Daniela Malai: Fără dispozitie nu primesc pe nimeni

Zumba este un program de fitness inspirat din dansurile latino și creat de către cunoscutul dansator și coregraf columbian, Alberto “Beto” Perez, în cursul anilor ’90. În ultimul timp, vedem includerea acestui stil de sport în cluburile de dansuri din Chișinău, precum și organizarea grupelor pentru doritori. Astfel, ne-am propus un interviu cu Daniela Malai, instructor de zumba în Republica Moldova. Din spusele ei, e cea de-a doua persoană cu licență în acest stil de sport. De ce Zumba? 

De cît timp activezi în acest domeniu?
Eu am început să predau Zumba din 2011. De atunci promovez stilul de viață energic în Republica Moldova.

Pentu a fi instructor de Zumba, sunt necesare studiile în domeniu? Dacă da, unde le-ai făcut? 
La virsta de 17 ani am primit oferta de a pleca în Moscova să fac cursurile date. Acolo am fost instruită de o profesoară americană, care m-a molipsit cu energia ei și atunci am spus ,,vreau să molipsesc și oamenii de acasă”. Acolo am primit licența și imediat cum am ajuns acasă am început a aduna grupe și a le arăta în ce constă nebunia dată. La fel, am făcut puțină practică și în USA.

Cum a reacționat publicul la acest stil de sport cînd ai început să fii instructor de zumba?
Inițial lumea nu știa ce e asta, era încă ceva nou pentru ei atunci, nu le venea a crede că e posibil mama cu fiica să frecventeze aceeași activitate concomitent. Pe parcurs lumea a înțeles că întradevar pierzi multe calorii timp de o lecție (700-1000), au început a vedea rezultate, fiindca aici corpul se tonifică, se modelează și se pierde din greutate.

Unde faci orele de Zumba?
La moment fac orele la Artico (Centru Republican pentru copii și tineret) care se află în centru Chișinăului, Ștefan cel Mare 169.

Presupun că acest sport e preferat de doamne și domnișoare. Cum reușesti să convingi publicul să vină la zumba? Sau, cum se lasă convins?
Mie îmi place lumea să vadă cu ce și cum ne ocupăm noi, astfel am facut o grupă pe pagina de facebook, unde postez poze, informații și video-uri, mă puteți găsi aici: https://www.facebook.com/pages/Zumba-Fitness-Daniela-Malai/711183615558365?fref=pb&hc_location=profile_browser. Uneori organizez flash moburi și lumea așa mai află. Apropo, am bărbați care și-au făcut curaj să danseze cu noi.

Ce ar trebui să știe cei care se hotărăsc să facă zumba? Este un secret anume?
Cînd vine cineva prima dată la zumba întotdeauna spun că fără dispozitie nu primesc pe nimeni. Acesta e secretul meu, de asemenea trebuie să posede haine sport comode, ghete neapărat și o sticlă cu apă plată.

În ultimul timp se pune accent pe modul sănătos de viață, inclusiv alimentația rațională. Ce ne poți spune de alimentație?
Regula nr. 1: doi litri de apă plată per zi. Eu sunt de părerea că fiecare persoană e individuală în felul său și are nevoie de regim alimentar diferit, sunt contra dietelor și trebuie doar să ducem un mod de viață sănătos, de asemenea recomand măcar o oră înainte și după antrenament să nu mîncăm.

Acest tip de sport poate fi folosit și de femeile însărcinate?
E ceva normal fiind însărcinată să faci careva exercitii fizice, însă nu recomand zumba, fiindcă e prea mult efort fizic, adică mișcări prin săritură.

Ai avut vreo experiență care te-a surprins plăcut de cînd ești instructor Zumba?
Cea mai mare satisfactie a mea e la finele lecției, cînd toata lumea aplaudă și îmi spun mulțumesc din suflet. Nu poate fi mai mare satisfacția cînd vezi cum lumea obosește plăcut și pleacă acasă plini de energie. Zumba este Porția ta de sănătate și dispozitie!

Chec spaniol

Nu știu pe cît e de spaniol dar asta e :)

Ingrediente:
6 ouă, 150 g unt, 400 g făină, 250 g zahăr pudră, 70 g stafide, coajă de lămîie, fructe zaharisiste.


Mod de preparare:

Se amestecă 6 gălbenușuri cu zahărul pudră, apoi făina, coaja de lămîie, stafidele și fructele tăiate mărunt. La urmă se adaugă albușurile spumă, amestecînd ușor. Forma se tapetează cu unt și făină, se toarnă și se coace la foc potrivit. După ce s-a răcitr se presată cu zahăr pudră.

Sursa rețetei: Chec spaniol. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, p. 49.
Sursa imaginii: euforia.tv

Chec cu nucă de cocos

Pentru cei dornici de așa o rețetă.

Ingrediente:
6 albușuri, 70 g unt, 100 g făină, 150 g făină, 150 g zahăr tos, 100 g nucă de  cocos, 50 g ciocolată, 50 g migdale, 50 g curmale, coajă rasă de lămîie.

Mod de preparare:

După ce se bat spumă albușurile cu zahăr, se amestecă untul topit. Se mai adaugă făina, nuca de cocos, coaja de lămîie, apoi ciocolata ruptă bucățele, migdalele tăiate și curmalele de asemenea mărunțite. Se coace în formă de chec tapetată cu margarină și făină în cuptorul încălzit înainte, la foc potrivit. Se servește presărat cu zahăr pudră.

Sursa rețetei: Chec cu nucă de cocos. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, pp. 47.
Sursa imaginii: ziare.com

Ruladă cu nuci și lămîie

Ingrediente:
5 ouă, 100 g făină, 100 g zahăr pudră, puțină coajă de lămîie

Mod de preparare:

Cele 5 albușuri bătute spumă, împreună cu făina, coaja rasă de lămîie se adaugă la cele 5 gălbenușuri frecate cu zahăr. Tava se tapetează cu margarină și făină. Cuptorul se încălzește înainte. După ce s-a copt se presară cu zahăr pudră, se răstoarnă pe planșetă se acoperă cu o hîrtie unsă cu margarină și se rulează. Cînd se răcește se derulează și se umple cu cremă de nuci, se rulează din nou, se unge și deasupra, apoi se pune la rece.

Cremă de nuci:
180 g unt, 180 g nuci, 100 g zahăr vanilat, 5 linguri de lapte.

Mod de preparare:
Se freacă untul cu zahărul vanilat. Nuca măcinată se fierbe cîteva clocote, în lapte. Cînd s-a răcit sse pune în unt și se amestecă bine.

Sursa rețetei: Ruladă cu nuci și lămîie. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, pp. 43-44.
Sursa imaginii: onlinereport.ro

Transportul feroviar în Spania și America Latină

În multe țări latino-americane nu se mai circulă cu trenul (de exemplu, în Columbia), sau nu se s-a mai circulat aproape de loc, niciodată (în Venezuela). În altele, se călătorește mult mai puțin cu trenul decît cu avionul sau autobuzul (în Maxic, țările andine). În Argentina continuă să circule trenuri. Cea mai mare atracție pentru turiști o reprexintă probabil, trenul de pe ruta Arequipa-Cuzco, în Peru. Îl urmează îndeaproape trenul Cuzco-Machupicchu. Primul este cumplit pentru cei bolnavi de inimă, pentru că urcă pînă la patru mii de metri: pe culoar nu se vinde coca-cola, ci „aer, aer”, pentru cazul în care vreun călător simte că se sufocă. Al doilea tren este special pentru turiști și, dacă aceștia nu vor să îl ia, trebuie să se trezească foarte devreme, ca să prindă trenul de navetiști. Cînd un tren de pe traseu andin se oprește într-o gară, femei și copii se grăbesc să vîndă fructe, „empanadas” (un fel de gogoși umplute), prăjituri cu fructe sau bucăți de pui. Uneori, vînd poncho-uri, căciuli sau obiecte din piele.

Gara Atocha din Madrid, Spania

Rețeaua națională de Căi Ferate Spaniole este compania care deține monopolul transportului feroviar în Spania. Rețeaua de Căi Ferate este total insuficientă pentru nevoile interne, fapt care a dus la dezvoltarea trasportului rutier, Dacă în ultima vreme se modernizează multe linii, mai există încă multe trasee cu linie unică, fapt care îngreunează mult traficul. Cele trei gări principale din Madrid sunt Gara de Nord, Chamartín  și Atocha. Prima asigură legătura cu nordul, prin Avilla și Valladolid. Gara Chamartín este foarte modernă; de aici pleacă trenuri mai rapide, tot spre nord, dar care merge direct la Burgos, scurtînd peste 100 de km. Din gara Atocha pleacă trenul spre sud.

Sursa: În tren. În: Garavito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, p. 37, 38.

Sursa imaginii: www.feroviarul.md

Despre educație, copii și bătrîni

Ce este educația și bunul simț? 

Probabil că fiecare înțelege aceste noțiuni diferit, reacționează diferit, iar consecințele... tot diferite sunt. Educația pe care o primim acasă, nu se limitează, totuși, la cei 7 ani de acasă. În primii ani de viață cei mici primesc ceea ce li se oferă și ceea ce văd în jurul lor. Maturii doar trebuie să... „manipuleze” cu situațiile cu care se confruntă. Ca să se ofere o educație bună, mai întîi noi, maturii trebuie să fim atenți la atitudine și comportament. 

Totuși, să fie bunele maniere doar o problemă de bun-simț? Ori de cultură? Ori de instruire?  Dar să trec direct la subiect. Despre bunele maniere ori cum ne învățăm copii așa ceva.

Recent. În drum spre casă, în autobuz, undeva pe la Ciocana, urcă o doamnă de vreo... 65-70 ani cu nepotul ei (7-8 ani). Politicoasă, mă scol că să-i ofer doamnei locul Că doar are o vîrstă, nu? Și trebuie să fim politicoși cu bătrînii noștri, corect sau nu? ;) Ei, de bine ce am cedat locul doamnei care are o vîrstă respectabilă iată că madame își face curaj și îi zice nepotului – hai, așează-te. 

Sincer, am rămas așa, cam șocată de atitudinea doamnei. Pentru ce să cedezi locul unei doamne/domn în vîrstă? Ca să-și așeze piticul de 7-8 ani care... paote sta și în picioare? Și cel mai important e că oamenii de vîrsta asta știu să blameze tinerii că nu au educație, sunt destrăbălați, nu sunt respectuoși cu cei din jur și tot așa mai departe. Chair așa, oare de ce? Ca să-ți așezi copilul/nepotul de 7-8 ani pe scaun în defavoarea ta? Înțeleg dacă ar fi vorba de un copil de 2-3 ani. Dar la 8 ani, cred că poți sta în picioare și să-ți respecți părinții, bunicii și pe cei din jurul tău.

Acest copil e viitorul tînăr care peste 15-20 e ani va considera că nu se simte obligat să cedeze locul, pentru că așa a fost învățat – să i se ofere și să nu cedeze locul celor cu o vîrstă respectabilă. Iar bătrînii de 60-70 de ani vor comenta – tineretul în ziua de azi e needucat. Păi de unde educație dacă vă educați copii și nepoții. Meritați să nu vi se cedeze locul.

O carte a codului bunelor maniere ar trebui să-i dăm acestei doamne și nu numai ei. Probabil că ar trebui să mai facem niște cursuri de instruire în materie de bune maniere și celor ce au o vîrstă, nu numai copiilor.

Aurelia Marinescu, autoarea Codului bunelor maniere afirmă următoarele: trăim într-o lume nebună, avînd senzația că înnebunim și noi pe zi ce trece. Asistăm îngroziți la imaginile cumplite din așa-numitele zone conflictuale, zone ce se ivesc în cele mai neașteptate locuri de pe glob și se înmulțesc îngrijorător. În discoteci, tinerii dansează pe mese... Alții, care se autointitulează „Hell's Angels”, pornesc noaptea pe motociclete avînd la bord casetofoane cu muzică heavy metal, rași în cap sau cu plete, îmbrăcați în bluze de piele cu ținte, pe care sunt prinse ecusoane cu capete de mort, în blugi și cizme, oferindu-ne pentru o clipă o imagine de coșmar. 

Desigur, e vorba de o imagine trunchiată și o viziune catastrofică a societății în care trăim, dar nu putem să nu ținem seama și de această realitate. În astfel de condiții, mai merită să ne preocupăm de bunele maniere? N-ar fi mai bine să ne întrebăm dacă ele nu au devenit cumva inutile? Răspunsul e unul singur: buna creștere nu este și nu va deveni niciodată inutilă, pentru că ea îl face pe om să se respecte în primul rînd pe sine.

Deci, să reflectăm.

Sursa imaginii: www.belva.ro

Tort cu scorțișoară

Ingrediente:
4 ouă, 2 gălbenușuri, 100 g zahăr pudră, 50 g făină de mălai, 10 g scorțișoare, puțin rom.

Mod de preparare:

Zahărul, 4 ouă întregi și cele 2 gălbenușuri se freacă bine. Se amestecă și scorțișoara, făina și făina de mălai. Se toarnă în forma de tort tapetată cu unt și făină. Cuptorul se încălzește. Se coace la foc potrivit. După ce s-a răcit se taie în două, se stropește bine cu rom și se umple cu cremă. Se acoperă tot tortul cu această cremă și se ornează după gust.

Crema:
130 g unt, 130 g zahăr pudră, 1 gălbenuș, 3 linguri de rom, puțină scorțișoară

Mod de preparare:
Se freacă untul cu zahărul, scorțișoara și gălbenușul apo se adaugă romul și se amestecă bine.

Sursa rețetei: Tort cu scorțișoară. În: Prăjituri și torturi. București, Editura Aquila ’93, 1999, p. 84.
Sursa imaginii: www.unica.md