Ingrediente:
5 albușuri, 40 g unt, 160 g făină, 150 g zahăr pudră, 150 ml lapte, 1 pachet zahăr vanilat, 1/4 praf de copt, sirop de căpșuni.
Mod de preparare:
Se amestecă margarina cu zahărul, zahărul vanilat, praful de copt și făina. Încet se adaugă cîte puțin lapte și albușurile bătute spumă. Se va turna compoziția în tava tapetată cu unt și făină. Cuptorul se va încălzi înainte. Se coace la foc mic. După ce se răcește prăjitura, se taie în două, se însiropează cu sirop de căpșuni, iar deasupra se îmbracă cu o glazură de ouă.
Glazură de ouă:
1 gălbenuș, 50 g zahăr, 1/2 pachet de zahăr vanilat se freacă bine.
Sursa rețetei: Prăjitură cu vanilie. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, pp. 33-34.
Sursa imaginii: www.lovendal.ro
marți, 6 octombrie 2015
luni, 5 octombrie 2015
De ce îmi place sectorul Ciocana din Chișinău? Chiar dacă unora li se pare departe
De vreo 5 ani stau în sectorul Ciocana al capitalei. Unii cînd aud unde stau, reacționează așa straniu nu știu cum, de parcă aș sta pe lună. Cică „este departe”. Ce așa departe, că doar în maxim 40-45 de minute ajungi acasă. Mijloace de transport sunt – rute de troleibuz, de autobuz și microbuze. Înțeleg să ai așa o reacție dacă aș spune că trăiesc undeva în suburbie, dar așa...
Nu văd diferența între Ciocana și Botanica ori alt sector al Chișinăului.
Ciocana este un sector modern și plăcut de locuit, cu o infrastructură bună ce merită a fi luată în considerare; inclusiv cu posibilitatea de a deschide ceva nou. S-au deschis filiale noi a diferitor companii, rețele de haine, magazine și localuri. Cu siguranță se vor mai deschide.Nu știu cum era acuma 15-20 de ani, dar pot să spun cum este la moment și cum era acum 6-7 ani. Sincer, am observat diferența cînd am ales să revin cu traiul în acest sector.
Aleea bulevardului Mircea cel Bătrîn e mai frumoasă, copacii au devenit mai falnici și mai frumoși, iar seara, vezi tot felul de familii și cupluri ieșind la o plimbare. Numărul locuitorilor au crescut. Dacă acum 6-7 ani, strada Petru Zadnipru era renumită și multă lumea cobora din transportul public la stația așa și numită „Stația Petru Zadnipru”, acuma lucrurile s-au schimbat considerabil.
Strada Igor Vieru și chiar Ion Dumeniuc sunt importante și aici deja se golește troleibuzul. Chiar și microbuzele. Nu m-am mira dacă în scurt timp, ar mai adăuga 2-3 stații de troleibuz. Blocurile de locuit din zona străzii Ion Dumeniuc au fost finalizate și este evident deja că au fost deja cumpărate cîteva apartamente. Tot în această zonă (străzile Igor Vieru - Ion Dumeniuc) s-a deschis cîteva marketuri: Green Hills și Linella, Unimarket, Nr. 1; farmacii Felicia, Hippocrates, cîteva bănci și-au deschis filiale (Victoria Bank, Moldova Agroindbank), o filială Star Kebab și văd că la moment se mai deschide ceva dar nu știu ce. Cei de la Trattoria della Nona urmează să își deschidă o filială la Ciocana.
![]() |
| Formația Gîndul Mîței |
Băieții de la Gîndul Mîței au dedicat o melodie secotrului Ciocana. Deși e cu umor, vă îndemn să o ascultați și să vă uitați un pic altfel la acest sector.
Deși sectorul Ciocana nu are un parc gen „Valea trandafirilor” dar are o alee frumoasă pe bulevardul Mircea cel Bătrîn. Deși nu are un lac gen celui de „La izvor”, este un iaz mic cu căsuțe amenajate frumos în apropierea intersecției străzilor N. Milescu-Spătaru cu Ion Dumeniuc.
Eu înțeleg că „la Ciocana se bea vin cu cana”, vorba celor de la Gîndul Mîței, dar nici chiar așa atitudine...
Sursa imaginii: www.adevărul.roEu înțeleg că „la Ciocana se bea vin cu cana”, vorba celor de la Gîndul Mîței, dar nici chiar așa atitudine...
Prăjitură Budapesta
Nu am făcut-o, dar pare a fi gustoasă
Ingrediente:
8 ouă, 40 g unt, 100 g făină, 140 g zahăr pudră, 100 g migdale, 20 g cacao, 50 g ciocolată.
Mod de preparare:
Se freacă gălbenușurile cu 80 g zahăr pudră, se adaugă cacao, migdalele măcinate și prăjite, ciocolata rasă și untul topit. Albușul se bate spumă cu 60g zahăr pudră, apoi, alternativ cu faina, se amestecă cu compoziția foarte încet. După cum am amestecat totul se toarnă în tava tapetată cu margarina și făina. Se coace la foc potrivit. După ce se răcește se taie în trei părți egale și se umple cu cremă, iar deasupra se ornează cu ciocolată topită.
Cremă de ciocolată:
150 g unt, 100 g zahăr pudră, 100 g ciocolată, 200 ml lapte, 1 lingură rom.
Se freacă untul cu zahărul. Ciocolata se rupe bucățele și se fierbe în lapte, amestecînd mereu pînă se îngroașă. cînd e gata se lasă să se răcească, se amestecă cu untul frecat și în final se adaugă romul.
Sursa rețetei: Prăjitură Budapesta. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, pp. 26-27.
Prăjitură cu banane și ciocolată
Dacă vă plac bananele, cu siguranță o să vă placă și această prăjitură.
Ingrediente:
Sursa rețetei: Prăjitură cu banane și ciocolată. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, p. 34.
Sursa imaginii: en.wikipedia.org
Ingrediente:
4 ouă, 100 g unt 130 g făină, 180 zahăr pudră, 80 g pesmet, 20 g ciocolată, 1 pachet de zahăr vanilat, 1/2 praf de copt.
Mod de preparare:
Se freacă untul cu zahărul, cele 4 gălbenușuri, ciocolata rasă după care se adaugă praful de copt amestecat în făină, pesmetul și la urmă albușul bătut spumă. Compoziția obținută se toarnă în tava tapetată cu margarină și făină. Cuptorul se încălzește înainte. După ce s-a copt se lasă să se răcească, se taie apoi în trei bucăți pe lungime. Bucata de jos se unge cu cremă de banane, apoi se așază a treia bucată și se îmbracă complet cu crema de banane. Se ornează cu banane și frișcă.
Cremă de banane:
100 g unt, 30 g făină, 100 g zahăr pudră, 200 ml lapte, 20 g ciocolată, 3 banane.
Se fierbe laptele în care s-a amestecat făina, pînă se îngroașă, se adaugă untul după ce s-a răcit crema, zahărul și ciocolata rasă. În această compoziție se vor răzui 3 banane curățate.
Sursa imaginii: en.wikipedia.org
duminică, 4 octombrie 2015
Același sens, dar cuvinte diferite. Cum zic spaniolii și latino-americanii la anumite cuvinte din limba spaniolă
Aspecte de vocabular hispano-americane. Cîteva diferențe de vocabular în Spania și America Latină.
la azafata stewardesa la aeromoza (Mexic)
el aparcamiento staționarea el parquero
aparcar a staționa parquear
el billete biletul el tiquete, el pasaje
la piscina piscina la alberca (Mexic)
la doble camera dublă la habitación matrimonial
el atasco blocarea el embotellamiento
el tráfico circulația el tránsito
el coche mașina el carro
negro furios furioso
el intermitente farul de semnalizare el guiño (Argentina)
la gasolina benzina la nafta (Argentina)
el automotor (tren) automotorul el autoferro
el interventor controlorul el cobrador
el bocadillo sandivșul el sandwich,
el bocadito (Cuba)
el dulce de fruta prăjitura cu fructe el bocadillo (Columbia)
la tienda cortul la carpa
la gira campestre picnicul el piquete
el cochinillo purcelul de lapte la lechna (Columbia)
la carne asada carnea la grătar el churrasco (Argentina, Uruguay)
la acera trotuarul el andén
la banda (de autopista) banda (de autostradă) el carril
el autocar autocarul el camión (Mexic)
el coche de línea la flota (Columbia)
la estación de servicio benzinăria la gasolinera
la preferencia prioritatea la prelación
el carné permisul el pase
la estancia sejurul la estada, la estadía
la finca moșia la estancia (Argentina), la hacienda
el visado viza la visa
la oficina de turismo biroul de turism la corporación de turismo
café solo cafea neagră tinto (Columbia)
la infusión infuzia la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado băcănia la pulpería
el club de noche clubul de noapte el gril, el cabaret;
la boite (Argentina)
tarde (teatro) al doilea matineu vespertina
patio fotolii de orchestră platea
el director realizatorul, regizorul el realizador
el salón de cine sala de cinema el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos subtitrarea los letreros
el cubilete cornetul de zaruri el cacho (Columbia)
jugar limpio a juca cinstit jugar a la buena
jugar sucio a trișa jugar a la mala
el cheque de viaje cecul de călătorie el cheque de viajero
el director del banco directorul băncii el gerente del banco
el tipo cursul (de schimb) la rata
el cheque sin fondos cecul fără acoperire el cheque chimbo
el talonario carnetul de cecuri la chequera
comprobar a verifica chequear
la infusión infuzia la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado băcănia la pulpería
las patatas cartofii las papas
los huevos pasados por agua ouăle fierte los huevos tibios
el pavo curcanul el guajalote (Mexic)
el bistec, el filet biftec el bife (Arg., Urug., Parag.)
la tortilla omleta la omeleta (Mexic)
los callos tuslamaua el mondongo (Columbia)
el boniato cartoful dulce la batata
la guindilla ardeiul dulce el ají
los guisantes mazărea las arvejas
el melocotón piersica el durazno
las alubias fasolea los fríjoles
las judías vverdes fasolea verde las habichuelas
la calabaza dovleacul la auyama (Columbia)
el club de noche club de noapte el gril, el cabaret
tarde (teatro) al doilea matineu vespertina
el director realizatorul, regizorul el realizador
el salón de cine sala de cinema el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos subtitrarea los letreros
el cubilete cornetul de zaruri el cacho (Columbia)
jugar limpio a juca cinstit jugar a la buena
jugar sucio a trișa jugar a la mala
tutearse a se tutui decirse de hala (Columbia)
el regalo de cumpleaños cadoul de aniversare la cuelga (Columbia, Venezuela)
la techumbre acoperișul el enranchado (Ecuador)
una nada un pic un tris
¡pase! intrați ¡siga!
el cheque de viaje cecul de călătorie el queque de viajero
el director del banco directorul băncii el gerente del banco
el tipo cursul (de schimb) la rata
el cheque sin fondos cecul fără acoperire el cheque chimbo
el talonario carnetul de cecuri la chequera
el sello timbrul la estampilla
certificar a recomanda recomendar
la expendeduría debitul el expendio
correo urgente curier expres entrega inmediata
la conferencia convorbirea la comunicación
correos poșta el corre
¿digame? alo? ¿alo? - a la orden (Columbia)
la llamada apelul el telefonazo
el bramante firul, cablul la pita, la cabuya
el sobre plicul la cubierta
la comisaría comisariatul el juzgado
el documento de identitad cartea de identitate la cédula de ciudadanía (Columbia)
el Ministerio del Interior Ministerul de Interne el Ministerio de Gobierno (Columbia)
naturalizado naturalizat nacionalizado (Columbia)
la taberna cîrciuma, taverna el botiquín (Venezuela)
la camarilla clanul, la mazorca (Argentina)
los pasotas golanii, derbedeii los patoteros (Argentina)
los servicios toaletele el baño, el inodoro, el excusado (Columbia)
el piso apartamentul el apartamento, el departamento (Arg.)
alquilar a închiria rentar (Mexic)
el umbral pragul el quicio (Columbia)
el desván podul (casei) el zarzo (Columbia)
las chabolas cocioabele los tugurios, las barriadas, los ranchitos (Caracas), las poblaciones (Chile),
la villa miseria (Argentina)
las medicinas medicamentele las drogas
el bocio gușa el coto
el gripe gripa la gripa,
la peste (Columbia)
mutilado mutilat mocho
la esperanza de vida speranța de viață la expectativa de vida
los impedidos handicapații los minusválidos
la reeducación recuperarea la rehabilitación
el dispensario dispensarul el centro de salud
la dispensaría (Peru, Chile)
la policlínica policlinica el policlínico
escayolado pus în ghips enyesado
el recién nacido nou-născutul el neonato
verde verde (necopt) biche
las gambas creveții las camarones
el azúcar moreno zahărul brun la panela (Columbia), la chancaca (Cuba)
el requesón brînză de vaci la cuajada
el aguacate avocado la palta (Argentina)
la mandioca maniocul la yuca
el saco sacul el costal
la carne de vaca carnea de vită la carne de res
la meseta platoul la sabana (Columbia)
el escaparate vitrina la vitrina
coger a prinde (un post de radio) sintonizar
vale de acord, bine bueno, conforme
talón cec cheque
date prisa grăbește-te apúrate, muévete
¡ya estás con las prisas! de ce atîta grabă? ¡qué tanto afán!
el artesonado plafon în casete el alfarje
el atril pupitru pentru partituri el facistol
el encapuchado penitentul el carguero
el tiovivo caruselul el carrusel
los cohetes rachetele, artificiile los voladores
el buscapiés petarda el buscaniguas (Col.)
lor romeros pelerinii los promeseros (Col.)
el jipijapa pălăria Panama el jipa
el bolso poșeta, sacoșa el carriel (Col.), la cartera (Col.)
los hinchas galeria, „fanii” la fanaticada
los seguidores suporterii los parciales
el billete biletul la boleta
el césped gazonul la grama
el penalty penaltyul el pénal
los calcetines șosetul las medias
derrotar a învinge blanquear (Columbia)
chutar a șuta disparar
el descanso pauza la tregua, el intermedio
el partido partida el certamen, el torneo
el guardamenta portarul el golero, el guardapalos
las herramientas agrícolas uneltele agricole los implementos agrícolas
el lápiz de rojo rujul el creyón de labios
la bombilla becul (electr.) el bombillo
la barcaza șlepul la patana (Cuba)
la fábrica fabrica la planta
los agrios citricele los cítricos
el mercado marketingul la mercadotecnia
el corozo varietatea de palmier și nuca lui la tagua
las Cortes Parlmentul (Camera Deputaților și Senatul) el congreso
el pronunciamiento lovitura de stat el cuartelazo, el gorilazo
el caudillo liderul, șeful el cabecilla
el consejo de ministros guvernul, Consiliul de miniștri el gabinete
la guerilla gherila la montonera (Argentina)
el vice-presidente vicepreședintele el Designado (Columbia)
la finca domeniul la hacienda, el rancho (Mexic), el hato (Venezuela)
la avería pana la varada
cenar a cina comer
el esparavel plasa (de pescuit) la atarraya
la grupera pernă de șa la gurupera
la caseta cabină (pe plajă) la cabina
el kayac caiacul el cayuco
la criada servitoarea la mucama
la resaca mahmureala el guayabo
el compinche amicul el cuate (Mexic)
ir a la peluquería a merge la coafor peluquearse (Columbia)
las conservas conservele el rancho (Columbia)
el lirio stînjenelul el cartucho
el chaval flăcăul el pelado, el chino (Columbia)
los héroes eroii los próceres
el tesoro comoara la guaca
el buscador de tesoros căutătorul de comori el guaquero
el nacimiento ieslea de Crăciun el pesebre
acostumbrarse a se obișnui amañarse
la bolsa sacul la mochila
el desmonte desțelenirea el chapoleo (Columbia)
la pértiga prăjina la palanca (Columbia)
el „enchufe” ștecăr la „palanca” (Columbia)
la choza coliba el caney (Caraibe), el bohío (Cuba)
el campo cîmpul la milpa (Mexic)
la parcela parcela el conuco (Venezuela), la roza (Col.)
el ganada sin cría cireada fără viței el anado escotero (Columbia)
el huso fusul el malacate (Mexic)
el autobús autobuzul la guagua (Cuba)
la obsidiana obsidianul el chay (Guatemala)
la goma cauciucul el hule, el caucho
la mazorca știuletele el elote (Mexic), el choclo,
rubio blond catire, catiro
el mono maimuța el mico
la parcela parcela, lotul la charga, la sayaña (Peru, Bol., Ec.)
la cecina pastrama el charqui
el fantasma fantoma el pora (Paraguay)
las alubias fasolea los porotos (Argentina)
Sursa: Aspecte hispano-americane. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003.
Sursa imaginii: www.zumzi.md
Aeroporturi latino-americane și spaniole
Sunt de toate felurile: cu ambianță internațională (Ciudad de Mexico, Bogota) sau cu aspect familial, pentru că, majoritatea țărilor și în special în cele andine (Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia,
Venezuela), se ia avionul foarte des, aproape și pentru a merge la cumpărături. Un lucru care atrage atenția călătorului european este prezența avionetelor, mici avioane care decolează fără încetare spre diferite puncte de pe teritoriul unei țări, închiriate de cîteva persoane care trebuie să emargă în locuri spre care nu există curse regulate. Este echivalentul aerian al taxiurilor colective, des întîlnite în multe capitale. Prin amplasarea lor, cîteva aeroporturi sunt impresionante: coborîrea pentru aterizare la Medellín, Columbia, este imprevizibilă și provocatoare de emoții, pentru că aeroportul este situat între două vîrfuri de munte, iar avionul coboară puțin cîte puțin, aproape ca ascensorul. Cînd este ceață la aterizare în Bogota, bnervii sunt întinși la maximum, iar în La Paz aeroportul este situat la 4100 de metri, astfel încît să se coboare 500 de metri ca să ajungă în capitala boliviană.
Principala companie aeriană spaniolă, IBERIA, a fost înființată în anul 1920; din 1944, ea face parte din INI. După numărul de călători transportați, IBERIA se află pe locul al șaselea în lume și al doimea din Europa; în anul 1981 a transportat peste 13 milioane de călători. Flota sa modernă de aproape 90 de aeronave leagă 91 de orașe din 50 de țări prin aproape 400 de zboruri zilnice. În afară
![]() |
| Aeroportul Iberia |
Sursa: Aeroporturi latino-americane și spaniole. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, p. 29, 30.
Sursa imaginilor: www.aeropuertos.net, www.noticiasbancarias.com
Pișcot cu gem de căpșuni
O rețetă perfectă de sezon. Dacă găsiți și căpșuni congelate ori în altă formă... de ce nu.
Ingrediente:
4 ouă, 200 g făină, 250 g zahăr pudră, 4 linguri de apă, 1 lingură de oțet, un vîrf de cuțit de bicarbonat.
Mod de preparare:
Se freacă spumă zahărul cu 4 gălbenușuri. Se adaugă apa și oțetul, după care se amestecă puțin. Albușul spumă se va mesteca cu făina și cu bicarbonatul. Se unge o tavă cu unt, se presară cu cu găina și se toarnă compoziția. Se coace la foc mic pînă devine aurie. Cînd e gata se lasă la rece, după care se taie în două, se unge cu gem de căpșune.
Sursa rețetei: Prăjitură cu gem de căpșuni. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, p. 21.
Sursa imaginii: www.reteteculinare.ro
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)





