Se afișează postările cu eticheta „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Afișați toate postările

miercuri, 14 ianuarie 2026

Imnul Republicii Moldova, „Limba noastră” de Alexei Mateevici

Cea mai frumoasă odă adusă limbii române este scrisă de Alexei Mateevici, preotul militar basarabean înrolat în 1915 și ajuns voluntar să lupte pe frontul din Moldova. „Limba noastră” este scrisă în ajunul bătăliei de la Mărășești, unde de fapt se și îmbolnăvește de tifos exantematic și moare la doar 28 de ani într-un spital din Chișinău.

poetul Alexei Mateevici


Pe 17 iulie 1917, pe frontul de la Mărășești lupta voluntar și preotul militar Alexei Mateevici. A cerut să treacă granița din Basarabia în România pentru a fi alături de frații lui români în Războiul Reîntregirii. Cu gândul la ei și la cei de dincolo de Prut scrie pe 17 iulie oda limbii române: „Limba noastră”, devenită acum imn al Republicii Moldova. Pe frontul românesc,  Alexei Mateevici se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în scurt timp, la Chișinău,  la numai 29 de ani. 

Pe 17 iulie 1917, pe frontul de la Mărășești lupta voluntar și preotul militar Alexei Mateevici. A cerut să treacă granița din Basarabia în România pentru a fi alături de frații lui români în Războiul Reîntregirii. Cu gândul la ei și la cei de dincolo de Prut scrie pe 17 iulie oda limbii române: „Limba noastră”, devenită imn al Republicii Moldova. Pe frontul românesc, Alexei Mateevici se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în scurt timp, la Chișinău, la numai 29 de ani. 


Pentru zecile de mii de români care s-au jertfit pentru frații lor, pentru reîntregire și păstrarea identității, cred că azi s-ar cuveni măcar să fie amintit momentul nașterii acestei minunate poezii.

„Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”, spunea preotul-poet la primul Congres al învăţătorilor moldoveni din Republica Moldova, din luna mai a anului 1917.


„Limba noastră” devine, din 1994, imnul Republicii Moldova.

Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,

Doina dorurilor noastre,

Roi de fulgere, ce spintec

Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,

Când de vânt se mişcă vara;

In rostirea ei bătrânii

Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veşnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeşnici.

Nu veţi plânge-atunci amarnic,

Că vi-i limba prea săracă,

Şi-ţi vedea, cât îi de darnic

Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.

Povestiri din alte vremuri;

Şi citindu-le 'nşirate, -

Te-nfiori adânc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasă

Să ridice slava-n ceruri,

Să ne spiue-n hram şi-acasă

Veşnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfânta,

Limba vechilor cazanii,

Care o plâng şi care o cântă

Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,

Ruginit de multă vreme,

Stergeţi slinul, mucegaiul

Al uitării 'n care geme.

Strângeţi piatra lucitoare

Ce din soare se aprinde -

Şi-ţi avea în revărsare

Un potop nou de cuvinte.

Răsări-vă o comoară

În adâncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.



Casa-Muzeu ,,Alexei Mateevici” din orașul Căinari 

Casa-Muzeu ,,Alexei Mateevici” din or. Căinari a fost inaugurată la 16 martie 1968, cu prilejul împlinirii a 80 ani de la nașterea preotului-poet Alexei Mateevici. Ea a adăpostit familia Mateevici între anii 1884-1893, iar poetul a locuit la Căinari în perioada anilor 1888-1893 (de la naștere până la vârsta de 5 ani).


Întemeietorul muzeului a fost domnul Petru Râmbu, profesor de limba română la şcoala medie din Căinari, susţinut şi îndrumat de consacratul muzeograf Gheorghe Cincilei.

Prima expoziţie jubiliară a fost vernisată în doar 2 camere ale casei, în care s-a născut poetul Alexei Mateevici, la 16 martie 1888. În anii 1989-1991 a fost reconstruită din temelie şi redeschisă pentru vizitatori la 31 august 1991, cu prilejul sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română”.


Despre Mateevici Alexei: preot creştin-ortodox și scriitor moldovean (cartea poate fi împrumutată în una din bibliotecile publice pentru cei din Chișinău).

sursa imaginii: stiinta.md


Alexie Mateevici : Genealogii. Iconografie. Evocări / ediție întocmită și îngrijită, studiu introductiv, bibliografie de Vlad Chiriac. – Chişinău : Ştiinţa, 2003. – 198 p. : il., fotografii.
Cercetările istorico-literare ce ţin de viaţa şi opera lui A. Mateevici au cunoscut în ultimii ani o dinamică absolut remarcabilă, vizând mai multe aspecte: recuperare, revalorificare, punerea în valoare a unor manuscrise şi documente inedite, identificarea şi cercetarea arhivelor personale etc., ediţia de faţă reflectând acest proces desfăşurat de cercetare în următoarele compartimente: Glose genealogice, Cronici şi arhive de familie, Iconografie, Restituiri şi Bibliografie.

Sursa primelor 2 poze: jurnalista Cristina Liberis.