luni, 5 octombrie 2015

De ce îmi place sectorul Ciocana din Chișinău? Chiar dacă unora li se pare departe

De vreo 5 ani stau în sectorul Ciocana al capitalei. Unii cînd aud unde stau, reacționează așa straniu nu știu cum, de parcă aș sta pe lună. Cică „este departe”. Ce așa departe, că doar în maxim 40-45 de minute ajungi acasă. Mijloace de transport sunt – rute de troleibuz, de autobuz și microbuze. Înțeleg să ai așa o reacție dacă aș spune că trăiesc undeva în suburbie, dar așa...
Nu văd diferența între Ciocana și Botanica ori alt sector al Chișinăului.
Ciocana este un sector modern și plăcut de locuit, cu o infrastructură bună ce merită a fi luată în considerare; inclusiv cu posibilitatea de a deschide ceva nou. S-au deschis filiale noi a diferitor companii, rețele de haine, magazine și localuri. Cu siguranță se vor mai deschide.Nu știu cum era acuma 15-20 de ani, dar pot să spun cum este la moment  și cum era acum 6-7 ani. Sincer, am observat diferența cînd am ales să revin cu traiul în acest sector.
Aleea bulevardului Mircea cel Bătrîn e mai frumoasă, copacii au devenit mai falnici și mai frumoși, iar seara, vezi tot felul de familii și cupluri ieșind la o plimbare. Numărul locuitorilor au crescut. Dacă acum 6-7 ani, strada Petru Zadnipru era renumită și multă lumea cobora din transportul public la stația așa și numită „Stația Petru Zadnipru”, acuma lucrurile s-au schimbat considerabil. 
Strada Igor Vieru și chiar Ion Dumeniuc sunt importante și aici deja se golește troleibuzul. Chiar și microbuzele. Nu m-am mira dacă în scurt timp, ar mai adăuga 2-3 stații de troleibuz. Blocurile de locuit din zona străzii Ion Dumeniuc au fost finalizate și este evident deja că au fost deja cumpărate cîteva apartamente. Tot în această zonă (străzile Igor Vieru - Ion Dumeniuc) s-a deschis cîteva marketuri: Green Hills și Linella, Unimarket, Nr. 1; farmacii Felicia, Hippocrates, cîteva bănci și-au deschis filiale (Victoria Bank, Moldova Agroindbank), o filială Star Kebab și văd că la moment se mai deschide ceva dar nu știu ce. Cei de la Trattoria della Nona urmează să își deschidă o filială la Ciocana.
Formația Gîndul Mîței

Băieții de la Gîndul Mîței au dedicat o melodie secotrului Ciocana. Deși e cu umor, vă îndemn să o ascultați și să vă uitați un pic altfel la acest sector. 
Deși sectorul Ciocana nu are un parc gen „Valea trandafirilor” dar are o alee frumoasă pe bulevardul Mircea cel Bătrîn. Deși nu are un lac gen celui de „La izvor”, este un iaz mic cu căsuțe amenajate frumos în apropierea intersecției străzilor N. Milescu-Spătaru cu Ion Dumeniuc.

Eu înțeleg că „la Ciocana se bea vin cu cana”, vorba celor de la Gîndul Mîței, dar nici chiar așa atitudine...


Sursa imaginii: www.adevărul.ro

Prăjitură Budapesta

Nu am făcut-o, dar pare a fi gustoasă

Ingrediente:
8 ouă, 40 g unt, 100 g făină, 140 g zahăr pudră, 100 g migdale, 20 g cacao, 50 g ciocolată.

Mod de preparare: 
Se freacă gălbenușurile cu 80 g zahăr pudră, se adaugă cacao, migdalele măcinate și prăjite, ciocolata rasă și untul topit. Albușul se bate spumă cu 60g zahăr pudră, apoi, alternativ cu faina, se amestecă cu compoziția foarte încet. După cum am amestecat totul se toarnă în tava tapetată cu margarina și făina. Se coace la foc potrivit. După ce se răcește se taie în trei părți egale și se umple cu cremă, iar deasupra se ornează cu ciocolată topită. 

Cremă de ciocolată:
150 g unt, 100 g zahăr pudră, 100 g ciocolată, 200 ml lapte, 1 lingură rom.

Se freacă untul cu zahărul. Ciocolata se rupe bucățele și se fierbe în lapte, amestecînd mereu pînă se îngroașă. cînd e gata se lasă să se răcească, se amestecă cu untul frecat și în final se adaugă romul.

Sursa rețetei: Prăjitură Budapesta. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, pp. 26-27.

Prăjitură cu banane și ciocolată

Dacă vă plac bananele, cu siguranță o să vă placă și această prăjitură.

Ingrediente:
4 ouă, 100 g unt 130 g făină, 180 zahăr pudră, 80 g pesmet, 20 g ciocolată, 1 pachet de zahăr vanilat, 1/2 praf de copt.

Mod de preparare: 
Se freacă untul cu zahărul, cele 4 gălbenușuri, ciocolata rasă după care se adaugă praful de copt amestecat în făină, pesmetul și la urmă albușul bătut spumă. Compoziția obținută se toarnă în tava tapetată cu margarină și făină. Cuptorul se încălzește înainte. După ce s-a copt se lasă să se răcească, se taie apoi în trei bucăți pe lungime. Bucata de jos se unge cu cremă de banane, apoi se așază a treia bucată și se îmbracă complet cu crema de banane. Se ornează cu banane și frișcă.
Cremă de banane:
100 g unt, 30 g făină, 100 g zahăr pudră, 200 ml lapte, 20 g ciocolată, 3 banane.
Se fierbe laptele în care s-a amestecat făina, pînă se îngroașă, se adaugă untul după ce s-a răcit crema, zahărul și ciocolata rasă. În această compoziție se vor răzui 3 banane curățate.


Sursa rețetei: Prăjitură cu banane și ciocolată. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, p. 34.
Sursa imaginii: en.wikipedia.org

duminică, 4 octombrie 2015

Același sens, dar cuvinte diferite. Cum zic spaniolii și latino-americanii la anumite cuvinte din limba spaniolă

Aspecte de vocabular hispano-americane. Cîteva diferențe de vocabular în Spania și America Latină.


Spania                             traducerea în română                    America

la azafata                               stewardesa                                la aeromoza (Mexic)
el aparcamiento                     staționarea                                el parquero
aparcar                                   a staționa                                  parquear
el billete                                biletul                                        el tiquete, el pasaje
la piscina                               piscina                                       la alberca (Mexic)
la doble                                 camera dublă                             la habitación matrimonial
el atasco                                blocarea                                     el embotellamiento
el tráfico                                        circulația                                            el tránsito
el coche                                         mașina                                                el carro
negro                                             furios                                                  furioso
el intermitente                             farul de semnalizare                       el guiño (Argentina)
la gasolina                                    benzina                                               la nafta (Argentina)
el automotor                               (tren) automotorul                           el autoferro
el interventor                               controlorul                                        el cobrador
el bocadillo                                   sandivșul                                            el sandwich, 
                                                                                                                    el bocadito (Cuba)
el dulce de fruta                          prăjitura cu fructe                           el bocadillo (Columbia)
el trozo de pollo                          bucata de pui                                   la presa de pollo
la tienda                                        cortul                                                 la carpa
la gira campestre                         picnicul                                             el piquete
el cochinillo                                  purcelul de lapte                             la lechna (Columbia)
la carne asada                              carnea la grătar                               el churrasco (Argentina, Uruguay)
la acera                                          trotuarul                                          el andén
la banda (de autopista)               banda (de autostradă)                  el carril
el autocar                                      autocarul                                         el camión (Mexic)
el coche de línea                                                                                    la flota (Columbia)
la estación de servicio                 benzinăria                                       la gasolinera
la preferencia                                prioritatea                                      la prelación
el carné                                        permisul                                          el pase
la estancia                                      sejurul                                             la estada, la estadía
la finca                                            moșia                                              la estancia (Argentina), la hacienda
el visado                                        viza                                                   la visa
la oficina de turismo                   biroul de turism                             la corporación de turismo
café solo                                        cafea neagră                                   tinto (Columbia)
la infusión                                      infuzia                                              la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                                la pulpería
el club de noche                           clubul de noapte                           el gril, el cabaret; 
                                                                                                                  la boite (Argentina)
tarde (teatro)                                al doilea matineu                          vespertina
patio                                               fotolii de orchestră                       platea
el director                                      realizatorul, regizorul                   el realizador
el salón  de cine                            sala de cinema                               el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                                 subtitrarea                                      los letreros
el cubilete                                      cornetul de zaruri                          el cacho (Columbia)
jugar limpio                                   a juca cinstit                                   jugar a la buena
jugar sucio                                     a trișa                                              jugar a la mala
el cheque de viaje                        cecul de călătorie                         el cheque de viajero
el director del banco                   directorul băncii                            el gerente del banco
el tipo                                             cursul (de schimb)                        la rata
el cheque sin fondos                   cecul fără acoperire                      el cheque chimbo
el talonario                                   carnetul de cecuri                          la chequera
comprobar                                    a verifica                                          chequear
la infusión                               infuzia                                     la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                      la pulpería
las patatas                              cartofii                                     las papas
los huevos pasados por agua  ouăle fierte                             los huevos tibios
el pavo                                    curcanul                                 el guajalote (Mexic)
el bistec, el filet                      biftec                                     el bife (Arg., Urug., Parag.)
la tortilla                                 omleta                                   la omeleta (Mexic)
los callos                                 tuslamaua                             el mondongo (Columbia)
el boniato                                cartoful dulce                        la batata
la guindilla                              ardeiul dulce                          el ají
los guisantes                           mazărea                                  las arvejas
el melocotón                           piersica                                   el durazno
las alubias                               fasolea                                    los fríjoles
las judías vverdes                   fasolea verde                          las habichuelas
la calabaza                              dovleacul                               la auyama (Columbia)
el club de noche                      club de noapte                        el gril, el cabaret
tarde (teatro)                           al doilea matineu                    vespertina
el director                               realizatorul, regizorul              el realizador
el salón de cine                       sala de cinema                         el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                           subtitrarea                               los letreros
el cubilete                               cornetul de zaruri                    el cacho (Columbia)
jugar limpio                            a juca cinstit                            jugar a la buena
jugar sucio                              a trișa                                      jugar a la mala
tutearse                                   a se tutui                                  decirse de hala (Columbia)
el regalo de cumpleaños         cadoul de aniversare               la cuelga (Columbia, Venezuela)
la techumbre                           acoperișul                               el enranchado (Ecuador)
una nada                                  un pic                                     un tris
¡pase!                                       intrați                                     ¡siga!
el cheque de viaje                    cecul de călătorie                   el queque de viajero
el director del banco                directorul băncii                    el gerente del banco
el tipo                                       cursul (de schimb)                la rata
el cheque sin fondos                cecul fără acoperire               el cheque chimbo
el talonario                               carnetul de cecuri                  la chequera
el sello                                      timbrul                                  la estampilla
certificar                                   a recomanda                         recomendar
la expendeduría                        debitul                                   el expendio
correo urgente                          curier expres                         entrega inmediata
la conferencia                            convorbirea                          la comunicación
correos                                      poșta                                     el corre
¿digame?                                  alo?                                        ¿alo? - a la orden (Columbia)
la llamada                                 apelul                                     el telefonazo
el bramante                               firul, cablul                           la pita, la cabuya
el sobre                                     plicul                                    la cubierta
la comisaría                              comisariatul                          el juzgado
el documento de identitad        cartea de identitate                la cédula de ciudadanía (Columbia)
el Ministerio del Interior          Ministerul de Interne             el Ministerio de Gobierno (Columbia)
naturalizado                             naturalizat                              nacionalizado  (Columbia)
la taberna                                 cîrciuma, taverna                   el botiquín (Venezuela)
la camarilla                              clanul,                                  la mazorca (Argentina)
los pasotas                                golanii, derbedeii                   los patoteros (Argentina)
los servicios                              toaletele                                 el baño, el inodoro, el                                                                                                                                excusado (Columbia)
el piso                                     apartamentul                           el apartamento, el departamento (Arg.)
alquilar                                    a închiria                                 rentar (Mexic)
el umbral                                 pragul                                     el quicio (Columbia)
el desván                                  podul (casei)                           el zarzo (Columbia)
las chabolas                              cocioabele                             los tugurios, las barriadas, los ranchitos                                                                                                     (Caracas), las poblaciones (Chile),
                                                                                                la villa miseria (Argentina)
las medicinas                           medicamentele                       las drogas
el bocio                                    gușa                                         el coto
el gripe                                     gripa                                       la gripa,
                                                                                                la peste (Columbia)
mutilado                                 mutilat                                     mocho
la esperanza de vida                speranța de viață                   la expectativa de vida
los impedidos                          handicapații                            los minusválidos
la reeducación                         recuperarea                            la rehabilitación     
el dispensario                           dispensarul                            el centro de salud
                                                                                               la dispensaría (Peru, Chile)
la policlínica                          policlinica                                el policlínico
escayolado                             pus în ghips                              enyesado
el recién nacido                     nou-născutul                             el neonato
verde                                     verde (necopt)                            biche
las gambas                            creveții                                      las camarones
el azúcar moreno                   zahărul brun                              la panela (Columbia), la chancaca (Cuba)
el requesón                             brînză de vaci                            la cuajada 
el aguacate                             avocado                                        la palta (Argentina)
la mandioca                           maniocul                                     la yuca
el saco                                    sacul                                             el costal
la carne de vaca                      carnea de vită                             la carne de res
la meseta                                platoul                                          la sabana (Columbia)
el escaparate                           vitrina                                         la vitrina
coger                                       a prinde (un post de radio)         sintonizar
vale                                         de acord, bine                               bueno, conforme
talón                                        cec                                                cheque
date prisa                                grăbește-te                                    apúrate, muévete
¡ya estás con las prisas!          de ce atîta grabă?                         ¡qué tanto afán!
el artesonado                          plafon în casete                            el alfarje
el atril                                      pupitru pentru partituri                el facistol
el encapuchado                       penitentul                                     el carguero
el tiovivo                                caruselul                                       el carrusel
los cohetes                             rachetele, artificiile                       los voladores
el buscapiés                            petarda                                         el buscaniguas (Col.)
lor romeros                             pelerinii                                       los promeseros (Col.)
el jipijapa                               pălăria Panama                             el jipa
el bolso                                  poșeta, sacoșa                               el carriel (Col.), la cartera (Col.)
los hinchas                             galeria, „fanii”                             la fanaticada
los seguidores                        suporterii                                      los parciales
el billete                                biletul                                            la boleta
el césped                                gazonul                                         la grama
el penalty                               penaltyul                                       el pénal
los calcetines                         șosetul                                           las medias
derrotar                                  a învinge                                       blanquear (Columbia)
chutar                                     a șuta                                            disparar
el descanso                             pauza                                            la tregua, el intermedio
el partido                                partida                                          el certamen, el torneo
el guardamenta                       portarul                                         el golero, el guardapalos
las herramientas agrícolas     uneltele agricole                            los implementos agrícolas
el lápiz de rojo                      rujul                                                el creyón de labios
la bombilla                            becul (electr.)                                 el bombillo
la barcaza                              șlepul                                              la patana (Cuba)
la fábrica                               fabrica                                             la planta
los agrios                              citricele                                           los cítricos
el mercado                            marketingul                                     la mercadotecnia
el corozo                               varietatea de palmier și nuca lui       la tagua
las Cortes                  Parlmentul (Camera Deputaților și Senatul)  el congreso
el pronunciamiento                lovitura de stat                                  el cuartelazo, el gorilazo
el caudillo                              liderul, șeful                                      el cabecilla
el consejo de ministros          guvernul, Consiliul de miniștri         el gabinete
la guerilla                               gherila                                               la montonera (Argentina)
el vice-presidente                   vicepreședintele                               el Designado (Columbia)
la finca                                   domeniul                                         la hacienda, el rancho (Mexic), el                                                                                                              hato (Venezuela)
la avería                                pana                                                 la varada
cenar                                     a cina                                               comer
el esparavel                          plasa (de pescuit)                             la atarraya
la grupera                             pernă de șa                                       la gurupera
la caseta                                cabină (pe plajă)                               la cabina
el kayac                                 caiacul                                             el cayuco
la criada                                servitoarea                                       la mucama
la resaca                                mahmureala                                    el guayabo
el compinche                        amicul                                              el cuate (Mexic)
ir a la peluquería                  a merge la coafor                               peluquearse (Columbia)
las conservas                        conservele                                          el rancho (Columbia)
el lirio                                   stînjenelul                                         el cartucho
el chaval                               flăcăul                                               el pelado, el chino (Columbia)
los héroes                              eroii                                                 los próceres
el tesoro                                comoara                                           la guaca
el buscador de tesoros          căutătorul de comori                        el guaquero
el nacimiento                       ieslea de Crăciun                              el pesebre
acostumbrarse                      a se obișnui                                      amañarse
la bolsa                                 sacul                                                 la mochila
el desmonte                          desțelenirea                                       el chapoleo (Columbia)
la pértiga                              prăjina                                              la palanca (Columbia)
el „enchufe”                         ștecăr                                                  la „palanca” (Columbia)
la choza                                coliba                                                 el caney (Caraibe), el bohío (Cuba)
el campo                               cîmpul                                              la milpa (Mexic)
la parcela                              parcela                                              el conuco (Venezuela), la roza (Col.)
el ganada sin cría                  cireada fără viței                                el anado escotero (Columbia)
el huso                                   fusul                                                el malacate (Mexic)
el autobús                              autobuzul                                        la guagua (Cuba)
la obsidiana                           obsidianul                                        el chay (Guatemala)
la goma                                 cauciucul                                          el hule, el caucho
la mazorca                            știuletele                                           el elote (Mexic), el choclo, 
rubio                                     blond                                                catire, catiro
el mono                                 maimuța                                           el mico
la parcela                              parcela, lotul                                    la charga, la sayaña (Peru, Bol., Ec.)
la cecina                               pastrama                                            el charqui
el fantasma                           fantoma                                              el pora (Paraguay)
las alubias                             fasolea                                               los porotos (Argentina)                  
      
           
Sursa: Aspecte hispano-americane. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003.
Sursa imaginii: www.zumzi.md

Aeroporturi latino-americane și spaniole

Sunt de toate felurile: cu ambianță internațională (Ciudad de Mexico, Bogota) sau cu aspect familial, pentru că, majoritatea țărilor și în special în cele andine (Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia,
Venezuela), se ia avionul foarte des, aproape și pentru a merge la cumpărături. Un lucru care atrage atenția călătorului european este prezența avionetelor, mici avioane care decolează fără încetare spre diferite puncte de pe teritoriul unei țări, închiriate de cîteva persoane care trebuie să emargă în locuri spre care nu există curse regulate. Este echivalentul aerian al taxiurilor colective, des întîlnite în multe capitale. Prin amplasarea lor, cîteva aeroporturi sunt impresionante: coborîrea pentru aterizare la Medellín, Columbia, este imprevizibilă și provocatoare de emoții, pentru că aeroportul este situat între două vîrfuri de munte, iar avionul coboară puțin cîte puțin, aproape ca ascensorul. Cînd este ceață la aterizare în Bogota, bnervii sunt întinși la maximum, iar în La Paz aeroportul este situat la 4100 de metri, astfel încît să se coboare 500 de metri ca să ajungă în capitala boliviană.

Principala companie aeriană spaniolă, IBERIA, a fost înființată în anul 1920; din 1944, ea face parte din INI. După numărul de călători transportați, IBERIA se află pe locul al șaselea în lume și al doimea din Europa; în anul 1981 a transportat peste 13 milioane de călători. Flota sa modernă de aproape 90 de aeronave leagă 91 de orașe din 50 de țări prin aproape 400 de zboruri zilnice. În afară
Aeroportul Iberia
de IBERIA, mai există două companii importante, AVIACO și SPANTAX, cu activități la comandă sau specializate: zboruri charter, curse interne etc. Traficul aerian se realizează prin aproximativ 20 de aeroporturi; cele mai importante, cu caracter internațional, sunt: Madrid (Barajas), Barcelona (Prag de Llobregat), Valencia (Mamises), Sevilla (San Pablo), Bilbao (Sondica) și Malaga (El Rompienzo), în peninsulă, și, în insule, „Son San Juan”, în Palma de Mallorca, „Gandó”, în Gran Canaria, și „Los Rodeos” și „Reina Sofia” în Tenerife. O particularitate a zborurilor interne o constituie „Podul aerian”: 18 sau 20 de zboruri zilnice leagă Madridul de Barcelona, practic la fiecare oră și fără rezervare prealabilă.

Sursa: Aeroporturi latino-americane și spaniole. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, p. 29, 30.
Sursa imaginilor: www.aeropuertos.net, www.noticiasbancarias.com

Pișcot cu gem de căpșuni

O rețetă perfectă de sezon. Dacă găsiți și căpșuni congelate ori în altă formă... de ce nu.

Ingrediente: 
4 ouă, 200 g făină, 250 g zahăr pudră, 4 linguri de apă, 1 lingură de oțet, un vîrf de cuțit de bicarbonat.

Mod de preparare:
Se freacă spumă zahărul cu 4 gălbenușuri. Se adaugă apa și oțetul, după care se amestecă puțin. Albușul spumă se va mesteca cu făina și cu bicarbonatul. Se unge o tavă cu unt, se presară cu cu găina și se toarnă compoziția. Se coace la foc mic pînă devine aurie. Cînd e gata se lasă la rece, după care se taie în două, se unge cu gem de căpșune.



Sursa rețetei: Prăjitură cu gem de căpșuni. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, p. 21.
Sursa imaginii: www.reteteculinare.ro

Prăjitură pariziană

O prăjitură pentru romantici

Ingrediente: 
3 ouă, 2 gălbenușuri, 2 albușuri, 120 g zahăr pudră, 80 făină. 50 g unt, 1 pachet de zahăr vanilat.

Mod de preparare:
Cele 3 ouă întregim 2 gălbenușuri și zahărul se freacă bine deasupra aburilor pînă se îngroașă. După ce s-a răcit se adaugă făina, cacao, untul topit și albușul de la 2 ouă, bine bătut spumă. Tava sa tapetează cu unt și făină, apoi se toarnă compoziția și se coace în cuptorul încălzit înainte la foc mic. După ce s-a copt se lasă să se răcească, se răstoarnă din tavă, se taie în două, apoi se unge cu cremă, pe care o vom folosi și la acoperirea prăjiturii.


Cremă:
50 g frișcă nebătută, dulce și proaspătă, 2 gălbenușuri, 150 g ciocolată. Frișca se amestecă la foc potrivit cu ciocolată rasă și cu gălbenușurile, pînă cînd se va obține o cremă. După ce s-a răcit se folosește la umplerea prăjiturii și deasupra.

Sursa rețetei: Prăjitură pariziană. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’
93, 1999, pp. 17-18.
Sursa imaginii: www.gatiticuspor.com