelor de membru

Mulțumim tuturor partenerilor, invitaților și participanților pentru implicare și pentru susținerea patrimoniului cultural viu al Moldovei. Împreună contribuim la promovarea tradițiilor și la dezvoltarea turismului cultural.

Ruta Ceramicii este elaborată de Oficiul Național al Turismului, cu susținerea Ministerul Culturii al Republicii Moldova, iar evenimentul de lansare a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Ruta Ceramicii – o călătorie prin tradiție, artă și identitate.

VIDEO / Cine a fost cu adevărat Constantin Stere?

La Ciripcău, sat din fostul ținut al Sorocii, se află casa muzeu Constantin Stere. Figură emblematică a neamului românesc, acesta a avut o contribuție aparte în istoria noastră. Acum două decenii, la inițiativa scriitorului Ion Druță, clădirea a fost reabilitată pentru a fi transformată în muzeu.

Materialele au fost realizare de redacția raională din municipiul Soroca.

Sabina Lozan, muzeograf la Casa – Muzeu „Constantin Stere” din satul Ciripcău, raionul Florești:

Publicist, politician și jurist, Constantin Stere a avut un rol important în deșteptarea poporului dintre Nistru și Prut, fiind unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918. Multe se mai poate de spus despre Constantin Stere, dar cel mai bine este să le aflați vizitând casa-muzeu de la Ciripcău.

Un articol despre Constantin Stere poate fi citit aici.

Accesați catalogul electronic al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău pentru a vedea cărțile, critica literară și articole despre publicistul Constantin Stere.

Imnul Republicii Moldova, „Limba noastră” de Alexei Mateevici

Cea mai frumoasă odă adusă limbii române este scrisă de Alexei Mateevici, preotul militar basarabean înrolat în 1915 și ajuns voluntar să lupte pe frontul din Moldova. „Limba noastră” este scrisă în ajunul bătăliei de la Mărășești, unde de fapt se și îmbolnăvește de tifos exantematic și moare la doar 28 de ani într-un spital din Chișinău.

poetul Alexei Mateevici

Pe 17 iulie 1917, pe frontul de la Mărășești lupta voluntar și preotul militar Alexei Mateevici. A cerut să treacă granița din Basarabia în România pentru a fi alături de frații lui români în Războiul Reîntregirii. Cu gândul la ei și la cei de dincolo de Prut scrie pe 17 iulie oda limbii române: „Limba noastră”, devenită acum imn al Republicii Moldova. Pe frontul românesc,  Alexei Mateevici se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în scurt timp, la Chișinău,  la numai 29 de ani. 

Pe 17 iulie 1917, pe frontul de la Mărășești lupta voluntar și preotul militar Alexei Mateevici. A cerut să treacă granița din Basarabia în România pentru a fi alături de frații lui români în Războiul Reîntregirii. Cu gândul la ei și la cei de dincolo de Prut scrie pe 17 iulie oda limbii române: „Limba noastră”, devenită imn al Republicii Moldova. Pe frontul românesc, Alexei Mateevici se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în scurt timp, la Chișinău, la numai 29 de ani. 

Pentru zecile de mii de români care s-au jertfit pentru frații lor, pentru reîntregire și păstrarea identității, cred că azi s-ar cuveni măcar să fie amintit momentul nașterii acestei minunate poezii.

„Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”, spunea preotul-poet la primul Congres al învăţătorilor moldoveni din Republica Moldova, din luna mai a anului 1917.

„Limba noastră” devine, din 1994, imnul Republicii Moldova.

Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,

Doina dorurilor noastre,

Roi de fulgere, ce spintec

Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,

Când de vânt se mişcă vara;

In rostirea ei bătrânii

Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veşnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeşnici.

Nu veţi plânge-atunci amarnic,

Că vi-i limba prea săracă,

Şi-ţi vedea, cât îi de darnic

Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.

Povestiri din alte vremuri;

Şi citindu-le 'nşirate, -

Te-nfiori adânc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasă

Să ridice slava-n ceruri,

Să ne spiue-n hram şi-acasă

Veşnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfânta,

Limba vechilor cazanii,

Care o plâng şi care o cântă

Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,

Ruginit de multă vreme,

Stergeţi slinul, mucegaiul

Al uitării 'n care geme.

Strângeţi piatra lucitoare

Ce din soare se aprinde -

Şi-ţi avea în revărsare

Un potop nou de cuvinte.

Răsări-vă o comoară

În adâncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Casa-Muzeu ,,Alexei Mateevici” din orașul Căinari 

Casa-Muzeu ,,Alexei Mateevici” din or. Căinari a fost inaugurată la 16 martie 1968, cu prilejul împlinirii a 80 ani de la nașterea preotului-poet Alexei Mateevici. Ea a adăpostit familia Mateevici între anii 1884-1893, iar poetul a locuit la Căinari în perioada anilor 1888-1893 (de la naștere până la vârsta de 5 ani).

Întemeietorul muzeului a fost domnul Petru Râmbu, profesor de limba română la şcoala medie din Căinari, susţinut şi îndrumat de consacratul muzeograf Gheorghe Cincilei.

Prima expoziţie jubiliară a fost vernisată în doar 2 camere ale casei, în care s-a născut poetul Alexei Mateevici, la 16 martie 1888. În anii 1989-1991 a fost reconstruită din temelie şi redeschisă pentru vizitatori la 31 august 1991, cu prilejul sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română”.

Despre Mateevici Alexei: preot creştin-ortodox și scriitor moldovean (cartea poate fi împrumutată în una din bibliotecile publice pentru cei din Chișinău).

sursa imaginii: stiinta.md

Alexie Mateevici : Genealogii. Iconografie. Evocări / ediție întocmită și îngrijită, studiu introductiv, bibliografie de Vlad Chiriac. – Chişinău : Ştiinţa, 2003. – 198 p. : il., fotografii.

Cercetările istorico-literare ce ţin de viaţa şi opera lui A. Mateevici au cunoscut în ultimii ani o dinamică absolut remarcabilă, vizând mai multe aspecte: recuperare, revalorificare, punerea în valoare a unor manuscrise şi documente inedite, identificarea şi cercetarea arhivelor personale etc., ediţia de faţă reflectând acest proces desfăşurat de cercetare în următoarele compartimente: Glose genealogice, Cronici şi arhive de familie, Iconografie, Restituiri şi Bibliografie.

Sursa primelor 2 poze: jurnalista Cristina Liberis.

Ilustrații tematice de Sfântul Vasile. Cine este pictorița

Galina Vieru este o talentată și bine cunoscută pictoriță și poetă de la Chișinău, cu multe expoziții personale și colective la activ, în Republica Moldova și peste hotare.

A făcut studii la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, facultatea „Arte Plastice și Design”, specialitatea „Arta decorativă”. A predat pictura la un liceu din Chișinău, în prezent este un artist liber profesionist. E foarte activă în spațiul online, pe rețelele de socializare – modalitate sigură de a-și promova și populariza creația.

Pictează pe subiecte diferite, iar una din ele, este cu ocazia Sfântului Vasile.

„În noaptea Sfântului Vasile la noi se umplea ograda de urători. De pe la amiază porneau cei mici, apoi mai mărișorii, iar cu lăsarea întunericului se auzeau prin sat cetele celor mari. Clopoței, acordeoane, boi răgând, tobe, biciuri și ciocane pe discuri răsunau până la cer. Făceam piele de găină când auzeam că se apropie de noi. Mă umpleam de emoții, mai ales dacă venea vreun urător drag mie. Când băteau metalul rotund cu ciocanul într-un ritm anumit urmat alert de ,,Ia mai mânați măi! Hăăăi! Hăăăi”, inima întrecea recordul de pulsații de atâta emoție și frumusețe pură a vieții din sat.

Acești eroi ai nopților de Sf. Vasile erau… precum niște sărbători ambulante în mahalaua unei mai mari sărbători, erau niște focuri de artificii pe cerul copilăriei noastre pline de lipsuri, dar cu nesfârșite bucurii, erau ca niște pastile efervescente de fericire, toți acești urători…

Ceata cea mare se masca, cu babe și moșnegi, mire, mireasă, capră, urs, polițist și alte personaje pline de culoare, care până ajungeau la noi în deal aveau nasul roșu de la frig și de la șiragul de păhărele închinat în cinstea anului nou. Seara de Sfântul Vasile semăna magie și mister peste sat, iar când dimineața destrăma acest vis frumos, începeau a bate la ușă semănătorii, cu ploi de grăunțe și grâu și cu acel nemuritor 

,,Să trăiți, să înfloriți!!!”

Vreau să renaștem intensitatea acestor tradiții, să intensificăm dorul de ele, să conștientizăm importanța prezenței lor în mâlul informațional al sec. XXI, unde avem de toate, dar unde ne-am diferenția ca națiune prin identitate și autenticitate!”

afirmă pictorița Galina Vieru, într-o postare pe pagina ei de Facebook.

Citiți și urmăriți Cu Galina Vieru – o pictoriță care salvează prin artă vechi case de la țară, conservă frumosul perisabil, material realizat de Radio Europa Liberă Moldova.

Urmăriți și un reportaj video, realizat de TRM, „Chişinăul prin timp”- expoziţie de pictură a artistei Galina Vieru, inaugurată la Muzeul Naţional de Istorie.