Ştiaţi că... cireşele sînt un
analgezic natural? La Universitatea din Michigan au fost identificaţi doi
pigmenţi din cireşe care blochează enzima numită COX-2, o enzimă care cauzează
durerea.
Care este povestea?
Cireşul face parte din familia trandafirului. Este
inclus în categoria drupelor, fructe cărnoase cu un singur sîmbure. Cele două
tipuri principale de cireşe sînt dulci şi amare (cunoscute şi ca cireşele
pentru plăcintă sau tarte). Există multe soiuri de cireşe dulci printre care
Bing, Ranier, Lambert, Royal Anne şi Van. Bing este varietatea cea mai
cunoscută de cireşe comestibile din Statele Unite ale Americii. Cireşele
Montmorency sini cireşele amare folosite cel mai mult la plăcinte. Un cireş
poate rodi destule cireşe pentru aproximativ 28 de plăcinte.
Porţia de ştiinţă
Cireşele dulci îşi au originea în Munţii Caucaz,
respectiv în Turcia. Cireşele acrişoare sînt originare din Europa Centrală şi
de Est. în .impui invaziei normanzilor din 1066, cireşul a fost adus în Anglia.
în secolul al XVII-lea, coloniştii britanici şi francezi au adus cu ei cireşe
in America de Nord. Cireşele sălbatice sînt originare din America de Nord şi au
fost răspîndite în toată regiunea de amerindieni. Cireşii au fost folosiţi ca
element decorativ în grădinile franceze din regiunea Midwestern.
Unde sînt cultivate cireşele?
Cireşele dulci sînt cultivate în toată Europa şi
America de Nord. Spania, Elveţia, Franţa, Italia, Rusia şi Germania sînt cei
mai mari producători din Europa. Cireşele amare sînt cultivate în Statele
Unite, Rusia, Germania şi Europa de Est. Germania este pe primul loc în
producţia de cireşe la nivel mondial, urmată de Statele Unite. în Statele
Unite, cireşele dulci sînt cultivate în Idaho, Oregon, Washington şi
California. Cireşele amare sînt cultivate în Michigan, New York şi Wisconsin.
De ce ar trebui să consumăm cireşe?
Cireşele conţin vitaminele A, C şi B, minerale,
calciu, fier şi potasiu şi fibre. Ele sînt o sursă importantă de substanţe
fitochimice. Beta-sitosteroul, un sterol care este legat de nivelul scăzut al
colesterolului din sînge, şi antocianinele care dau culoarea roşie pot reduce
inflamaţiile şi durerea. Quercetina poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă.
Amigdalina poate reduce răspîndirea şi creşterea tumorilor. Acidul elagic poate
ajuta la lupta împotriva infecţiilor bacteriene şi a cancerului. Alcoolul
perililic este un antioxidant cu activitate antitumorală. Cireşele amare conţin
mai mulţi compuşi fenolici decît cireşele dulci şi sînt de asemenea o sursă
naturală de radicali liberi numiţi superoxid dismutază (SOD).
Remedii casnice
Amerindienii foloseau cireşele sălbatice ca inhibitor
al tusei. Sîmburii fierbinţi de cireşe erau folosiţi pentru a încălzi paturile
în nopţile friguroase. Cireşele sălbatice au fost utilizate împotriva
deteriorării dinţilor, pentru prevenirea varicelor şi a durerilor de cap.
Cireşele sînt cunoscute ca laxativ şi înlătură constipaţia.
Colacul de salvare
Cancer : Studiile privind cireşele sălbatice sugerează
că substanţele pe care le conţin reduc formarea compuşilor aromatici
heterociclici, a substanţelor chimice carcinogenice care apar din prăjirea
cărnii. Un studiu efectuat pe şoareci a arătat că antocianinele, compuşi
fitochimici care se găsesc în cireşele sălbatice, au redus dezvoltarea
celulelor canceroase în colon.
Dureri de cap:
Consumul a aproximativ 20 de cireşe pe zi poate ajuta la reducerea durerilor de
cap, spun cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan.
Febră musculară în urma exerciţiilor fizice:
Bărbaţii care au băut suc de cireşe amare după exerciţii fizice pentru
pierderea greutăţii au avut mai puţină febră musculară şi forţe mai puţin
slăbite. (Şi femeile pot avea aceleaşi beneficii, dar acest studiu a avut ca
subiecţi numai bărbaţi.)
Gută, artrită, dureri inflamatorii:
Cireşele negre sau Bing au proprietăţi antioxidante, dar şi antiinflamatorii,
mai ales datorită substanţei numită cianidină, care poate înlătura durerea prin
cristalele de acid uric. în cadrul unui studiu, bărbaţi şi femei fără probleme
de sănătate au mîncat cireşe Bing timp de 28 de zile. Indiciile stărilor
inflamatorii au fost reduse şi au rămas la valori scăzute şi o perioadă de timp
după ce cantitatea respectivă de cireşe nu a mai fost mîncată. Includerea
cireşelor în dietă poate fi o unealtă puternică în prevenirea bolilor
inflamatorii, înainte ca acestea să se manifeste prin dureri.
Sănătatea inimii:
Un studiu efectuat pe bărbaţi şi femei a relevat că cireşele Bing scad semnele
din sînge care arată boli de inimă.
Diabet: Antocianinele din
cireşele amare cresc producerea insulinei cu pînă la 50%, a fost descoperit în
cazul celulelor pancreatice de animale.
Somn: Cireşele amare
Montmorency sînt bogate în melatonină, un antioxidant, dar şi un somnifer.
Secrete în folosirea cireşelor
Selectare şi depozitare:
•
Cireşele trebuie să
fie fără pete sau părţi decolorate. O cireaşă stricată poate cauza deterioarea
celorlalte în scurt timp.
•
Asiguraţi-vă că
cireşele pe care le alegeţi sînt cît de coapte doriţi. Nu se mai coc după ce le
culegeţi.
•
Cireşele nespălate se
păstrează în frigider cel mult o săptămînă.
Sugestii de preparare şi servire:
•
Pentru a congela
cireşele, se scot codiţele şi se congelează pe o coală de hîrtie de copt. Se
pot păstra în congelator pînă la zece luni.
•
Pentru a scoate
sîmburii din cireşe, se foloseşte un cuţit special care taie fructul în două
sau alte instrumente speciale.
•
Pentru mîinile pătate
de cireşe, se stoarce zeamă de lămîie şi se clătesc cu apă caldă.
•
Cireşele se mănîncă
simple sau se pun pe îngheţată, în salate şi cereale. Se amestecă în aluatul de
biscuiţi sau brioşe, sau chiar în sosurile pentru carne şi peşte.
Cireşele congelate
pot fi folosite la plăcintele cu cireşe.
Sursa: 101 alimentwe
care vă pot salva viața de David Grotto, ed. Polirom din Iași.
Sursa imaginii: zdravan.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu