Salată rapidă

Ingrediente:
1 dovleac mic
60 g telemea de vacă
1 conservă mică de porumb dulce

½ ceapă roşie

1 lingură de măsline negre

1 lingură de condimente uscate

1 lingură de ulei

sare, piper

Mod de preparare:

Taie dovlecelul în fîşii subţiri, dă-le cu puţină sare şi piper, trage-le la tigaie în ulei încins. Scurge porumbul din conservă, pune-l într-o farfurie, aşază deasupra brînza tăiată cubuleţe, rondelele de ceapă roşie, fîţii de dovlecel şi măsline. Presară condimente uscate.

Sursa: Salată rapidă. În: Femeia de azi. Bucureşti, nr. 25, p. 21.

Lanţul de restaurante Star Kebab din Chişinău

Kebab (persană: کباب), de asemenea și kebap sau chebap[1] este un preparat culinar originar din Orientul Mijlociu, care constă din bucăți de carne sau pește la frigare. În bucătăria turcească, kebapul este carne de berbec sau de miel la frigare; prin extensie orice fel de carne (de vacă, de porc, de pui) la frigare.

În Chişinău, în ultimii ani au apărut multe localuri specifice. Alegerea e mare, iar cine doreşte să-şi împlinească pofta de un kebab – are ce alege. Sau cine nu a gustat încă un kebab – n-are decît să meargă la un local de acest gen. 

Am mers la un local Star Kebab acu ceva timp. Eram curioasă ce presupune acest kebab, pentru că, aceste localuri îţi atrăgea atenţia, dar şi tentaţia era mare. Aşa că... mi-am luat inima în dinţi şi am mers la un local Star Kebab. Prima imrpesie nu a fost cine ştie ce. Fie din neştiinţă de cauză, fie că nu am făcut eu alegerea corectă. Deşi ulterior, o colegă de serviciu, mă întrebase dacă am mîncat vreodată kebab, m-a luat cu ea şi m-a iniţiat în lumea kebabului: ce, cum şi unde. Mi-am schimbat părerea şi de atunci am rămas cu ideea că... trebuie de mîncat şi aşa ceva.

Reacţia unor persoane faţă de kebab mi se pare cam stranie, pentru că ei „nu mănîncă fast-food” sau că „kebabul nu e sănătos”. Nu ştiu în ce măsură e mîncare tip fast-food pentru că în ingrediente intră varza, roşiile şi carnea. Ingredientele astea sunt consumate oricum, chiar dacă în altă formă. Sau lavaşul ăla... Un pic mai periculos poate fi maioneza şi ketchupul pus în kebab, dar în rest...

Tot la acest capitol, propusesem unei fete să mergem într-un local la un kebab, la care ea mi-a reproşat că vezi tu, „kebabul nu e sănătos”. Ca mai tîrziu să mi se laude că a fost cu nu ştiu ce colege la kebab. Şi încă aşa a lăudat kebabul din localul respectiv... (Twister kebab – şi culmea e că mi-a recomandat şi mie să merg acolo. Eu nu am mai fost, dar cine a fost acolo, puteţi să vă lăsaţi impresiile în comentarii.

La Star Kebab, de exemplu, de fiecare dată cînd am fost acolo... am rămas mulţumită. Deşi a fost de vreo două ori cînd carnea mi s-a părut cam grasă, dar, mă rog, în fine. Atmosfera e ok, personal tot ok. Meniul şi preţurile sunt la vedere. Pe lîngă kebab mai puteţi alege şi poket. Recent, am observat că au inclus în meniu poket vînătoresc. Mai au şi băuturi alcoolice şi nealcoolice, inclusiv azran, băutură specifică Orientului. Prefer să merg la cei de la Star Kebab pentru că am card de fidelitate, iar la fiecare 7 kebaburi comandate, primeşti al 8-lea gratuit (nu trebuie să mănînci 7 kebaburi deodată. Fiecare kebab ori poket se adună în baza lor de date.Trebuie doar să menţionezi că ai 7 kebab-uri/poket-uri şi acuma vrei să îţi iei cadoul). Ca fapt divers - au şi îngheţată.

Detalii despre acest local, aflaţi accesînd site-ul oficial.

Sursa imaginilor: fest.md şi www.shoppingmalldova.md

Alchimistul de Paulo Coelho

Am recitit Alchimistul de Paulo Coelho. Deşi am citit toate cărţi lui, nu ştiu de ce, dar am simţit „nevoia”

să recitesc această carte. Nu ştiu cum alţii, dar eu cînd citesc a doua oară cărţile, înţeleg sensul cărţii altfel. Mai altfel, mai profund nu ştiu cum. Deşi sunt o duzină de cărţi citite şi recitite şi lista ar fi mare. Alchimistul, scrisă în 1988, este cea mai cunoscută carte a lui Paulo Coelho fiind cea de-a doua carte publicată. Impresiile referitor la această carte pot fi diverse. Deşi pe mine nu ma împresionat tare mult, deşi subiectul cărţii în general e interesant, totuşi, am găsit cîteva citate care m-au marcat şi conţin un adevăr foarte mare adevăr. E şi o carte psihologică, pentru că, conform unor păreri, iată ce putem afla despre o carte:

– E o carte care vorbește despre ce vorbesc cam toate cărțile. Despre neputința oamenilor de a-și alege propriul destin. Și se termină făcînd în așa fel încît toată lumea să creadă cea mai gogonată minciună din lume.

– Și care e cea mai mare minciună din lume?

– Păi, asta: într-o anume clipă din existență, pierdem controlul asupra vieții noastre care încearcă să fie guvernată de soartă. Asta-i cea mai gogonată minciună din lume.

Povestea din „Alchimistul” este centrată pe viaţa unui tânăr cioban andaluz, pe nume Santiago. Deşi tatăl lui îşi dorea ca el să devină preot, Santiago alege să fie cioban pentru că dorea să vadă lumea. În timp ce doarme sub un dud aflat în ruinele unei biserici spaniole, Santiago are un vis în care i se spune că dacă va călători în Egipt, va găsi o comoară ascunsă. Acest vis îl intrigă pentru că era pentru a doua oară când îl avea. În oraşul următor, el întâlneşte o ţigancă care îi spune să meargă în Egipt şi să caute comoara.

– De unde ești?

– Din mai multe locuri.

Totul este posibil și oamenii nu se tem să viseze și să dorească tot ce le-ar plăcea să facă în viață.

Există un limbaj care se află dincolo de cuvinte.

Pentru că ce-i place omului cel mai mult este frumusețea.

Cu prietenii pe care și-ii face omul nu trebuie să stea zi de zi. Cînd vezi aceleași fețemereu, cum i se întîmplă lui la Seminar, ajungi să-i consideri ca făcînd parte din viața ta. Și dacă fac parte din viața noastră, încep să vrea să ne-o schimbe. Dacă nu ești așa cum vor ei, se supără. Pentru că toți știu exact cum trebuie să trăim noi. Și niciodată n-au habar de cum să-și trăiască propriile lor vieți.

Cînd vrei ceva, tot Universul conspiră pentru ca tu să obţii ceea ce doreşti.

Deciziile erau abia începutul unui lucru. Cînd cineva lua o decizie, de fapt se cufunda într-un torent puternic ce-l ducea în locuri pe care nici nu le visase în momentul luării hotărîrii.

Și asta pentru că nu trăiesc nici în trecutul meu, nici în viitor. Nu am decît prezentul, și numai el mă interesează. Dacă vei putea rămîne mereu în prezent, vei fi un om fericit.

Era greu să nu te gîndeşti la ce a rămas în urmă.

– Ascultă-şi inima. Ea cunoaşte totul, pentru că a venit din Sufletul lumii şi într-o zi se va întoarce în el.

...

– De ce trebuie să ne ascultăm inima? întrebă flăcăul cînd se opriră în acea zi.

– Pentru că acolo unde este ea, acolo va şi comoara ta.

– Inima mea e agitată, spuse flăcăul. Visează, se emoţionează şi e îndrăgostită de o femeie din deşert. Îmi cere tot felul de lucruri şi nu mă lasă să dorm nopţi în şir cînd mă gîndesc la ea.

– Asta-i bine. Inima ta e vie. Ascultă în continuare tot ce are să-ţi spună.

E normal să-ţi fie frică sădau pentru un vis tot ce ai căpătat pînă acum.

Înşelăciunea este o lovitură neaşteptată. Dacă îţi cunoşti bine inima, niciodată nu va reuşi asta. Pentru că tu îi vei cunoaşte visele şi dorinţele şivei şti ce să faci cu ele. nimeni nu reuşeşte să fugă de propria inimă. De aceea e mai bine să asculţi ce spune. Pentru că niciodată să nu vină o lovitură pe care n-o aştepţi.

Frica de suferinţă este mai readecît suferinţa însăşi. Şi că nici o inimă nu a suferit cînd a plecat în căutarea viselor ei, pentru că în fiecare moment de căutare este un moment de întîlnire cu Dumnezeu şi cu Veşnicia.

Fiecare clipă decăutare este o clipă de regăsire.

Am descoperit pe drum lucruri pe care niciodată n-aş fi visat să le întîlnesc dacă n-aş fi avut curajul să încerc lucruri imposibile.

– De ce inimile nu spun oamenilor că trebuie să-şi urmeze visele?

– Pentru că, în cazul acesta, inima suferă cel mai mult. Iar inimilor nu le place să sufere.

Ochii dezvăluie puterea sufletului.

Un singur lucru face visele imposibile: frica de eşec.

– De aici încolo mergi singur, spuse alchimistul. Nu mai sunt decît trei ore pînă la Piramide.

– Mulţumesc, răspunse flăcăul. Domnia ta m-ai încăţat Limbajul Lumii.

– Eu ţi-am amintit numia ceeace ştiai deja.

Sursa imaginii: www.carti-online.com

Cheesecake cu zmeură

Ingrediente:
500 g brînză de vaci
4 ouă
150 g zahăr pudră
125 g smîntînă
½ pachet cu unt
½ pachet cu praf de copt
1 lămîie
făină cît cuprinde
zmeură

Mod de preparare:

Albuşurile se bat spumă cu zahărul. Se adaugă gălbenuşurile unul cîte unul şi untul topit şi răcit puţin. Se amestecă bine, apoi se pune brînza sfărîmată, smîntîna, coaja rasă de lămîie şi praful de copt. Se adaugă făina pînă se obţine o compoziţie ca o smîntînă groasă. O tavă sau formă de tartă se unge cu ulei, se tapetează cu făină şi se toarnă în ea compoziţia. Se pune zmeură din loc în loc şi se dă la cuptor aproximativ 35-40 minute.

Sursa: Cheesecake cu zmeură. În: Moldova Suverană, 2016, 21 iun., p. 4.

Chec cu caise

Ingrediente (o tavă):
5 gălbenuşuri,
1 cană de zahăr
1/2 cană lapte
1/2 cană ulei
2 căni făină
1 plic praf de copt
4 caise

Mod de preparare: 
gălbenuşurile se freacă cu zahărul. Se adaugă laptele, uleiul şi făina cernută, amestecată cu praful de copt. Se mixează bine ingredientele. Se toarnă aluatul în tavă. Caisele se spală, li se scot sîmburii, se taie şi se aşează în mijlocul aluatului. Tava cu chec se lasă la cuptor pînă trece testul scobitorii.

Sursa: Chec cu caise. În: Moldova Suverană, 2016, 17 iunie, p. 4.

La cumpărături cu sora mea de Sophie Kinsella

V-am zis eu vreodată că îmi plac cărţile scrise de Sophie Kinsella? Dacă nu aţi ştiut, să ştiţi de acuma în colo. ;)

Recomand romanul La cumpărături cu sora mea. Dar mai întîi de toate să menţionez un lucru important, dacă pot spune aşa. Sophie Kinsella are o serie de romane titlul cărora începe cu La cumpărături sau ceva de genul. Recomand mai întîi să citiţi romanul Mă dau în vînt după cumpărături şi La cumpărături în rochie de mireasă, romane care voi "vorbi" în postări ulteriore. Deşi nu se menţionează că ar veni în volume ori ceva de genul, deja îţi dai seama de asta doar dacă îi citeşti cărţile şi îţi dai seama care şi cum urmează. Urmează romanul La cumpărături cu Minnie despre care puteţi citi aici o impresie.

În romanul La cumpărături cu sora mea, Becky este acum măritată cu Luke, dar a rămas acelaşi personaj ieşit din comun, gata să fugă pe cărbuni încinşi dacă la capătul lor se află ceva interesant de achiziţionat, saucarre omite să-i spună soţului ei că a comandat o masă cu zece scaune din Sri Lanka, uitînd cu desăvîrşire că mai cumpărase una din Danemarca. La întoarcere din luna de miere, Beckz descoperă că are osoră mai mare cu doi ani, Jessica, de care tatăl său nu ar fi avut nicicînd habar. Becky n-a mai fost de mult atît defericită. Tot ea, Becky se străduieşte din răsputeri să stabilească o relaţie cu Jess, dar încercările ei se soldează cu un eşec catastrofal. Simţindu-se brusc părăsită detoţi cei dragi, Beckz face o ultimă tentativă de reconciliere cu Jess. În urma unor aventuri, pline de umor, de tensiune şi de emoţie, Becky se împacă atît cu sora ei (constatînd că se aseamănă mai mult decît a crezut), cît şi cu Luke, pe care credea că l-a perdut definitiv. 

E un roman interesant. Becky, ca de obicei, se ţine de şotii în ceea ce priveşte cumpărăturile dar de fiecare dată reuşeşte să scape. Chiar dacă Luke, pe post de soţ în această carte... se tot supără pe Becky şi cumpărăturile ei exagerate.

Dar iată, să afli la cei 30 de ani că ai o soră... e ceva. Şi cînd încerci să mai stabileşti o relaţie cu ea... tot e ceva. şi nu întotdeauna îţi reuşeşte să o faci cum vrei tu. Stabilirea unei relaţii cu cineva, mai ales dacă ţi-e soră e cam dificil. Felul cum reuşeşte Kinsella să relateze evenimentele te faci să rîzi cu lacrimi. Dar dă şi dovadă de diplomaţie cum să descrie evenimentele în aşa fel încît lucrurile să se termine cu bine. Că na, nu stă bine la două surori, chiar dacă sunt surori vitrege, să fie supărate una pe alta. Mai ales cînd merg la cumpărături. :)

Iată un fragment de text:

Voi, cei care aveţi o soră, fie mai mare, fie mai mică, cum vă descurcaţi atunci cînd mergeţi cu ea la cumpărături? Şi cît de bine vă înţelegeţi?

Ce zic alţii despre carte:

Nu aştepta lichidarea de stoc pentru a cumpăra această carte extraordinar de haioasă.

US Weekly

Sophie Kinsella este o scriitoare înzestrată cu veritabil talent comic.

The Boston Globe

Dacă înţelegi că o pereche de sandale cu toc şi paiete poate fi sacră, această carte a fost scrisă pentru tine.

People

Dependenţii de teleshopping şi cei care îşi fac veacul prin malluri vor fi înîcntaţi.

Publishers Weekly

Sursa imaginilor: elefant.ro şi pravaliacucarti.ro

Restaurantul Rodrigo din Chişinău

Am fost, în sfîrşit, la restaurantul Rodrigo din Chişinău, care e unul specific bucătăriei spaniole. Şi în sfîrşit mi-am împlinit pofta mîncînd tortilla spaniolă. Gustoasă de altfel. Conform patronului, au o noutate pentru meniul lor - tortilla cu sparanghel. Şi ne-a recomandat-o. A fost destul de gustoasă, fapt pentru care puteţi să încercaţi. Asta dacă vă place sparanghelul.

Am descoperit acest restaurant întîmplător. Nu mai ştiu ce căutam, dar în căutările mele am găsit ce am găsit. Restaurantul se află pe strada Mihail Kogălniceanu 1/1 din Chişinău. Pagina lor de facebook o vedeţi aici.

Atmosfera este foarte intimă şi într-un stil, aşa, mai deosebit. Dacă vreţi să vă relaxaţi şi să vă odihniţi după o zi de muncă, ambianţa acestui local vă va ajuta. Şi un lucru foarte important – restaurantul are şi terasă, undeva în spate. Trebuie doar să spuneţi chelnerului că vreţi afară la terasă. De asemenea, dacă vreţi să vă simţiţi ca în Spania, neapărat puteţi merge. Am observat că patronul e foarte atent cu clienţii restaurantului, mai puteţi auzi acolo vorbindu-se şi în spaniolă. Asta dacă mai eşti şi pasionat de cultura spaniolă, nu doar să mănînci.

Urmărind pagina lor de facebook, am observat că mai organizează diferite evenimente ce ţin de dansuri şi transmiterea jocurilor de fotbal.

Mîncarea tradiţională spaniolă e reprezentată de faimoasa paella care poate fi paella vegerariană, cu carne şi cu fructe de mare. Aşa că... aveţi ce alege.
De asemenea, recomand cu încredere cartofi Rodrigo, jamon și tortila.

Cartofi Rodrigo (îi recomand cu încredere)

Tortilla spaniolă. Dar mai e și cu sparanghel

Meniul este variat. Sunt mîncăruri din cartofi, carne și pește, evident și deserturi specific spaniole. Ca să nu mai zic de băuturi alcoolice și nealcoolice. Recomand să aveți la 200 lei.


Alte poze ale localului puteți să le vedeți și pe pagina lor de facebook.