La 3 martie 1918, într-un moment de profundă transformare a Europei de Est, Zemstva (Consiliul județean) din Bălți a adoptat în unanimitate o moțiune istorică: cererea Unirii Basarabiei cu Regatul României.
Acest vot precede cu doar câteva săptămâni decizia istorică din 27 martie 1918 a Sfatul Țării și demonstrează un fapt esențial: idealul Unirii nu a fost impus de sus, ci exprimat democratic din teritoriu.
După proclamarea Republicii Democratice Moldovenești la 2 decembrie 1917, spațiul dintre Prut și Nistru, anezat de imperiul Țarist la 1812, se afla într-un context de insecuritate generat de prăbușirea Imperiului Rus.
În acest cadru, administrațiile locale au început să își exprime poziția privind viitorul regiunii.
Zemstva din județul Bălți, născută din alegerile regionale din decembrie 1917, a discutat și a votat solemn o moțiune prin care cerea unirea Basarabiei cu România.
Documentul este clar, argumentat și ancorat în principii democratice.
Zemstva din Bălți a cerut Unirea cu România
Hotărârea Zemstvei din județul Bălți din 3 martie 1918 invocă:
- dreptul popoarelor la autodeterminare
- continuitatea istorică a Moldovei între Prut și Nistru
- caracterul forțat al anexării din 1812
- siguranța și dezvoltarea în cadrul statului român
În textul hotărârii votate la 3 martie 1918 se afirmă explicit că Basarabia a fost „smulsă fără consimțământul ei” în 1812 și că, timp de veacuri, a fost un trup cu Moldova de peste Prut.
Articolul integral poate fi citit aici.
Imagini de arhivă a Prefecturii judeţului Bălţi vedeți aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu