joi, 26 septembrie 2024

De ce foamea ne face morocănoși

Dacă ați văzut filmul de animație „Inside Out 2” (Inside Out 2 sau Inside Out 2), poate v-ați identificat cu problemele de anxietate si cu consecintele fizice suferite de protagonist.



Dar există multe alte situații în care emoțiile noastre negative sunt exprimate într-un mod exagerat, determinându-ne, așa cum se spune colocvial, să „dai la dracu”.

Cine nu a spus, de exemplu, ceva insolent despre ceva banal pentru că era ora prânzului și încă nu mâncaseră din cauza unei întâlniri de lucru care durase de prea mult timp?


Să descoperim de ce corpul ne joacă festa.

Când ne este foame, emoțiile care vin în prim-plan sunt oboseala, confuzia sau furia.


Cauza tuturor acestor lucruri este zahărul – în special glucoza – care circulă în sângele nostru. În momentul în care nivelurile sale scad, o serie de răspunsuri sunt declanșate în corpul nostru pentru a le recupera.


Dar ce rol joacă mai exact glucoza? De ce este atât de important?

Acest tip de zahăr este principala sursă de energie pentru celule, care alcătuiesc toate organele noastre.

De exemplu, creierul depinde aproape exclusiv de aportul său. Fără el, cele 100.000 de milioane de celule nervoase care o alcătuiesc nu și-ar putea face treaba în mod optim.

Dacă creierul nu primește suficientă glucoză, îl percepem simțindu-ne slăbiți, iritabili, amețiți și având dificultăți de concentrare.

În cazuri extreme, când aprovizionarea cu zahăr este limitată pentru perioade foarte lungi de timp, putem intra în comă.


Cortizolul, păpușarul emoțiilor

Acestea sunt câteva dintre simptomele care servesc drept semnal că trebuie să mâncăm pentru a restabili nivelul zahărului din sânge, care servește drept autostradă pentru diferiți nutrienți pentru a ajunge la destinație: celulele răspândite în tot corpul nostru.

În această situație, apare o cascadă de reacții fiziologice.

La nivel molecular, sunt eliberați diferiți hormoni. Una dintre ele este grelina, produsă și eliberată în circulație din celulele stomacului. Acest compus natural stimulează apetitul, asigurând că organismul primește energie prin aportul alimentar.

Dar neștiind circumstanțele pentru care nu mâncăm, grelina stimulează indirect, în paralel, producția de hormon asociat stresului: cortizolul, generat de glandele suprarenale.

Pentru a crește nivelul de zahăr, cortizolul promovează un proces cunoscut sub numele de gluconeogeneză. Aceasta se bazează pe producția de glucoză din descompunerea acizilor grași și a proteinelor stocate în ficat. Acest lucru realizează o furnizare rapidă de energie a corpului nostru.

Când nivelul de glucoză din organism scade, sunt declanșate o serie de răspunsuri pentru a le recupera.

Prezența cortizolului în sânge în timpul stărilor de foame afectează funcționarea creierului, acționând ca un fel de păpușar.

Alterează nivelurile de neurotransmițători precum dopamina și serotonina, legate de emoțiile pozitive și de percepția stresului. Consecința acestor efecte combinate este că ne simțim iritați sau furioși mai mult decât în ​​mod normal atunci când ne este foame.

Oamenii nu sunt singurii cărora li se întâmplă acest lucru. Într-un studiu comportamental al peștilor zebră, cercetătorii au descoperit că aceste animale devin și agresive atunci când apare nevoia de a mânca.


Comportament modelat de evoluție

După cum am văzut, starea noastră de spirit este rezultatul multor interacțiuni biochimice și există un hormon care este protagonistul acestui dans despre care nu am vorbit încă.

Cu siguranță la un moment dat în viața ta vei fi auzit menționat, mai ales cu referire la sporturile extreme. Ai ghicit, e adrenalină.

La fel ca cortizolul, este produs de glandele suprarenale și este asociat cu situații stresante. Este cunoscut pentru rolul său în răspunsul „luptă sau fugă” al organismului, o reacție fiziologică la o amenințare.

În timpul stărilor de foame, atât adrenalina, cât și cortizolul ne afectează împreună starea de spirit, făcându-ne mai supărați sau iritați.

Se crede că există o explicație evolutivă: pentru a supraviețui penuriei de alimente – și, prin urmare, a concura cu rivalii pentru acele resurse – a fi agresiv ar fi avantajos atunci când oamenii erau vânători-culegători.

Astăzi, deși nu mai concuram pentru mâncare în același mod, cunoașterea modului în care organismul reacționează la foame ne poate ajuta să ne gestionăm emoțiile.

Dacă observați că începeți să vă simțiți supărat sau iritat, amintiți-vă că acestea pot fi efectele postului.

Starea noastră de spirit este rezultatul interacțiunilor biochimice și al hormonilor precum adrenalina și cortizolul.


Purtarea unei gustari sănătoase nu numai că te va menține plin de energie, dar te va ajuta și să menții o dispoziție mai echilibrată.

Ce zici de azi să ne asigurăm că pregătim ceva ușor de mâncat înainte ca foamea să ne întunece mintea?


*Liliya Kazantseva este cercetător științific la Institutul de Cercetare Biomedicală din Malaga (IBIMA).

Acest articol a apărut inițial în The Conversation și este publicat pe BBC Mundo sub o licență Creative Commons.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu