Restaurantul grec Mykonos din Chișinău

Istoria Greciei a fost dintotdeauna un subiect interesant pentru mulți dintre noi, istoria antică a acestei țări ne-a fascinat în mod special. Inclusiv filmele istorice.

Dar dacă dorești să încerci și mîncarea specifică greceasă, ai un motiv în plus să alegi un local specific grecesc. Deși destinația inițială a fost un local cu alt specific, am ajuns la Mykonos, de la etajul 4 al MallDovei.  

Ca orice bucătărie, în Grecia sunt mîncăruri calde și reci. Dacă la noi, în spațiul românesc, zeama este felul principal al mesei și deja la felul doi alegem ceva în funcție de gusturi și pofte, păi iată că cică în Grecia, „felul principal este un tip de carne sau peste fiert sau la gratar. Sunt de asemenea, multe tocănițe cu carne din care poți să alegi, precum și bucăți de carne prăjite la grătar sau clasicul miel sau porc la cărbuni, numit “souvlaki”.

Azi, am fost pentru prima dată într-un local cu specific grecesc. Recunosc că pînă acuma am tot fost tentată să merg, dar preferam localurile pe care deja le știam. Dar astăzi, am făcut-o și pe asta. Și ce pot să vă zic? 

Supă de pui cu lămîie

În primul rînd decorul e foarte fain, cu vase pe pînze creînd astfel o ambianță plăcută. Scaunele și mesele, la fel, sunt comode.

În al doilea rînd, meniul e ok. La prima vedere ceea ce mi-a atras atenția a fost supa de pui cu lămîi,eceea ce am și comandat. De fapt, supa în sine reprezintă, de fapt, 2-3 felii de carne de pui în combinație cu orez. Alături, este pusă felia de lămîie, pe care o adaugi în supă. Gustul e așa... relativ. Dar tot mai bun cu lămîia în ea.

Altă mîncare e vită la grătar cu salsa de legume. Asta dacă esti consumator al cărnii de vită. Meniul cînține cîteva feluri de mîncare din carne: frigărui din carne de pui și vită, carne la grătar și salate. La fel, poți consuma și mîncare din pește și creveți

Suna tentant, deși mai erau cîteva mîncăruri pe care mi-ar fi plăcut să le comand și să le gust. Dacă vă place pastele picante de cașcaval cu piper chilie sau pastele cu carne de pui și ciuperci, neapărat trebuie să mergi la acest local. În ceea ce privește pîinea greceasă, păi sunt de două feluri, ca să zic așa. E vorba de pîine coaptă și vine în formă de chiflă, dar și turtă la grill, ambele fiind foarte gustoase.

Ekmek kataifi 

Ca orice alt local, dar și popor, aici poți gusta și deserturile grecești. Poți alege Afrodita, o tartă de lapte cu înghețată, baclava sau bezea cu fructe și frișcă etc. Dacă îți place frișca și vișinele, atunci poți servi un Ekmek kataifi (cu cremă de frișcă și vișină).

În ceea ce privește prețurile... cam exagerat un pic, iar banii de buzunar ar trebui să fie la 200 lei.

Sursă foto: facebook.com

Cele mai bune sosuri pentru paste

Dacă îți plac pastele atunci trebuie să știi să prepari și sosurile.

Sos arrabbiata

Una dintre cele mai bune sosuri pentru paste este cel arrabbiatta. 

Preparare: încinge o lingură ulei de măsline într-o tigaie. Sotează timp de 5 minute o ceapă, tocată mărunt și 5 căței de usturoi zdrobiți. Stinge cu jumătate de cană de vin roșu, după care adaugă 2 linguri de zahăr brun, 2 linguri de busuioc proaspăt, tocat, 2 lingurițe fulgi de chilli, un sfert de linguriță piper negru măcinat, 2 conserve de roșii tăiate bucățele și adu totul la punctul de fierbere. Apoi, dă focul mai mic și lasă să scadă timp de 20 de minute. Servește sosul cu paste și cu pătrunjel proaspăt presărat.

Sos de ciuperci și smîntînă

Într-o tigaie se topește untul. Se adaugă ciupercile spălate și tăiate felii. Se pune sare și piper după gust și se lasă la scăzut la foc moderat. Se adaugă smîntîna la foc mic și se mai lasă un clocot. Se adaugă parmezanul și se amestecă. Se condimentează cu sare, piper și ierburi aromate la alegere. Se adaugă usturoiul tocat mărunt și se ia de pe foc. Între timp se fierb pastele conform instrucțiunilor de pe pachet. Se scurg de apa fierbinte și se servesc imediat acoperite cu aces sos cremos. Se servește cu spaghetti, se presară parmezan și ierburi aromate.

Salsa verde

În categoria cele mai bune sosuri pentru paste intră și cel cu salsa verde. Amestecă într-un bol o legătură mare de pătrunjel, 1 cățel de usturoi zdrobit, coaja rasă și zeama de la 1 lămîie, 2 linguri de capere tocate și 3 linguri ulei de măsline extravirgin. Asezonează după gust, Servește cu pasta gata făcute și răcite puțin.

Sos de roșii și busuioc

Încinge într-o tigaie o lingură ulei de măsline, adaugă 1 cățel de usturoi zdrobit și sotează-l un minut. Adaugă 400 grame de roșii tocate din conservă, jumătate de cub concentrat pentru supă bio, 1 lingură de piure de tomate și 1 linguriță de zahăr, apoi adu totul la punctul de fierbere. Dă focul mai mic și fierbe timp de 5 minute, amestecînd din cînd în cînd. Rupe cîteva frunze de busuioc și amestecă-le în sos.

Sursa: Cele mai bune sosuri pentru paste. În: Jurnal de Chișinău, 2015, 6 noiem., p. 14.
Sursa imaginii: www.retete-mancare.ro

Viața cafenelelor din Madrid

Cei mai muți dintre noi privim cafenelele ca locul în care poți savura o cafea sau o prăjitură, dar nu și spaniolii; pentru ei reprezintă locul din care poți privi lumea trecînd, o arenă academică, un loc de informare culturală sau un refugiu terapeutic din fața lumii. Secolul XIX a reprezentat epoca de grație a cafenelelor din Madrid. Represiunea impusă de Franco a înăbușit în mare parte retorica politică și filosofică ce reprezentau subiectele de bază înainte de Războiul Civil, dar în cel mai rău caz cafenelele iernii. Prin anii ‛60 și ‛70, vechea lume a cafenelelor aproape s-a stins, dar a reapărut odată cu reinstaurarea democrației.

Pentru a cunoaște o cafenea spaniolă veritabilă vizitați Café Gijón aflată pe Paseo de Recoletos.

Cafeneaua Café Gijón

Veche de peste un secol, este regina cafelelor private ca instituții culturale. Probabil că nici o cafenea nu are o viață atît de lungă ca Gijón. Decorul în stil Art Nouveau al cafenelei El Espejo, tot pe Recoletos, este înșelător. Picturile și uriașele oglinzi acoperite cu faianță datează din 1978, în timp ce continuarea pavilionului, o construcție din sticlă și faianță părînd de la începutul secolului, a apărut abia în 1990. O altă intrare relativ nouă în vechiul stil este Café de Oriente, vizavi de Palatul Regal. Cafeneaua are un meniu foarte variat, dar este specializată în cafelele exotice și prăjiturile de casă. 

La Circulo de Bellas Artes, lîngă Puerta del Sol, veți vedea fete cu fețele și tipurile balzaciene pe care v-ați aștepta să le întîlniți la Cercul de Arte Frumoase. Interiorul cafenelei datează din 1926. Seara, la Café Central puteți asculta în direct jazz de foarte bună calitate într-un decor Art Deco, în timp ce la Salón del Prado vi se oferă pe mica scenă în direct muzică clasică, în fiecare joi noaptea (excepție iul.-sept.).

În Madrid a apărut o mare varietate de cafenele moderne stilate, avînd clientelă variată. 

Sursa: Viața cafenelelor. În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquiler ’93, 2012, p. 141.

Sursa imaginii: en.wikipedia.org

Cum poți face diferența dintre o bibliotecă și o librărie?

Eu nu înțeleg oamenii ăștia care nu fac pot face diferența dintre bibliotecă și librărie. Să-mi explice și mie cineva care e faza. Ce e așa greu de înțeles diferența dintre cele două instituții? Lucrez la o bibliotecă și sincer, am obosit de întrebarea: dar la voi la bibliotecă se vînd cărți? Ori, da' cărți noi aveți? 

Hai să vă explic eu acuma.

Deci, conform Dicționarului Explicativ online, librărie este un magazin în care se vînd cărți. 

Conform aceluiași Dicționar explicativ online, biblioteca este o instituție care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor.

Așa că, luați aminte! Dar e ceva logic să înțelegi sensul dintre cele două instituții.

Deși cele două instituții au în comun cărțile, totuși ar trebui de făcut diferența, că pînă la urmă e așa de simplu...

Într-o librărie puteți cumpăra tot felul de cărți și deja să le ai în colecția ta personală. Îți cumperi cărți în funcție de interese.

Așa arată o librărie (pe interior)

Într-o bibliotecă, împrumuți cărți pe un termen de două săptămîni. Și da, sunt cărți noi, din anii curenți. Da, e adevărat că sunt și ediții vechi de pe vremea lui Papură Vodă, dar sunt și cărți noi. Și cel mai important, din toate domeniile: economie, filosofie, psihologie, arte, matematică, literatură română și universală, critică literară, istorie, geografie. La bibliotecă mai poți avea acces liber și la alte servicii, că pînă la urmă, serviciile de bibliotecă s-au dezvoltat, nu se limitează doar la deservirea utlizatorilor, sau cum mai spun alții „dai cărți”. Și serviciile de bibliotecă sunt gratuite.

Așa arată o bibliotecă (pe interior)

Mai consultați DEX-ul, vă rog. Și mai gîndiți oleacă. Vă rog eu mult. Pentru că ajută. Și mai face și minuni.

Sursa imaginilor: www.tvlitoral.ro, www.noi.md

Localurile britanice

Cel mai bun local din Anglia este The Moon Under Water (Luna de sub ape) și se ascunde pe o stradă

laterală dintr-un orășel vechi industrial nu departe de Manchester. El are o atmosferă nedefinită datorată, în parte clienților, care sunt majoritatea oameni obișnuiți ce nu vin doar pentru bere ci și pentru conversație, și în parte arhitecturii și mobilierului său victorian distinctiv, mahonului negru, oglinzilor de ornament și steclei gravate, șemineurilor din fier turnar și tavanului pătat în galben-brun de nicotină.

În baruri există jocuri (aruncare de săgeți) și mîncare simplă și bună la prețuri care ar falimetna orice restaurant. Există chelnerițe care îi știu pe toți după nume și o încîntătoare grădină unde vara clienții beau la umbra platanilor, în timp ce copiii lor se joacă la o distanță decentă pe topogane și leagăne.

Există cîteva reguli de bază bine definite pentru a avea un local bun. În cartea de temelie a băutorului de bere englez, anualul Ghid al berii bune, autorul Michael Jackson scria: „Într-un local bun, cea mai mare atenție este acordată băuturii și în mod special berii. Sociabilitatea de ambele părți ale barului se află pe al doilea loc. Un local bun încurajează legăturile sociale și nu este dominat de cercuri restrînse. Un local bun are un proprietar atent și receptiv, nu unul grăbit sau arogant. Într-un local bun, indiferent de restul serviciilor oferite, există totdeauna un bar (preferat două) pentru a servi clienții care vor doar să bea și să pălăvrăgească fără să fie distrași sau inhibați de un decor predominant, spectacole gălăgioase sau de dineuri deranjante.”

Majoritatea localurilor au cel puțin 2 baruri: „barul public”, care este unul comun și „barul select”. Pot exista diferențe de de cîțiva pence între prețurile băuturilor, toate localurile sunt obligate prin lege să-și afișeze liste de prețuri. Se spune că barul public este pentru băutori înrăiți, în special bărbați, sau pentru muncitori în salopete murdare. Barul select are fotolii confortabile și aici femeile pot ieși seara.

Cuvîntul „pub” local este o prescurtare a denumirii de „casă publică”, semn că primele localuri erau simple locuințe private unde proprietarii făceau bere și o vindeau la intrare peste tejgheaua din camera de zi. Pentru a anunța că vinde bere, proprietarul agăța un semn pe care nu scria „Bere”,, deoarece țăranul saxon obișnuit nu a ajuns niciodată să știe carte, ci era reprezentată o prăjină cu un butoi din brad în vîrf. 

Anglia nu duce lipsă de localuri, fiecare pretinzînd că este „cel mai vechi pub din țară”, cu toate acestea, există unul care are mai multe atuuri decît celelalte, numit Călătoria spre Ierusalim, și săpat în piatra de temelie a Castelului Nottingham, existînd cu siguranță de pe vremea cruciadelor din secolul al XIII-lea, de unde își are numele. 

Sursa: Localuri: În: Mare Britanie: ghid complet. București, Editura Aquila ’93, 2000, pp. 92-94.
Sursa imaginii: www.manchestereveningnews.co.uk

Unde mănânci în stil național în Chișinău? Iată restaurantele cu specific tradițional

Motivul tradițional a revenit deja la el acasă. Tot mai multă lume poartă ia tradițională, mîncărurile tradiționale parcă sunt și ele mai apreciate, iar designul tradițional e acceptat ca ceva normal pentru noi. În ceea ce privește mîncarea cea de toate zilele, mîncăm ce vrem, ce ne este poftă, ori mai căutăm o rețetă mai deosebită, însă cînd vine vorba de sărbătorile tradiționale românești ori o sărbătoare de familie tot la mîncărurile tradiționale revenim.

Cei care vin în Moldova afirmă că le place mîncarea noastră tradițională.

Sălcioara

Interiorul restaurantului este executat în stil național, care permite tuturor vizitatorilor de a se scufunda în anumite ritualuri istorice și a face cunoștință cu tradițiile strămoșilor noștri.

Pagină web – http://www.salcioara.md/
Adresa – strada A. Puşkin, 39
Telefon: +373 22 211 187



La crîșmă

La Crîşmă – este un restaurant al bucătăriei naţionale. Confortabil, cald, iar cel mai important – foarte casnic. Este de parcă aţi reveni acasă, însă nu acum, ci cu mulţi ani în urmă, la casa părintească. 

Pagină web – http://www.lacrisma.md/ro/
Adresa – strada Hipodromului, 9/1
Telefon –  068707071
Pagina de facebook – https://www.facebook.com/lacrismarestaurant/?fref=ts
Sursă foto: facebook

La taifas

Dacă doriţi să ştiţi ce înseamnă bucătăria moldovenească şi obiceiurile naţionale, restaurantul "La Taifas" vă stă la dispoziţie. „La Taifas” are trei săli. Sala principală este preferată de cei care doresc să se bucure de toate în acelaşi timp: de bucătărie, de atmosfera dintr-o casă bătrînească şi de plăcerea comunicării cu prietenii. Cuptorul de aici, în care se va coace pîinea albă şi pufoasă sub ochii Dvs., întăreşte senzaţia de confort. Cea de-a doua sală este amenajată pentru bancheturi într-un cerc restrîns în care vi s-a pregătit o masă de sărbătoare cu mult antren şi voie bună. Cea de-a treia sală are şi ea farmecul ei: aici puteţi cina cu persoana dragă într-o atmosferă intimă şi romantică. 

Pagină web – www.lataifas.restorator.md
Adresa – strada București, 67
Telefon –  (+373 22 ) 22 76 92, 22 76 93, (+373) 791 156 28
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: www.lataifas.restorator.md

Restaurantul Basarabia

Interiorul restaurantului are elemente arhaice specifice secolului XIX al Basarabiei Boiereşti, între pereţii căptuşiţi cu piatră de Cosăuţi și vă vor ajuta să trăiţi senzaţia deplină a vremurilor de

odinioară.  În atmosfera restaurantului – crama „Basarabia” veţi savura adevăratul gust al bucatelor naţionale – mămăligă, sarmale, cighiri, friptură în ulcică, salău gătit, renumite vinuri din Republicii Moldova. Tot aici, veţi putea gusta şi coctailuri clasice. În acest restaurant, este o orchestră care interpretează melodii folclorice pătrunse de bucuria şi tristeţea, dragostea şi suferinţa acestui mândru, talentat şi harnic popor moldovenesc.

Pagină web – http://restaurant-basarabia.md/
Adresa – strada Kiev, 16/1
Telefon –  022 498 079
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/


Butoiaş

Restaurantul Butoiaş își are propria istorie, fiind înălţat cu mult timp în urmă în Chișinău având statutul de simbol al culturii etnice în industria restaurantelor. Dar anume în 2012-2013, acesta a fost deschis vizitatorilor săi într-un nou stil, rămânând fidel tradiţiei culturale naţionale, fiind impregnat de amprentele standardelor europene consacrate.

Pagină web – http://www.butoias-restaurant.md/
Adresa – strada Calea Ieşilor, 71
Telefon –  (022)99-99-73, mobil: +373(67)43-70-09
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/restaurant.butoias.md/?fref=ts
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/

Restaurant Roata vremii

Restaurantul este situat în sectorul Botanica din Chișinău. Numele restaurantului simbolizează faptul că atmosfera sa îi transportă pe vizitatori înapoi în timp. Atmosfera este foarte rustică și mâncarea este tradițională, veche, la pregătirea specialităților se folosesc rețete simple. Restaurantul propune o varietate de deserturi, pregătite din prune, mere și fructe de pădure. Vizitatorii sunt invitați și în muzeu, care demonstrează cum arăta cândva un beci moldovenesc și alte lucruri interesante. În timpul sezonului rece, în mijlocul holului este aprins un șemineu imens.

Adresa – strada Hristo Botev 8
Telefon –  (+373 22) 664 489
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/pages/Roata-Vremii/144121508988266?fref=ts
Sursă foto: facebook

Rețeaua de localuri La plăcinte

Rețeaua de localuri la plăcinte includ bucate tradiționale moldovenești. De asemena și designul interior e creat în stil național. Din considerent că are mai multe locații în orașele Chișinău dar și Bălți, vedeți aici adresele lor.

Contacte:
Oficiul Central:
Chișinău, Strada Decebal, 99/6
Luni-vineri:  9.00 - 17.30
Tel.: 022 26-54-01 022 26-54-00 (FAX),
E-mail: OFFICE@LAPLACINTE.MD
Resurse umane:
Tel. 022 26-54-26; Email: PERSONAL@LAPLACINTE.MD

La crîşmă
Este un local cu muzică populară şi bucătărie tradiţională.
str. Hipodromului 9/1
tel.:0687 07 071
Program: 11:00-23:00
Pagină de facebook - vedeţi aici.

La șezătoare
Este un local cu bucătărie tradițională.

str. Alexei Șciusev 53
tel.: 068677776
Restaurant de bucate tradiţionale moldoveneşti.

Restaurantul dispune de 3 săli separate pentru evenimente:
– până la 35 persoane
– până  la 25 persoane
– până la 15 persoane
– sala VIPhttps://www.google.com/maps/place/La+%C8%98ez%C4%83toare/@47.0182128,28.8301259,15z/data=!4m5!3m4!1s0x0:0x352da0ce4f68974b!8m2!3d47.0182128!4d28.8301259

Cum se prepară cartofii țărănești

Ingrediente:
1 kg cartofi, 2-3 cepe, 1 ceșcuță ulei, sare.

Mod de preparare:

Cartofii se fierb pe jumătate în apa sărată să nu crape, apoi se lasă să se răcească. Ceapa se taie mărunt și se călește în destul de mult ulei. După ce s-au răcit cartofii, se curăță, se aie felii rotunde și se pun de se prăjesc lîngă ceapă. Cînd s-au rumenit un pic – se potrivesc de sare și se lasă deoparte, să mai sugă din zeama grasă.

Sursa rețetei: Cartofi țărănești. În: Timpul, 2015, 6 noiem., p. 22.